Skip to main content

Full text of "Enciclopedia română; publicată din insărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru literatura română și cultura"

See other formats


Go  ogle 


This  is  a  digital  copy  of  a  book  that  was  preserved  for  generations  on  library  shelves  before  it  was  carefully  scanned  by  Google  as  part  of  a  project 
to  make  the  world's  books  discoverable  online. 

It  has  survived  long  enough  for  the  copyiight  to  expire  and  the  book  to  enter  the  public  domain.  A  public  domain  book  is  one  that  was  never  subject 
to  Copyright  or  whose  legal  copyright  tenn  has  expired.  Whelher  a  book  is  in  the  public  domain  may  vary  country  lo  counlry.  Public  domain  books 
are  our  gateways  to  the  past,  representing  a  wealth  of  history,  cultura  and  knowledge  that's  often  difficult  to  discover. 

Marks,  notations  and  other  marginalia  present  in  the  original  volume  will  appear  in  this  file  -  a  reminder  of  this  book's  long  joumey  from  the 
publisher  to  a  library  and  finally  to  you. 

Usage  guidelines 

Google  is  proud  to  partner  with  libraries  to  digitize  public  domain  materials  and  make  them  widely  accessible.  Public  domain  books  belong  to  the 
public  and  we  are  merely  their  custodians.  Nevertheless,  this  work  is  expensive,  so  in  order  to  keep  providing  this  resource,  we  have  taken  steps  to 
prevent  abuse  by  commercial  parties,  including  placing  technical  restrictions  on  automated  querying. 

We  also  ask  that  you: 

+  Make  non-commercial  use  ofthefiles  We  designed  Google  Book  Search  for  use  by  individuals,  and  we  request  that  you  use  these  files  for 
personal,  non-commercial  purposes. 

+  Refrain  from  automated  querying  Do  not  send  automated  queries  of  any  sort  to  Google's  system:  If  you  are  conducting  research  on  machine 
translation,  optical  character  recognition  or  other  areas  where  access  to  a  large  amount  of  text  is  helpful,  please  contact  us.  We  encourage  the 
use  of  public  domain  materials  for  these  purposes  and  may  be  able  to  help. 

+  Maintain  attribution  The  Google  "watermark"  you  see  on  each  file  is  essential  for  informing  people  about  this  project  and  helping  them  find 
additional  materials  thi'ough  Google  Book  Search.  Please  do  not  remove  it. 

+  Keep  it  legal  Whatever  your  use,  remember  that  you  are  responsible  for  ensuring  that  what  you  are  doing  is  legal.  Do  not  assume  that  just 
because  we  believe  a  book  is  in  the  public  domain  for  users  in  the  United  States,  that  the  work  is  also  in  the  public  domain  for  users  in  other 
countries.  Whether  a  book  is  still  in  copyright  varies  from  country  to  country,  and  we  can't  offer  guidance  on  whether  any  specific  use  of 
any  specific  book  is  allowed.  Please  do  not  assume  that  a  book's  appearance  in  Google  Book  Search  means  it  can  be  used  in  any  manner 
anywhere  in  the  world.  Copyright  infringement  liability  can  be  quite  severe. 

About  Google  Book  Search 


Google's  mission  is  to  organize  the  world's  Information  and  to  make  it  universally  accessible  and  useful.  Google  Book  Search  heips  readers 
discover  the  world's  books  while  helping  authors  and  publishers  reach  new  audiences.  You  can  search  through  the  fuU  text  of  this  book  on  the  web 

at  http  :  /  /books  ■  qooqle  ■  corn/ 


C  ^S-O  (3) 


Iftarbarb  Coliere  liiirars 


BOUOHT  WITH  INCOHB 

FROM  THK  amOpEST  OF 

HENRY  LILLIE  PIERCE 

OF  BOSTON 

UNDKR  a  VOTB  of  THE  PKBSIDEHT  AMD  FCLLOWS 

OcTOMR  af,  189B. 


Digitized  by  Google 


Digitized  by 


Google 


Digitized  by 


Google 


Eneielopedia  lomâiil 


Tomul  al  treilea. 

Eemet — Zymotic. 


Digitized  by  Google 


Digitized  by 


Google 


ENCICLOPEDIA  ROMÂNĂ 


PU6U0ATÂ  DIN  ÎNSilRGIHAREA  Şl  SUB  AUSPICIILE 

ASOCIAŢIUNII  PENTRU  LITERATURA  ROMÂNĂ 

ŞI  CULTURA  POPORULUI  ROMÂN 

DE 

C.  piACONOVICH. 


TOMUL  III. 

Kemet  —  Zymotic. 
(Caprinde  18,819  <utic«le  cb  a  Iurte,  a  idiMM  fi  16  UuitiftţlBDi  tm  taxt.) 


SIBUU,  1904. 
EDITUKA  Şi  TIPARUL  LUI  W.  KRAFFT. 


Digitized  by  Google 


Digitized  by 


Google 


Autorii  tom.  III  al  „Enciclopediei  Bomâne". 


AfBklti,  Hi.  Att.,  profesor,  IKigoTiţte  (Istoria 
Roaiîiulor). 

i'liiiwfteaii,  (X,  iogÎDer  de  mine,  Bncoresoi 

(HoBtunatioft). 
Aftipt,  Orig^  Dr.,  directorul  muMolai  de  ist. 

uL,  Bocorasci  (Zoologie). 
AatoD— cUţ  Iteehui,  profesor  uniTenitar,  la^i 

ţARheologie). 
Ariitre,  C-  Z-,  pablicist,  Bucuresoi  (Basarabia). 
InmoTici,  I.  D.,  oolonel.  Iaşi  (Hilitaria). 
itaDSBii,  Sava,  piofesor,  Bacureed  (Geografie 

inoer,  Caiol,  rector  semia^  Bnonresoi  (Biserica 
dm  BomÂBÎa). 

liwlaecp,  Hmiia,  Braţor  (Industria  textilă). 
BHetea,  Constantiii,  Lt-oomandor,  Constanţa 
tibnnă). 

Blmn,  Andtein,  prof.,  Braşov  (Liter.  rom.). 
Bm,  Bîe,  Dr.,  medic,  Sibiio  (Medicină). 
Sbâîa,  Jlîhmil,  profesor,  N.-KăI16  (Oeogr.  Ung.). 
Bologi,  Vas.,  Dr.,  prof.,  Sibiiu  (literatară). 
Bont,  loan,  canonic,  Logoş  (Litargică). 
{trcrjo,  loao,  preot  militar,  Sibiin  (Istorie). 
Bad,  Tît,  vicar,  8igliet  Marm.  (Maramuieş).- 
Bolc,  IVodor,  prof.,  Beinş  (literatura  clancă). 
Bănea,  Ângnstin,  Dr^  canonic,  Blaj  (Ist  bis  ). 
Banda,  T.       prof..  Iaşi  (Instram.  music). 

^B^ao,  lUe,  protopop,  Gy.-S.-MiclăQ9  (Secaime, 

Stopint). 
Cerne,  IHoa,  prof.,  Iaşi  (Musică). 
Coasa,  Paiteoie,  dir.  de  bancă,  Sibiiu  (Ist.  bis.). 
Ckvnicean,  O.,  Dr.,  medio,  Pioiesci  (Ocolistioi). 
CiisteA,  MiroD  I.,  Dr.,  oses.  oonsistoiial,  SiMîn 

(IsL  biser.) 

Ooui^  AoT.,  publicist.  Blaj  (Ist.  biseiiceasca). 
Dr^minwn,  IDiail,  Dr.,  profesor,  Baouresci 

Efolcean,  Dom.,  prof.,  Baoareeoi  (Liter.  lom.). 

Feliz,  L.  Dr.,  menbni  al  Acad.  roni.,  Bnoaresci 
(Higieni). 

Friix,  Eog^  Dr.,  medio,  Bucaresoi  (Medicină). 
Floni,  I.  8.,  profesor,  Booarasoi  (Ist  nnir.). 

flsitaccL  Attilio,  inginer,  Bncuresci  (Fisîcă). 
Oiidesco,  loaiif  Lt-oolooel,  Bacoresci  (Militana). 


Hamzea,  Ang.,  archimandrit,  Arad  (Ist.  biser.). 
Herbay,  Silv.,  căpitan,  Leutschau  (Hilitaria). 

lanoescu,  G.,  colonel,  Baouresci  (Militaria). 
lamîk.  Bertwik,  Dr.,  prof.,  Praga  (Liter.  slav.). 
Idiero,  N.  E.,  prof.,  Bacuresci  (Ecoo.  polit). 
Imerwol,  Victor,  Dr.,  medic,  Iaşi  (Mediani). 

Lăpădat,  Alex.,  Bucuresui  (Istoria  Românilor). 

Lecca,  Ootarian  George,  Bucuresci  (Diplomaţie, 

Heraldică). 
Leon,  N.,  Dr.,  prof..  Iaşi  (Zoologie). 

Maior,  G.,  Dr.,  prof.,  Bncaresci  (Agricoltară). 

Maiorescu,  Titu  L.,  membru  al  Acad.  romftne, 

Bucuresci  (Istoria  contemporană). 
Maron,  Isid.,  Dr.,  canonic,  Blaj  (l^logie). 
Marieneacn,  At.  M.,  Dr.,  membru  al  Ac«d.  rom., 

Sibiiu  (Mitologie). 

Minovici,  8.,  Dr.,  prof.,  Bucuresci  (Chimie). 

Moga,  Ilie,  preot,  Sisciori  (Istoria  biblică). 

Moisil,  luliu,  prof.,  Iiigu-Jia  (Zoologie). 

Mrazek,  I^d.,  prof.  univ.,  Bucuresci  (Mineralogie). 

Mu^ci,  Muntean,  G.,  Dr.,  Bucuresci  (Astro- 
nomie). 

Oliiuscu,  Dionisie,  prol  şi  adr.,  Slatina  (Ar- 
cheologie). 

Onoiul,  Dim.,  Dr.,  prof.  univ.  Bucuresci  (Ist. 
Bominilor). 

Panţu,  Z.  C,  custode  la  Inst  botan.,  Bucaresci 

(Botanica). 

Papp,  Geoi^,  prof.,  Arad  (Istoria  şi  Geografia 
tfngariei). 

Petraşcu,  N.,  publicist,  Bucuresci  (Arte  frum.). 
Pletos,  Grig.,  prof.,  Kaseud  (Filosofie). 
Pop,  Coust,  ftmcţ.  de  bancă,  Sibiin  (Finaoţe). 
Popesou-Voitesci,  loan,  prof.,  T.-Jiu  (Zoologie). 
Popovict,  Audr.,  m.  indnstr.,  Bucuresci  (Morărit). 
Popovici,  Oeoi^  Dr.,  protopop,  Lugoş  (Istoria 

bisericească). 
Popovici,  George,  Dr.,  proprietar,  Bucuresci 

(Diplomatica). 
Popovici,  loan,  preot,  Gelmar  (Geografia  univ.). 

Popovici,  losif,  Dr.,  prof.,  Viena  (Limba  şi  li- 
teratura slavonă). 

Popovici -BăzDoşaou,  A.,  profesor,  Bucuresci 

(Zoologie). 

Digitized  by  Google 


l'opovioi-Hatzeg,  şef  de  serv.,  Buoaresci  (Uod- 
tanisdcă). 

Precup,  0.,  prof.,  Blaj  (Filologia  clasică). 
Procopiaa-Procopovici,  A.,  şef  de  caihiră,  Bu- 

caresoi  (Botanică). 
Puşcăria,  Ilarion,  Dr.,  archimaDdrit,  Sibtiu  (Ist. 

bisericeasoft). 
Puşcura,  loaa  oav.,  membra  al  Acad.  române, 

Bran  (Istoria  TraDsilTaniei). 

Radiao,  8.  St,  preparator  la  Inst  botan.,  Bd- 
cnresci  (Botanică), 

Radu,  Iac,,  Dr.,  vicar.  Haţeg  (Teologie). 
Radalesoa,  Constatoio,  Dr.,  medic,  Buoaresci 
(Hedioini). 

Radulesco,  Paul,  Lt.-coTnaQdor,  Galaţi  (Marină). 
Raţiu,  I,,  Dr.,  prof.,  Blaj  (Liter.  maghiară). 
Roşea,  Remus,  Dr.,  protosincel,  Sibiiu  (Ist.  bis.). 

Sbiera,  I.  G.,  Dr.,  membru  al  Acad.  române, 

Cernăuţi  (Bucovina). 
Scriban,  Stef magîsti'at,  Plolesci  (Iurisprudenţă). 
Străjan,  Mih.,  prof.,  Bucuresci  (Literatura  univ.). 

Şnluţu,  St.,  Aurel,  Dr.,  prof.,  noiesoi  (Liter. 
franceză). 

Şuluţu,  St.  losif,  preş.  >A80ciaţiuaii«,  Sibiiu  (Ist 
Transilvaniei). 


Sutzu,  A.,  Dr.,  profesor  nuîv.,  BaonreBci  (E^iy- 
chiatria). 

Ssabâ,  Gavr.,  preot^  Bicsad  (Ţeara  Oaşoloi). 

TălSşescu,  A.,  Dr.,  medic,  Constanţa  (Medicină). 
Tiktin,  H.,  Dr.,  prof.,  Iaşi  (Linguistică). 
I<^;an,  Nic,  protopop,  Sibiiu  (Istorie,  Oeogntfie). 
Traîla,  Ilie,  SHlvocat,  Oraviţa  (Ist  Banataloi). 

Ui^ao,  Talerian,  prof.  univ.,  Buoaresd  (Boiinţe 
politice). 

Vâtăşan,  loao,  funcţ.  de  bancă,  Sibiiu  (Elnante). 
7elovan,  Stef.,  piof.,  Craiova  (Pedagogie). 
Vidn,  Emil,  prof-.  Blaj  (Fisioă). 

Viadesou,  Mih.,  direot.  lostitatalai  de  botan., 

Bucaresci  (Botanici). 
Voilean,  Mateiu,  ases.  consist.,  Sibiiu  (Africa). 
Voinesca,  Benedict,  refereodar,  Bucoresci  (Drept, 

B^nanţe). 

Vuia,  luliu,  înveţător,  Comioş  (Ist.  pedag.). 

Weigand,  Gust.,  Dr.,  profesor  uaivers.,  Lipsea 
(Arămia  ii.) 

■Wittstock,  Dec,  Dr.,  preot,  Avrig  (Saşii  Trans.). 
Xeaopol,  A.  D.,  prof.  uuiv..  Iaşi  (Ist  Român.). 


Digitized  by  Google 


Prescurtări  şi  semne. 


:>r.  s  îaântB  de  Quistos  j 

-  3  aibcol  I 

a,  —  tâGeikâ,  bisericesc 
•aa.  =  boUnici' 
■oe.  =  Bae(mii&.  (Ia  notiţe 
ta^^^  Boonreeei) 

a  =  cina 

■i^  =  ciptiut  (oiqtitfllă) 


s  awfereaoe 
£.  sflcntiaetni 
=-.=    „  punt 

>:n.  ^  Cf  ~  eomnaS 
x±  =  cceutat 
fflT.  =  nvest 

i  Cfcr.  =  da|ii  ChristOB. 
Hieţ.  =  KeţiouT 
'^  =  epiBoop 
!isL  =  bailia 

br.  19  tw.)  V  fraocez,  (în 


SB.sfeiBB,îiilinitMigenii.  > 
ş sţam  j 
râ.  s'ipMi  gnoesoe 
CA  3  giMo-oatolic  I 


gr.-cr.  »  greeo  -  (ortodox)  - 

oneotal 
faa  (ţi  heot)  =  hectar 
Imp.  =  împărat 
imp.  =  imperial 
ini.  =s  ioferior,  de  jos 
ins.  =*  inanlS 
iar.  s  israelit,  moaaic 
ital  «=  italian 
j.  -  jodet 

jag.  (cat)  =  juger  (catastral) 

kgr.  =  chilogram 

km.  SI  chitoDietni 

km',  m      „  pitrat 

Inn'. «  oalăo 

L>=lîmta 

lat  n  latin,  latiaesoe 
Ut  literatan 

toe.  m  loonitori 
H.«HaTe 
m.  =  metm 
m«=   „  pfttrat 

m*.  =   „  cubic 

magh. — mariiiar,  în  limba  magft. 

med.  =  medioini 

mii.  —  miloane 

ml.  3>  mile 

mm.  (mm.',  mm.*)  n  milimetm 

rtrat  cnbio) 
—  mobamedan 
mold.  B  moldovean 
moB.  K  moaaic,  israelit 
mt.  m  monte 

mont  =  muntean  (din  Hnn- 
teua) 


I  n.  B  niscnt 

na(.  —  naţioDal 
I  or.  =  ora? 

ort.  =  ortodox 

p.  (pag.) -pagina 
I  pl.  =  plasa 

pnrf.  BB  profesor 
I  pron.  —  prononţi 

prot  =>  protestant 

res.  =  resăritean,  orientat 

Rom.  =  România 

rom.  ai  romin,  româneaoe 

rom.-oat  =  romano-oMoUc 

rar.  —  rural 

8.  =  sau  (la  numiri  de  localităţi 
-aat) 
I  aar.  —  scrieri 

8.  e.  —  spre  exempla 

seol.  B  secol 
I  Sf.  (8t)  »  Bfănt 

soc.  —  societate 

sap.  =  superior,  de  sos. 

tip.  =  tiprografia 
'  tnb.  "  tribal 

Trs.  (Traos.)  m  TraDsilvanla 

Ung.  «=  Ungaria 
I  uDţ.  =  nn^r 

noiT.  =  nDivenitate 

arb.  K  utImc 

na.  (nr.)  s  următor 
,  V.  =  ve^i 

'  T.  ac.  —  ve^i  aoolo,  v.  aceasta 
I  ToL  =  volum 
I  lool.  =  zoologia 
I  ţ  =  mort 


Observări. 

Ia  aranjarea  articolelor  «Enciclopediei  Române<  redacţiunea  a  fost  con- 
taşi de  consideraţi imî  por  practice  şi  din  acest  punct  de  redere  a  stabilit 
.mioarele: 

1.  I^tme  proprii,  precum  ţi  fermtm  teehniei  neîncet&ţeniţi  în  limba 
-"oiiii,  sânt  daţi  cu  ortc^rafia  lor  originală.  Din  această  causă  la  căutarea 

Jteolelor  srânt  a  se  conferi  titlii  de  sub  ae,  c,  ph,  th,  y  cu  cei  de  sub  e,  k,  ju,  f,  t,  i, 

2.  Pentru  înlesnirea  aranjării  mai  practice  a  materialului,  cuvintele  femi- 
■Sfi:  ca  terminaţi  unea  ă  sunt  date  totdeuna  articulat  cu  a. 

■3.  7Wu/  articolelor,  repeţindu>se  în  text,  se  dă  numai  cu  litera  iniţială  (mare). 

4.  Fiind  «Enciclopedia  ^mânâ<  un  )tdicţionar  realt  ţi  nu  de  limbă, 
-^Ti^unile  şi  observările  fiklogiee  au  fost  aproăpe  cu  total  Incungiurate. 

5.  Numele  pus  tn  şirul  ultim  al  articolelor  între  parantese  [  ],  este  numde 
riâeninul)  aufyjrului. 


Digitized  by  Google 


Harţe  şi  ilustraţiimi  din  tom.  III. 


Laringele  omului  (adoex  cu  5  ilnstr.)   .  57 

Stataa  Iui  Oeorge  LazSr  în  Bacnresci  .  69 

Biserica  catedrala  gr.'oat.  din  Logoş.   .  137 

Biserica  gr.-or.  din  Lugoş   3^ 

Do  stabiliment  de  morărie   299 

Interiorul  anei  mori   301 

Mausoleul  funiliei  Mooaooyi    ....  305 

Harta  Oceaniei   436 

Ochiul   437 

Harta  etn(^.  a  Ţerilor  locuite  de  Rotn&ni  794 


Biblia:  Vederea  genenlft   951 

„     Biserica  ev.-lut   952 

„      Resturi  din  zidurile  oraşului .   .  953 

Sighişoara:  Intematcil  şi  turnul  bis.  ev.  9f>4 

„        Liceul  episcop.  Teatscdi  .   .  955 

TÎTgu-Jiu,  Prim&ria   1102 

„       Qimnaaiol  ,1103 

„       StatoB  Ini  Todor  Vladimiresoa  1104 

M&năstirea  Tismana   1106 

Urechea  (aduez  ca  9  ilustr.)    ....  1174 


Digitized  by  Google 


K 


Articol»  M  Mt  M  fămte  oM  HM  ■  af  eMa  mft  O. 


hat,  aoinirea  orie.  a  Egiptotai. 

ii  Gytr6-  atonostor,  familie  de  oonţi 
.  ^■.:.|  ongarî,  cari  Be  tra^  din  Mieola  de  Oa- 
-..  iJjOi.  trunchiul  familiilor  condivisionale 
-  %  Uitoti,  Radâ,  Vitez,  Kabos  91  Kerneny. 

•  ^.iCnn.  1296)  «i  St  MoMovan  (Trans.  1896 
'  -n^iB.  ci  Micola  de  Calota,  prin  nnoare 

.^^kntii  V  fi  de  origine  romani.  Familia 
iTÂBdftitp  la  catolici,  parte  la  reformaţi,  cu 
tidicat  ta  cele  mat  însemnate  fanc- 
îolăti  91  poseflioni  !n  ţmtrie.  Aşa  loan, 
Ki-TJiprobateIoril653)ajanse  8<mrtă  vreme 
'/."i^ilArdeainlui  (16t>l).  Nepoţii  sei  /oan, 
bi^i^  Smhm  1704  baroni,  SamuU^  Parkcu 
A'  ^      conţi,  iar  fini  acestuia  lotif  a  fost 
iţtonc  din  filele  noastre.  Franeue 
^■i  fii  l!j61— f>2,  cancelar  şi  1865  president 
^■^  i\&  Ckj.  (IjL :  Nagy  Ivan,  Kdr&ry, 
-cCWil  fp.] 
1  Sakf,Dioituiu^  baron,  n.  1803,  f 
.%Âi-.BaR  orator  ţi  împreuna  ou  I.  BethleiL, 
^  Ttft^  fi  C.  Saâss  pionier  d  evenimen- 
■':iâmi9.  2)  Keminy,  FarJcat,  baron, 
i%t1KV2  în  Londra.  In  revolntia  din 
e^r,  luptând  alăturea  cu  Bem  şi 
.-t^j-fe  mai  ales  in  lupta  dela  podul  8i- 
OMuQ  1849  Hatvaoi  strimtorat  de  Moţii 

■  ÎD  Abind,  cere  prin  Jano  J6zsef  şi 
''iCok^^ator  dela  K.  din  Deva.  3  Iunie 
.  fii  ţi  ajunge  în  Abrud  Ia  11  Itinie,  ve- 
.'.iM  nlMCrişDlui  idb,  şi  ia  cu  sine  pe  Ha- 
.  3Î  de  Hatvani  în  Abrud.  Dnpî  revo- 
'-'inrfn^  in  Angtia.  3)  fem^tw,  OaeriiL 

fi*t  ministru  de  agricultură  (1878—8^  şi 
-^nn  pnblice  şi  comunicaţiune  (1882—86), 
'      IS30  in  aumbntd,  f  ^3  Oct  1888  în 
-ritS     distins  prin  scrieri  de  cnprins  po- 
'.-<.rie  ţi  sociologic,  pentru  cari  Academia 
-L.,  '.-t  ilee  membru  coreep.  şi  mai  tfinjin 
'.  -u  1S63  dio  partea  oposi^ei  maghiare  el  a 
'sutdou  cu  elaborarea  proteshilut  contra 
ţiiDsilvane  convocate  de  Schmerline.  4) 
**»!(, ai/an,  baron,  n.  1811, 1 1981  în  Cmm- 
'■i  l!^*i-49  comite  supr.  al  cott  Alba-inf. 
'  ■    'Cărţii  n^re«,  în  care  insunuă  trupelor 
-•^e  ik  1848—49  cele  mai  oribile  jafuri  şi 
Invectivele  iui  au  fost  respinse  de 
Axnts  Sever  în  *R«8puns  la  Cartea 
'■^  Si  &m^,  loan,  principele  Transil- 
•=^  t2DK.  1660ptn&23  Ian.  l&Ei2),  n.  1607, 
•^S  in  lupta  dela  Selenş.  1657  în  reîntoar- 
%  expedi^a  poloneză  cade  în  prinsoare 

■  ai  si  e  dns  în  Crimea.  1659  rescumperat 

*  %tiile  sale.  1660  ales  principe  contra  Iui 
r.Baicsay.  Neprimind  ferman  de  întărire 
•■  ■atinal,  K.  ucide  pe  Barcsay  şi  pe  doi 
^K  in.  Alungat  de  Tun»,  caută  qutor  la  îm- 


peratnl  Leopold  I,  care  sub  comanda  lui  Monte- 
cuccnli  îi  dă  oaste  de  36^)00.  lotr'aceea  fiind 
ales  principe  Mihail  Apany.  prin  întrevenirea 
paşei  Aii  aela  l^mişoara,  K.  strimtorează  pe 
Apaffy  la  Sighişoara.  Turcii  vin  în  ajutor  lai 
Apaffy  şi  se  dă  lupta  dda  Seleuţ.  6)  ^mim/f 
losif,  conte,  renumit  prin  oeroetările  şi  scrierile 
sale  istorice,  n.  11  Sept  1795  în  Orind,  ţ  1^  Sept 
1855.  Fost  secretar  erarial  în  Sibiiu,  apoi  depotat 
regalist  U  dietele  din  1837,  1841  şi  1846.  Retras 
din  arena  politici  s'a  dedioat  exclusiv  cercetărilor 
istorice  pnvitoare  Ia  Transilvania.  Ser. :  «Deutsche 
Fnndgrubeu  d.  Geschichte  SiebenburgeuB*  (Cluj, 
1839, 2  voi.) ;  «Brdeljr  torteneti  tira.  (Cluj,  1845) ; 
■Notitia  historico-diplomatîoa  archivi  et  litte* 
rarum  Capitnli  Albensis  Transilvaniae*  (Sibiiu, 
1836,  2  voi.);  >EpiBtolae  Hathiae  (Torviiii,  Vla- 
dislai  II.  et  Ludovici  II.  Regum  Hungariae  et 
coutemporaneomm  adjeotis  notia  criticis*  ^iUfUţ 
183^;  ţi  alte  numeroase  scrieri  de  mare  raloare. 
7)  Kmimi/.  iMdooie,  comandantul  Devei  şi  pre- 
sidentol  tribonalului  mattuU  în  1848—49.  După 
revoluţie  osândit  Ia  15  ani  închisoare  de  fortă- 
reaţă, pe  care  şi-a  împlinit-o  în  Olmiitz;  n.  1799 
în  Şamşudul  de  Câmpie,  f  7  Iulie  1879  în  Hu- 
nedoara. 8)  Ktminy,  Samuii,  cancelarul  Tran- 
silvaniei, ţ  23  Sept  1817. 9)  Ketniny,  Sigismund, 
publicist  Şl  scriitor,  n.  1816  în  Căpudul  de  Cftmpie, 
Ţ 12  Dec.  1875  în  Cămăraş  (nebun ) ;  măna  dreaptă 
a  lui  Fnmcisc  Deăk  în  luptele  politice.  A  scris 
broşuri  politice,  romane,  articole  de  ^tax,  scrieri 
istorice,  etc.,  toate  apreciate  foarte  favorabil  de 
opinia  publică  maghiară.  K.  e  traotat  în  istoria 
literaturii  ma^iare  oa  unul  dintre  câ  mai  de 
fmnte  scriitori.  Academia  magh.  1-a  ales  membru 
onorar  ^  membru  în  direc^une.  [ti 

KeMi,  rîuîo  Finlanda,  cui^  prin  locui  K.  (45  im. 
lung),  se  varsă  în  sinul  Bottnic;  408  km.  lung. 

Kendl-L6na,  (Lona),  corn.  mică  în  Trs.,  cott 
Solnoc-Dobâca,  cu  1125  loc.  (1891)  Români  şi 
Maghiari. 

Kenit,  munte  în  Africa,  v.  Kilimandsaro. 

Keniuuit  George,  călător,  n.  184!)  îu  Norvalk 
(Ohio,  America),  a  însoţit  1865  -  68  expediţia 
americană  de  cablu  la  Alasca  şi  Siberia,  1870—71 
a  călătorit  prin  Caucasia,  1SB5— 86  în  Siberia. 
Scrierea  sa  asupra  Siberiei:  ■Siberia  and  the  exile 
system*  (1891,  2  voi.),  a  făcut  sensaţie  prin  de- 
scrierea sorţii  deportaţilor. 

KNOZOleă,  grupa  (geol.)  v.  Terţiară. 

Kwrt,  comitat  la  sud-estnl  Angliei,  l&ngă  mare, 
4028  km*.,  ca  1.142,324  Ioc.  (1891).^  Capitala 
Maidstone.  E.  a  jucat  rol  însemnat  în  istorie, 
începend  de  pe  timpul  lui  Caeflar  şi  dela  înte- 
meiarea  primului  r^at  Mglosaxon  (seol.  V). 

Kut.  tiduard  duce  deK.fi  Stretthearn,  conte 
de  Dublin,  al  patmtea  fiu  al  Ini  Qeorge  IU, 


Digitized  by 


Goot 


2  Kmt  — : 

n.  2  NoT.  1767,  181B  oăsfttorit  ca  princota  Vic- 
toiia  de  Cobarg.  Tată  al  reginei  Victoria ;  f  23  Ian. 
1820. 

Kflnt,  1)  K.,  WUHam,  n.  1685,  arohitect,  în- 
temeietorol  notiiai  stil  de  vile.  f  1748.  3)  K., 
Jame«t  jorisconsolt  american,  n.  17tf3,  t  1^7- 
Aatoritate  juridică.  Ser. :  sCommeDtaries  on  Ame- 
rican  law.c 

Kentia  Blume,  (botan.)  de  Palmieri,  cu 
6  specii,  din  Australia  şi  insulele  Molucce;  se 
caracterisează  pria  segmeutele  frunzelor,  ce  sânt 
acuminato,  prin  stanune  îd  numer  de  6  şi  prin 
ovul  basilar  erect  Ca  specii  oităm :  K.  amtralv 
Hort.,  m*norF.]fueU..2}n)ogra  Blume,  ş.  a.  Unele 
din  ele  80  onltiTă  pim  Oorării.      [S.  Şt  Rl 

Kflitra^yţlui  Neck.,  ţbotan.)  aecţiime  mn  genul 
Caithamos  L.  (t.  ac). 

^  Keituoky,  l)  ^»  Statele-Unite  ale  Ame- 
ricei  de  nord,  isToreaoe  în  munţii  Comberland 
şi  dnpă  curs  de  375  km.  se  varsă  în  rînl  Ohio. 
2)  K.,  stat  în  Statele-Unite  ale  Americei  de  nord. 
între  statele  Missoiiri,  Illinois,  Indiana,  Ohio, 
Vir^inia  şi  Tennessee,  cu  areal  de  104,630  km*., 
1.858,600  Ioc;  ş<»uri  mari  extinse,  partea  mij- 
locie foarte  fructiferă.  Locuitorii  se  ocupă  parte 
ca  cultivarea  pămentului  şi  prăsirea  de  animale, 
parte  cu  lucrul  la  minele,  bogate  cu  deosebire 
in  cărbuni  de  piatră  şi  fier.  Industria  şi  co- 
merdul  este  foarte  desvoltat  Oul  tura  poponUui 
în  genenl  stă  pe  un  gi-ad  destul  de  înalt.  Ca- 
pitala JFVanlrfort;  la  congres  trimite  13  membri. 

[M.  Bodiu.] 

Kaphato  — ,  t.  Cephaio  — . 

Keplwloilş,  lângă  Corfu,  este  una  din  cele 
mai  mari  şi  importante  insule  ionice,  despărţită 
de  Itata  printr'o  mică  strîmtoare.  N'are  nici 
un  rîu,  însă  multe  isvoare.  £ste  străbătută  de 
munţii  Clatotmni,  al  căror  vîrt  mai  înalt  este 
vechiul  Aino9  (1620  ni.).  K.  are  în  general  o 
climă  dulce,  dar  adesea  variabilă  din  causa  înăl- 
ţimei  mun^lor ;  toamna  mai  ales  cad  ploi  abun- 
dente. Capitala  este  ArgtutoU.  Pămeotul  este 

Sroduotiv;  bogat  în  vii  fd  măslini.  Ca  ruine 
in  vechime  nu  se  gftsesce  mai  nimio,  afară  de 
templul  lui  Jupiter  Ainesios,  pe  vîrfni  muntelui 
Aioos.  E.  a  făcut  parte  dm  liga  ateniană  în 
seci.  T  a.  Chr.;  a  fost  cucerită  de  Bomani  în 
189;  la  împărţirea  imperiului  romsji  trece  la 
imperiul  de  rebărit;  la  1224  ^te  luată  de  oătră 
Teneţieni;  ta  1479  de  cătră  Turci.  Trece  apoi 
prin  diferite  stăpâniri  până  în  1815,  când  este 
pusa  sub  protectoratul  englez ;  iar  la  1863  eate 
incorporată  regatului  Greciei. 

K6|riiM8,  r^  mitic  din  Aethiopia.  v.  Chepheua 
şi  Cepheus  (wnstel.). 

Kspler,  loan,  astronom,  n.  27  Dec  1571,  1594 
profesor  de  matemalioă  în  Oraz,  1600  ajutor  al 
lui  lyoho  Bnbe  în  Pragi^  1601  matematio  îm- 
peŢ&tesOţ  1612  profesor  in  Unz,  1628  în  ser- 
viranl  Ini  Wallensteîn  în  Sa^m,  f  15  Nov.  1630 
ÎQ  Regensbuiţ.  K.  e  renumit  prin  descoperirea 
legilor  kwUnane:  căile  planetelor  siint  elipse, 
în  unul  din  focarele  lor  se  aQă  soarele;  radius 
vector  al  unei  planete  în  timpuri  e^e  percurge 
teritorii  egale;  quadratele  timpurilor  de  revo- 
luţiune  a  planetelor  sunt  în  acelaşi  raport  între 
sine  ca  şi  cuburile  de^rtării  lor  mijlocii  dela 
soare.  K.  a  inventat  şi  ochianul  astronomic,  a 
construit  tabele  de  planete  (labutae  Kudolphinae) 


şi  a  rectificat  calendarul.  >Open  omnia<  edit.  de 
Frisch  (1858—72  în  8  voi.). 

Kerargiriţ,  mineral,  clorurii  de  argint;  în 
cristale  mici  cubice,  sau  masse  cristaline,  den- 
driâi«e,  stalactite.  Minereu  important  de  amot 
se  găsesce  namu  în  partea  superioară  a  filoa- 
nelorde  minereuri  de  ar^nt  la  Freibere,  KSnigs- 
bei:g,  dar  mai  ales  în  America  centrală  şi  Ame- 
rica de  sud  (Peru,  Chile,  Mexico),  în  Nevada, 
Idaho,  eto. 

Kerateotaala,  întinderea  corneei  transparente 
(ie  în  formă  de  glob,  KercUoglobm,  sau  de  con, 
KeratoJconus^  a{K)i  Keratokele,  hernia  oorneei; 
Keratomaheu,  înmuierea  cornew,  şi  Kerato- 
wyx%*j  intrarea  ou  instrument  prin  comeă  spre  a 
opera  cataracta ;  sânt  termini  speciali  in  ooulisticft. 

Kwratlia,  substanţa  ce  întră  în  constituţia  epi- 
dermului  animal  şi  în  ţesutul  cornos.  E  prin- 
cipiul imediat  important  în  substanţa  ce  formează 
copita,  coamele,  unghiile,  perul,  penele,  lâna, 
carapacele  diferitelor  animale.  In  oase  nu  se  gă- 
sesce. Se  ob^e  din  ooame  de  bon  prin  extrac- 
ţiuni  succesive  ou  aciiji  diluaţi,  alcali,  apă, 
alcool  şi  eter.  [S.  M.] 

Karatitia,  inflamaţionea  corneei  ochiului  de 
causă  scrofuloasă,  sifilitică,  reumatică,  trauma- 
tică, etc.  Se  vede  bine  ou  iluminatul  oblic,  prin 
lupă  sau  cu  microscopul  corneal.  In  cele  mai 
multe  caşuri  «te  însoţită  de  dureri,  fotofobie 
(fereală  de  luminiş  şi  de  lăcrimară.  Ca  reinăşiţe 
sunt  pet'ele  sau  albeaţa.  Ga  tratament  se 
indică  comprese  calde,  atropină,  masagiu,  eto. 

Keratoflr,  rocă,  nume  dat  de  pietrografii  ger- 
mani porfirelor  wdice  şi  ortofirelor. 

Keratoplasiioa,  înlocuirea  corneei  tulbure  a 
ochiului  omenesc  prin  o  bucată  curată  din  oorneă 
dela  oarecare  animal.  Până  in  present  fără  re< 
sultat  bun. 

Karatoaoop,  un  disc  rotund,  de  carton  alb,  pe 
care  sunt  cercuri  negre,  concentrice,  dela  peri- 
ferie până  la  oentru ;  servesce  pentru  recunoas- 
cersa  astigmatiamului  oomeal ;  dar  mai  exact  se 
determină  aceasta  pnn  Keratometru  adecă  of- 
taimometru. 

Keratvaoeplat  horoaeopia,  ^tukopia,  pupi- 
loslmpia,  rttmoakopia  e  una  şi  aceeaşi  numire 
pentni  metodul  de  a  determina  puterea  refrac- 
tară a  ochiului  prin  o  (^indă  plană,  care  re- 
flectează lumină  1^  ooroeă,  pupilă,  orisUlin  şi 
pe  fundul  ochiului. 

Keraanlel  sau  Acroeeraunici,  în  vechime  nu- 
mele munţilor  dintre  Oreda  şi  Epir,  cari  se  ri- 
dică până  la  o  înălţime  de  2045  m.  Astă(}i  »e 
numesc  Kap  O-lessa.  (H.  Bodiu.] 

Kerbela,  oraş  în  vilaietul  turco-asiatic  Bagdad, 
spre  vest  dela  Eufrat,  15,000  loc.  K.  e  Mecca 
^tilor,  de  oarece  ad  se  află  mormântul  lui  Imam 
el  Uuaan. 

KffC,  (rom.  CârţaJ,  oom.  mare  în  Trs.,  oott. 
Făg^aş,  996  loc.  (1891)  Români  şi  Saşi.  In  ve- 
chime era  abaţie  rom. -catolică,  desfiinţată  de 
regele  Mateiu  (1474)  şi  anexată  preposituhi  din 
Sibiiu.  In  documente  se  face  amintire  de  ea  mai 
ăotâiu  la  1223.  luvasiunea  Tătarilor  a  devastat-o 
aşa  de  cumplit,  că  nici  sub  Ştefan  Y  nu  se  re- 
culesese âucă  pe  deplin. 

Kerciaera,  (târţifoaraj,  Oprea-  şi  Sireja-C., 
com.  mici  in  Trs.,  cott  Făgăraş,  la  poalele  Ne- 
goiului,  920  loc  (1891)  Komâni.  O.-O,  colonisată 


Digitized  by  Google 


Eerd  —  Eereaotit 


vti  ile  contele  Uîluul  TdeUf  ai  cftror  nr- 
niminsai  de  tot  Se  arată  âncă  şi  aeam 
,  -s.  Gve  Tdeki  a  ooDfent  cu  generalii 
.■7i,i  aaq»!  eolonisării. 
Ilti  nn  BosfoTut  dmtneric,  astiiji  lenikaU, 
.-sm  de  mare,  ce  lea^  Marea  Neagri  ou 
"j^ismit  40  km.  lonj^  şî  4 — iO  km.  lată, 

^imsai&  Crim  91  TunaiL    [IC.  Bo^a.] 
Ink,  r.  (^erecbia. 

brtkiyvti,  Arpad  Aloiaiu,  istorit^traf,  proi. 
.-iiivnstate,  n.  1818  în  Jăszbereny.  184^  de- 

._  iJvotat,  1843—44  notar  la  dieta  din  Pojon ; 
>:  ;i  tles  membra  coresp.  al  Acad.  magh. 
^:r :  XiţŢir  alkotmâoy  biztositelkai  (discois  de 
■^•ţc^):  Maf^Tsrok  eletrajzai  (I — II  voi-,  A — B. 

:>io6-56j,  MagyarorsE^  muveUkleaenek 
-^.\l-n  toI.  dela88»-ill4);  Uag^xr- 
:ct  'jîi^eteoek  kexikbnyve,  I— VII  v. ;  Ha- 
yi':tii{iiu,  889— 1849;  A  intiveltsc^  fejifidese 
l£ivytiăf!Da,  I  V.  889 — 1301;  Magyaroisxăg 
.-.'«Itlii  nereves  torteneteben.  S&rrâri  felaS- 

Mi  mi  Siwjheoyi  Istvân  elete,  etc.  [+] 

[mâ,  (rom.  CrifJ,  corn.  mici  !n  Trans-, 
Temra  mitv,  J241  luc.  (1891)  fiomtni, 
p  %hiih.  Cetatea  £.  e  ana  dintre  cele  mai 

y  i-tKntie  cetăţi  din  vechime.  Aici  s'a  ti- 
ţii  >3istohanim  Faoaonioo-Uacicaram  libri-X 
:  'j^  Mohuieasi  usque  ad  fiaem  seooli*  a 
£:'9ini!Di  TmwilTaiiiei  ooote  Bethlen  Lopul 
*  ia  IB79,  din  care  Dnmai  câteva  exem- 
,.vx;msaâi,  prio  oolec^ani     pe  Is  privatL 

hnelit,  I)  MuS-K^  com.  mare  în  Ung., 
ihicni,  4378  Ioc.  (1891)  MagbJan.  Una 

:>  A  mai  vechi  oomone.  26  Oct  1&96 

^  aaia  intre  generalol  Schwartzenberg  şi 
^iUBseL.  2)  Nagy-K.  (Criatolţul  mait), 

ic^^tainTis.,  cott  ^Inoc-Dobooa,  1269  loc. 

braritiyfilvaşi  Kereutin^9zi^  v.  OritiieM. 
IraAr,  V.  Grutur. 

(trpdii,  iDsaiă  nelocuită  în  Oceanul  Indic 
eHif'i'  iat  and.),  descoperită  1772  de  fran- 
r:  Eeipelen-Tremarecţ  staţiune  importantă 
■'71  cuitorii  de  balene. 
Mifilji,  Carol,  om  de  stat  magh.,  mioistni 
i^iit^  prof.  de  universitate  în  Budapesta, 
corespondent  al  Academiei  magh.,  u. 
.iUn       t  29  Dec  1891.  A  fost  proi  de 
'"^liţco^le  Bup  din  Hpa,  secretar  de 
v  :3  ministerinl  de  >honve<ji>;  18t)8  prof.  la 
^<^!ttL-ft  din  Budapesta  pentru  sciinţele  de 
<■!  !S70  fflinistro  de  finanţe,  în  fine  iar&si 
'''•siT.  Ser.:  «Vilâgtiirtenelem",  »A  vilâgtor- 
-' '  °s  u  emberise^  âjkulom  bs%e<,  >Frote8tans 
■•j-jfl  alkotinany»,  «Metaflsika*,  etc.  [+] 
bnn  Biaml,  preţarat  al  suUuruloi  de  an- 
t-  .4  « al  eubonatnlni  de  calce  aristaUsat  Se 
•  nţtmnnt  la  bron(dute. 
bn^jQînMiiK,  pedagog  al  «coalei  herbar- 
'r^-  EL  1823  în  Jnterlx^  stndift  în  Upsca  şi 
•fit.  dereni  pmfesor  la  pedagogiul  din  HaJle, 
LiginmaaiQl  din  Cobarg.  Dela  1853  redaotă 
•■■•■^n  >l^djgogische  Blătter*.  La  1866  deveni 
-vtnr  al  Doei  şcoale  industriale,  apoi  în  1870 
'  '^i  gimnasia  dio  Berlin,  unde  desfăşură  o  în- 
'iLOi  activitate  pedago^că,  îndeosebi  ca  or- 
''^rîJînTetamSntaîni.  Scrieri;  »Ein  Beitrag 
^'  Eeditfertignng  der  Herbart'achen  Meta- 
>Die  KMueotration  des  Uotertiohtes  nnd 


die  Bealsdiiile*,  «Znr  Reabobnltriges  «Kahir* 
lehre,  methodiBoh  beubeitet«,  «Onindrifla  d«r 
Pădagogik*. 

KendMOh,  Conta-Kembacdi,  qî  Oeoige  din 
Moldova. 

Kerter,  Dr.  A.  Bitter  von  Marilaun,  n.  1850 
la  Mautnem  (Austria),  f  ^1  ^398  ca  pro- 
fesor de  universitate  la  Viena.  Botanist  de  mare 
importanţii  în  sistematică  şi  gec^rafia  plantelor, 
ca  biolog  şi  Btopaleontolog,  eto.;  iar  in  speaiiU 
pentru  noi  şi  ca  explorator  distins  al  florei  dauioe 
(■Pflanzenleben  der  D(«iaulaader< ;  Innsbniok, 
1863,  *VegetationsverhăItois8e  des  mittier.  und 
dsti.  Ungam  and  angrenzenden  Kebenbni^ns* 
în  Oster.  botan.  Zeitaohr.,  1867—78;  iSohaedae 
ad  floram  exsuoatam  anstro-hongarioamc.  Tiena, 
1681  p&năînpre8ent9.a.).Stadiilesaledarvini8tioe 
au  stabilit  reputaţia  sa  ca  biolog  genial.  In 
»Pflanzenlebeo<  avem  modelul  unui  compendiu 
poporal  de  astfel  de  stadiu,  menit  spre  vulga- 
risare.  Cercetările  sale  în  Tirol,  mai  ales  asupra 
formaţiunilor  de  plante  actuale  în  conexiune  cu 
cele  fitopaleoatologioe,  au  desluşit  f  asa  de  stepă  şi 
mediteranăa  epooei  miaternare,  deslegfind  această 
problemă  aproape  definitiv.  In  fiae  ca  director 
al  gradinei  botanice  din  Imtsbruck  şi  mai  pe 
urmă  în  Viena  a  introdus  cultura  plantelor  alpine 
în  şes  şi  a  studiat  şi  oaltivat  plante  parasitare 
ptniatunoi  necultÎT^la  (Rbinanthns,  Euphrasia, 
Fedicnlaris,  etc).  Herbariul  sen,  vast  şi  impor- 
tant ^  pentru  noi  Rom&nii,  nu  numai  prin  specii 
nou  descoperite,  ci  şi  prin  multe  alte  plante  in- 
teresante dacice,  1-a  testat  museului  universităţii 
din  Viena.  [A.  PrJ 

Keraer,  Juttin,  poet  şvab,  n.  18  Sept.  1786 
în  Ludwigsburg,  I8I8 — 51  medic  suprem  în 
Weinsberg,  unde  f  21  Febr.  1862,  dupa  ce  in 
anii  din  urmă  îşi  pierduse  vederea.  A  scris 
cfintece  frumoase  şi  pline  de  spirit,  uneori  du- 
ioase, alte  ori  vioaie  şi  pline  de  umor.  Ser. : 
■Reiseachatten*  (1811),  roman  umoristic;  >Bil- 
derbucb  aus  meiner  Knabenzeit*  (1849,  1893) 
autobiografie ;  5  volume  de  poesii  pablicate  sub 
diferiţi  titli  (Dicbtungen  2  toI.,  Lyiisohe  Oe- 
diehte,  Letster  Blâtenstnnsfl.  Winterbliiten); 
«Oesohiohto  xweier  8omnambuIen<  (1824);  »Die 
Seherin  von  Prevonst*,  etc.  Fiul  sen  Theobald, 
n.  1817,  de  asemenea  poet  şi  medio  în  Weinsberp. 
a  scris  >6alvanismu8  und  Magnetismus  als  Heil- 
kraĂ<;  >Da8  Kemerhaus  nnd  seine  Oftste*  (1894) ; 
a  editat  corespondenţa  tatălai  seu  ou  amicii. 

K6rnl|,  Semnui  lui,  interesant  de  cunoscut  în 
afecţinnile  meningite ;  el  consistă  în  neputinţa  bol- 
navului de  a  întinde  oomptet  piciorul,  >extensianea 
completă  a  genunchiului*,  şe<)ând  jos.  [V.] 

KamelOB,  un  product  bidrocarburio  oe  se 
obtiiw  la  destilarea  petrelenloi  brut  între  tem- 
peratura 160«— 300*.  Bl  ae  găseşce  în  propor- 
ţiune  da  60—70  prooenta  91  e  identic  cu  pe- 
troleul  lamnont 

Kerrla  Du,  (botan.)  gen  dio  fam.  Hosaceelor, 
trib.  Spiraeeae,  cuprinde  arbuşti  şi  are  una  sau 
done  specii,  oe  creec  în  Japonia  şi  China.  Be 
cultivă  foarte  mnlt  prin  gr&dini  ca  pUmtă  de- 
corativă X^opoMca  DC,  cunoscută  de  poporul 
nostru  snb  numirea  de  Trandafi r  galben. 

[Z.  C.  P.] 

KerMUitIt,  rocă  eruptivă  veche,  formată  prin- 
cipal de  plagioclaai  şi  de  mica.  Poate  să  mai 


Digitized  by 


Google 


4  Eerfilfis  • 

conţie  ^  amfibol,  qaartz,  eto.  In  Romfinift  E.  s*a 
intiUnit  îq  manţii  judelui  Sooeava. 

Kerfilfo,  T.  Gherelnş. 

Mnly,  V.  Chizni. 

Kei^elHt  în  mittd.  grc.  beţal  de  farmeoe  al 
^eulni  HeimeB.  (t.  ao.  şi  Lucrările  minnoate). 

Keţ,  (Keat^  Pig  K.J,  jrso  în  Alpii  din  OitRon 
(Oraubiinden),  ÎDtre  păsurile  AlbtUa  şi  Scaletta, 
3417  m. 

Koţfct,  familie  boierească  din  Moldova,  cnnoa- 
cată  de  pe  la  1700.  In  secolul  nostru  voniicul 
Patxl  K.,  însurat  ca  Polcheria,  fata  Iui  Vodă 
Ion  Btordza,  a  avut  nomai  3  fete,  dintre  cari 
una  esta  regina  Natalia  a  Serbiei,  soţia  Iui 
Milan  I  Obrenovici  şi  niama  regelni  Alexandra. 
Celelalte  doue  sunt  Mana  şi  Gaterina  m.  Ghika, 
ultimii  desoeodenţi  ai  familiei.  [O.  L.] 

K6anirk,  oraş  în  Ung.,  cott.  Sze^,  4897  Ioc. 
(1891)  Germani,  Maghiari  şi  Slovaci.  Ai-e  gimn. 
snperior  Interan,  oa  biblioteci  de  mare  valoare, 
şcoală  oivilA  şl  comeroială,  ftibrică  de  damast  şi 
pAnzării,  etc.  Statitme  de  cate  feratft.  Comercia 
şi  iodostrie  foarte  deavoltată. 

Ketllliei,  (rom.  (^esii^,  com.  mare  în  Ung., 
oott.  Timiş,  1866  loc.  (1801)  Bomâni. 

KentlMbr*  oom.  mare  în  Ung.,  cott.  Zala, 
6195  loc.  (1891)  Maghiari;  centrul  dominiulm 
de  140,000  juţ.  al  contelui  Tassilo  Festetich, 
ca  un  castel  dintre  cele  mai  grandioase  în  Un- 
garia; staţiune  de  cale  fera^  şi  vapoare,  in- 
stitut de  agronomie  (înfiinţat  Ia  1797  de  contele 
George  Festetich)  şi  economie  de  model,  gimn. 
HQperior  rom.-cat.,  şcoală  industriala,  fabrică  de 
bere,  însemnat  comerciu  de  vite  şi  de  cereale. 
K.  e  colonie  străveche  de  pe  timpul  Romanilor 
şi  Hunilor,  pe  timpul  regilor  arpadiani  se  chiema 
Gestel.  Ii  aparţine  staţiunea  b^neară  Hhne,  iar 
în  apropiere  se  află  colina  Dobog6.  unde  s'au 
aflat  ca.  3000  de  morminte  străvecni  şi  preste 
4000  obiecte  de  argint,  bronz,  fler,  oe  şi  lat,  şi 
măi;^e  de  chichlibar,  datând  de  prin  seol.  IV— V 
şi  fiind  de  ori^ne  avarioă. 

KMegyhiza,  (ChiiighagJ,  oom.  mare  în  Ung., 
cott  Bichiş,  3766  loc.  (1891)  Romini  şi  Ha^ 
ghiari;  sta^une  de  cale  leratiL 

KetOt '  în  mitol.  grc.  ua  monstru  de  mare, 
care  ca  fratele  seu  Phorkys  a  născut  Gorgoa- 
nele  şi  Grae-ele. 

Ketteler,  Wilheîm  Emnianuel,  episcop  de  Ma- 
ienţa  (Mainz),  n.  1811  în  Miinster,  cel  mai  aprig 
anteluptător  al  drepturilor  bisericei  în  Germania. 
Cu  deosebire  s'a  ocupat  de  resolvirea  chestiu- 
nilor Booiale  de  actuaUtate.  A  {Hutioipat  Ia  oon- 
cilial  vatican,  t  1877.  [i— n».] 

Keunt,  V.  Eaiuna. 

Keve,  V.  Cheve.  —  Kevi-Sedttd»,  v.  Seleoş. 

K0W,  renumita  grădină  botanică,  sitaată  în 
partea  oraşalni  Londra^  ce  poartă  aoeat  name. 
Se  distinge  nu  numai  piin  dimrasiuni  şi  mijloace 
colosale  de  oari  dispune,  ci  ^  prin  reputaţinnea 
erudiţilor  oe  o  dirig,  oăd  aici  se  concentrează 
la  institut  elita  botaniştilor  ce  explorează  flora 
vastului  imperiu  britanic.  Publicaţiiuiea  cea  mai 
importantăeafarâde>BulIetin«,>]i)dexEewensis*, 
cea  mai  recentă  publicaţie  asupra  tuturor  speciilor 
de  plante  până  în  present  stabilite.       [A.  Pr.} 

Keza,  SwnoH,  numit  şi  Simonig  de  Kesa,  cleric 
ungar,  care  pe  la  finea  aeoL  XIII  a  scris  Chro- 


—  Eiajna. 

nioon  Hangarorum,  începând  dela  Noe  p&nă  U 
re^le  Ungariei  Ladislau  Cumanul  (1272 — 90) 
căruia  îi  dedică  opal  seu.  Cronica  lui  E.,  con- 
tinuată de  Marcos  până  Ia  1330,  şi  de  Thuroczi 
până  la  1464,  e  interesantă  şi  pentra  Uomăoi 
constatând  că  Secuii  atilani  s'au  aşezat  în  munţi 
Arde^aloi  între  Horaâni,  Blacki,  folosind  li- 
terele acestora,  şi  avend  aceeaşi  soarte  laolaltă 
apoi  că  Blacki  din  părţile  panonice  au  remat 
stabili  faţă  de  mişcările  atilane.  La  venirea  Ma- 
ghiarilor  |'8?2)  spre  Ardeal  ei  află  aci  pe  Ro- 
mâni, ftto."(Cf.  flunfalvi,  Etncgr.  §  43 ;  Puşcarlu 
împărţirea  Ardealului.  Sibiio,  1864). 

Kizd,  (Szăsz-K.),  com.  în  Irans.,  cott  Teroavi 
mare,  v.  Saschiz. 

Kizdl-Vâsirhely,  v.  Chezdi-Oşorheiu. 

Khanpur,  fCaumporeJ,  oraş  în  India  anter.. 
lângă  Ganges;  principala  staţiune  militară  a  En- 
glezilor ;  182,310  loc.  (1891) ;  industrie  de  pielării 
şi  bumbac. 

KMvIk,  numele  pe  care  îl  poartă  un  morment 
megalitic,  desoopent  în  districtul  Cimbrisliam  din 
SvKlia  sudică.  Hormântal  are  forma  nnui  cosciug 
de  piatră,  numai  că  laturile  sale  sânt  formate 
din  lespe<}i  aparte.  E  lang  de  4*20  m.,  larg  de 
0'90  m.  şi  înalt  de  1-20  m.  Menţionat  ca  in- 
tact în  1749  de  c&tră  naturalistul  Liueu,  ace-st 
cosciug  a  fost  deschis  după  această  dată.  Asupra 
origioei  sale  sunt  multe  păreri:  Sjbborg,  un  ar- 
cheolc^  svedez,  îl  pane  în  Iertară  cu  bătălia 
;  dată,  cam  pe  la  750  d.  Chr.,  in  apropierea  lo- 
cului, de  cătră  Ruţoar  Lothbrok.  Inx)tnbil  însă, 
că  acest  fel  de  oolmen  (v.  Megalite)  aparţine 
pericHulei  ne<^tice. 

Khuen-Niderviry,  Carol,  conte,  ban  at  Croaţiei, 
n.  23  Maiu  1849.  A  studiat  dreptul  Ia  univ.  din 
Zagrabia;  1879  e  numit  comite  suprem  al  cott. 
GySr;  1883  ban  al  Croaţiei,  Slavoniei  şi  Dal- 
maţiei. Decorat  cu  ordinul  lâna  de  aur.  Aderent 
moderat  al  reformelor  liberale  politico-bis.  In 
1894,  1895  îi  fu  încredtnţiUă  formarea  guver- 
nului ung,,  dar  nu  reuşi  din  oaosa  greutăţilor 
făcute  de  grapul  Tisza-ist. 

Kiftohta,  oraş  în  Siberia  de  est,  lângă  mar- 
ginea imperiului  chinez,  situată  între  dealuri 
pleşuve,  200  m.  departe  dela  oraşul  chinez 
Maimacin,  cu  900  ioc.  Articolul  principal  de  co- 
merciu este  tea.  [M.  B.1 

KlajRaf  (numele  Slavon  al  Demnei),  fioaloi 
Petru  Rareş,  principe  al  Moldovei,  măritată  după 
Mircea  Ciobanul,  fiul  tui  Mihnea  cel  Ren.  Femeie 
enei:gică,  isteaţă  şi  mare  intrigantă,  gata  a  re* 
curge  la  ori  ce  mijloc  pentru  asigurarea  domniei 
pe  sama  soţaloi  ei,  apoi  a  fiilor  ei  Petru  Şchiopul, 
Alexandru  II,  fratelui  ei  vitreg  lancu  Sasul  (v.  ac.) 
şi  nepotului  ei  Mihnea  II  turdtul,  (Sul  lui  Ale- 
xandru II).  Pentru  ajungerea  scopurilor  sale  se 
pusese  bine  cu  femeile  Sultanului  prin  daruri 
şi  peşcheşuri,  cu  ajutorul  cărora  isbutia  totdeana 
în  planurile  sale.  Na  îusă  şi  în  faţa  ingerinţei  curţii 
franceze,  care  dorind  întemdarea  unui  mare  im- 
periu la  ^rile  Dunării,  insista  la  Poartă  pentru 
a  pune  in  tronul  Munteniei  pe  Fetru  Curcelţ 
flni  Iui  Petraşon  cel  Bun,  ceea  ce  se  întâmplă 
în  Iulie  1583.  Intrigele  iui  Mihnea  şi  lăcomia 
Turcilor  însă  fac  în  curând  pribeag  din  Domnul 
Munteniei,  care  (Mart  1590)  e  ucis  de  Turci  în 
valurile  Bosforului.  (Cf.  A.  D.  Xenopol,  «Ist  Hom.« 
U  682,  m  10  -  24.  108—127  sequs.)  [t] 


Digitized  by  Google 


Xiangcin  —  Eilia. 


5 


Biieia,  CKiungeiatiJ.  capitala  insulei  chi- 
a  Hainan,  cu  40,000  loa 

aa|ri,pToy.ÎD  sod-eetol  Chinei,  180,000  km>., 
milioane  loc.  ;  sol  roditor ;  fabrioaţiune 
■j.  KJOiim  de  Nanking  şi  porţelaD.  Capitala 

CiilsB,  provincie  înfloritoare  în  eatol  Chinei, 
'•»Xi(3  kia'.,  cu  21  mii.  toc.;  cu>itala  Nanking. 

Um  Hw.  or^  vechiu  în  estul  Chinei,  Ungă 
^  is  aodaşî  noine,  cam  la  gradul  36  lat  nord. 
Ft4t^  şi  ongol  K.  a  fost  ocupat  în  timpul  din 
de  GennMni. 

Den,  ooaiiui&  nuală  şi  atenentft  la  parocbia 
ţaton^  mo^e  boiereucă,  în  «i  j.  Cer- 
uBţ^m  in  BoooTÎna,  are  654  loo.  (587  ort  or., 
4o  PjsMat,  21  moB.),  o  şcoidi  primară.  Tot 
Sxera  »  numesc  ăncă  doue  cătune,  unul  se 
ţat  ie  onmma  rurala  HUboca  {v.  ao.),  iar  oetatalt 
k  ciMon*  Banila  Holdoveneasoă  (v.  ac.),  ambele 
H^c«re  private.  [Dr.  1.  G.  Sldenu] 

KIekxia  Blome,  (botao.)  gen  de  plante  din  fa- 
^  Âpocyneelor.  cu  3  specii  arborescente,  din 
i-i  £  africana  Beuth.,  ce  cresce  în  Africa 
T.-'pieiţâ  vestică,  serresoe  la  extragerea  cao- 
aicilni;  celelalte  doue  speoii  sânt  K.  arborea 
StEii  dia  Java  şi  K,  Blana»  EloUe  din  Hlipiae. 

tS.  ŞL  B.] 

Uuş,  (xooL)  MuDtjao,  v.  Cerb. 

Oin^  VaUa,  T.  Cedion. 

U,  prindpalol  port  de  resbma  al  Oermaoiei, 
»at  a  fondai  unei  admirabile  bii  în  Uarea 
Biibd  Io  18%  s'a  inaugorat  splendidul  canal 
nuiiim,  prin  care  vasele  cele  mai  mari  pot  ieşi 
îkI  în  Marea  Nordului ;  importanţa  stra- 
ttţ^  1  leestnî  canal  este  considerabilă,  căci 
f^naie  anei  escadre  a  face  faţă  cu  uşurinţă  fie 
U  no  itic  dinspre  Roşia,  fie  la  un  atac  dinspre 
înaat  ssn  Anglia.  Aci  se  ţ^ăsesc  cele  mai  im- 
[»?r3aie  aşezăminte  ale  mannei  imperiale:  Ar- 
•eal  Kaiemîe  navală,  şcoale  diferite  de  ma- 
aă,elc.  Oiaşol,  care  la  încorporarea  lui  la  Prusia 
j  1966  nnmera  20^  loc,  acum  are  75,000. 

[Constant  B.] 

Ori,  Fnedr.,  oompositor  germ.,  o.  1821  în 
P«deriiKh,  t  "1  Berlin;  antotUdact,  ta- 

stai seu  natoral  1-a  făcut  să  parvie  la  cele 
■a  ioalte  grade  artistice:  membru  al  academiei 
>^jaw  şi  profesor  de  composiţie.  A  scris  multă 
:-ieân  de  cameră  (sonate,  qoartete,  ş.  a.)  şi  de 
^^Kstră  (uTertnri,  maişuri,  ş.  a.),  musică  corală, 
ţr^aai.  şi  religioasă,  cu  orchestră  (mise,  reqniem. 
Ti  Dram,  an  Stabat,  psalmi,  ş.  a.).     [T.  C] 

Kiişal,  Heinrich,  mare  ţt^ograf  şi  carto^^ 
XTmuL,  n.  31  Iulie  1818  la  Berlin.  Beputaţiuea 
.c  datează  din  1840,  când  dete  la  lumină  Atlas 
Hellas  (Berlin,  181U— 46),  tipărit  în  24  foi 
ahiBia  ediţiune  a  apărut  îo  1871).  In  arma 
ism  vrâj  întreprins,  în  1841  şi  1842  în  Aaîa 
'  Jeâ,  în  scop  de  a  controla  ^  completa  lucră- 
ri Biisnuii  militare  pnudene,  des|)re  care  el 
xme  (âţîva  ani  mai  înainte  lucrări  topografice 
•-tiiar  in  aceea  ţeară,  el  publică  o  mare  cartă 
kJApn  Asiei  mici  ce  poate  R  considerată  ca  un 
jş  â't^ră,  (Berlin,  1343—1845).  K.  a  ocupat 
;->-tol  de  director  technic  la  Institutul  geografic 
Weimar,  (1845— .52).  Şi  în  această  calitate, 
r.  a  contribuit  enorm  la  progresul  sciinţei  geo- 
£n£ce  in  Germania  In  1852,  el  fu  chiemat  la 
3etSn;  în  1853  a  fost  numit  membru  al  aca- 


demiei; iar  în  1851,  el  fn  însărcinat  cu  un  con 
de  geografie  Ia  universitate.  lucrările  lui  K., 
îndestul  de  numeroase  şi  însemnate,  pot  fi  con- 
siderate ca  modele  în  genul  lor.  Pe  lângă  ope- 
rele citate,  mai  adăugim:  Atlas  universal  (1857 
până  1861,  iar  a  2-a  ediţie  a  apărut  în  1881); 
Ettmographische  tlbersichtskarte  des  Europiu- 
schen  Oriente  (Berlin,  1876) ;  Karte  der  Dobmdja 
(Berlin,  1877);  lucrare  ce,  din  nefericire,  nu  este 
tocmai  exactă;  Lehrbuoh  der  alten  Qeographie, 
(1878);  General-£arte  der  SMost-Europăiachen 
Halbinsel  (Berlin,  1881);  Atlas  antiqana,  (1885). 
El  a  mai  pnbUcat  un  mare  nnmer  de  oarte  etno- 
grafice, istorioe  şi  politice  asupra  diferitelor 
ţeri.  Conaidente'în  massă,  lucrările  lai  E.  sfint 
incontestabil  cele  mai  exacte  şi  mai  importante 
din  cele  publicate  pâuă  acum  în  felul  lor.  La 
31  Iulie  1898,  Germania  savantă  a  serbătorit 
al  80-lea  an  al  nasoerii  lui.  f  22  Apr.  J899. 

[I.  I.  Nacian.] 

KIesertt,  mineral,  sulfat  de  magnesiu  hidratat, 
moDocUn.  In  straturi  în  salinele  dela  Stassfurt, 
Hallstadt,  Kalucz. 

Ktetewetter.  Saf.  Qeorg,  musicograf  germ., 
n.  1773  în  Holeschau,  f  1850.  După  ce-şi  com- 

Sletă  studiile  prin  Albreohtsbei;ger  şi  Hartmann, 
ereni  in  eninn'd  o  aderentă  aatoriiate  în  do- 
memnl  istoriei  musioei.  Frinoipalele  sala  sotieri 

Sublioate  se  npoarti  la:  Şooala  flamandă  (1826), 
[usica  apuseană  (1834),  HoiUca  Greoilor  mo- 
derni (1836),  Goido  d'Arezzo  (1840),  Husica  Ara- 
bilor (1842),  ş.  a  [T.  C] 

Klew,  guvemament  în  Rusia  mică,  50,999  km*., 
cu  3.576,125  loc.  (1897).  Capitala  situat 
lângă  rîul  Nipru,  cu  247,432  loo.  (1897)  se  com- 
pune din  trei  oraşe:  Podol,  centrul  comerciului 
şi  industriei,  K.  vecAiu  cu  universitatea  Vladimir, 
Pecer^  ca  mănăstiri  şi  loc  de  pelerinagiu ;  primul 
ort^  situat  la  şes,  celelalte  doue  pe  înăltimi ;  K. 
mai  numeră  12  suburbii.  Catedrala  Sf.  Sofii  (din 
seci.  XI);  universitatea  e  dela  1833.  In  £.  re- 
sidă  xm  mitropolit  K.  e  unul  din  oele  mai  veohi 
oraşe  ale  Rusiei  ^  e  considerat  de  Ru^  oarecum 
oa  oraş  sfSnt,  din  canaă,  că  aoi  au  primit  stră- 
moşii lor  creştiiusmul.  Intre  1037  ^  1060  K.  a 
foet  capitala  imperinlni. 

Kikliida,  (ChitMT^),  oraş  în  Ungaria,  coti 
Torontal,  22,768  loc.  (1891),  Şerbi  (12,855),  Ger- 
mani (5719),  Maghiari  (3519)  şi  Români  (434). 
Însemnat  comereiu  de  cereale  şi  industrie  de 
morărit.  Tribunal,  sucursala  a  băncii  austro- 
ungare,  gimnasiu,  scoală  de  fete  superioară, 
şcoală  comercială,  industrială  şi  textilă;  staţiune 
de  cale  ferată.  £.  era  capitala  districtului  serbesc 
cu  acelaşi  nume  până  La  187t^  când  a  fost  în- 
corporat Ia  comitatul  Torontal 

Mlar-Bafl,  şeful  proviantorilor  dela  ourtea 
Saltanuloi 

iradara,  comitat  în  Irlanda,  prov.  Leinster, 
1693  km*.,  cn  70,000  loc.  (1891);  capihila  Naas. 

Klllt,  (Chilia),  oraş  în  Bugeac  din  audul  Ba- 
sarabiei, se  află  aşezat  lângă  braţul  Chilia  al 
Dunării.  Posiţiunea  geografică  este  45*  26'  lat 
nord.  şi  46°  56'  long.  est.  după  I-iul  Meridian.  Are 
o  poporaţiune  de  8014  loc.  (receus.  1892).  K. 
după  mai  mulţi  istorici  e  vechiul  Licostomon 
al  Grecilor;  din  monumente  istorice  posedă  âucă 
până  acum  o  veche  biserica,  construită  de  Ya- 
sile  Lupu  la  1648.  (CI  Basarabia  de  Z.  C.  Ar- 


Digitized  by  Google 


6 


EiliouuidBaro  —  Kino. 


bnre,  pae.  301)  ţi  roiaele  vechei  cetă^  s  Im 
Stefui  câ  Mure.  Forttreaţa  ara  figura  p&trst& 
a  poligODulai,  se  afla  ooostraitft  pe  malul  st&ng 
al  Donării  îatr'o  vale  ^  în  cinnunferenţi  e  de 
800  stânjeni,  dinspre  ofimp  exintft  remăşiţele  de 
Glasis  cn  trei  platforme,  patru  bastioane  şi  cinci 
tnrnuri  de  piatră,  din  cari  done  optangulare. 
Această  cetate  a  fost  bătatft  de  Ruşi  in  trei  rin- 
duri,  la  1770  de  generalul  Bepnin,  Ia  1791  de 
generalal  Gudowicî  şi  la  1807.  Spre  nord  dela 
cetate  se  aâă  oraşul  K.,  locuit  de  Moldoveni, 
Greci,  Armeni  şi  Ovrei. 

KiliniUil8aro,(KiIima-Kd8aro),  mante  în  Africa 
estioă,300km.ve8t-Qorâ'TestdelaMombas,480km. 
dela  laoul  Ukereve  (Victoria  Nyansa)  de  o  în&l- 
^mfl  de  &7(j3  m.,  se  împarte  în  ^limuidsaro 
mare  3*  7'  30"  lăţ.  sod.,  f>5*  22'  I.  est.  dela  Ferro 
(5703  m.)  şi  Kilimandsaru  mic  (5500  m.)  Linia 
de  zăpadă  se  începe  la  5000  m.,  graniţa  vegeta- 
ţiunii  e  la  3333  m.,  a  arborilor  la  2w6,  locuinţe  de 
oameni  la  1483  m.  preste  nivelul  mării.  Pentru 
prima  dată  a  fost  ve(}ut  acest  munte  ta  11  Hain 
1848  de  cătră  misiouanil  Rebmann. 

Kltkeniiy,  comitat  în  Irlanda,  prov.  Leinster, 
20ti3  km».,  cn  87,154  loc.  (1891).  Capitala  K., 
cu  11,024  loc.,  are  reşedin^  episcopească;  ca- 
stelul conţilor  Ormond  cn  galerie  de  tablouri. 

KM,  (ffrecj  1000  unităţi  dintr'o  mesară  anu- 
mită, 8.  e.  âlognun,  Kilolitru,  Kilometră.  In 
România  o  mesnrft  veche  pentru  cereale,  1  Kilo 
a  2  mierte  â  8  dimeili  i  16  ooa  ~  oiroa  290  litre. 

Kilogram  =  1000  gnme.  Kilometru  =  1000 
metri.  Kilolitru  ~  1000  litre.  KOowaU,  unitate 
practică  de  forţă  electrici,  oare  este  echivalent 
cu  10'  watts  (v.  ac.). 

Klnberley,  C^ev-Kwdtj,  oraş  în  Africa  sudică, 
districtul  diamantelor,  nu  departe  de  paniţele 
vestice  ale  provindei  Oranje,  fondat  la  1872, 
10,000  loc. 

KiHolOS,  {ArgentieraJ,  insulă  grecească  spre 
nord-est  dela  Milo,  42  km*,  şi  1515  loo.  (1889). 
Pimentul  de  K.,  on  fel  de  piatra  de  cate,  e 
rennmit. 

KIlMlf  COimonJf  Su  ai  ioi  Miltiade,  lipsit  cu 
total  de  cdoooen^  na  putea  să  devină  atotpu- 
tinte  prin  ajntonU  popondni ;  Upea  de  elocaenţi 
era  insft  înlocuită  prin  mari  talente  militare. 
Viaţa  sa  politică  se  întinde  între  anii  476  şi 
449,  în  469  aduce  in  Atena  osemintele  legeu- 
darulni  Teseu.  K.  era  ud  mare  admirator  al  or- 
ganisării  militare  din  Sparta  şi  adesea  făcea 
Atenienilor  elogiul  Spartanilor.  In  461  este  exilat 
din  Atena  pentru  timp  de  <}ece  ani,  în  457  este 
reuhiemat  şi  în  449  a.  Chr.  moare.  K.  era  un 
ÎDversunat  duşman  al  Persanilor.  [Caiou.] 

KlnoH,  Loghi,  n.  la  1876,  Romfin  din  Mace- 
donia, a  făcut  stadii  strălucite  de  pictură  Ia 
academia  de  arte  frumoase  din  Miinchen.  Ta- 
blourile sale  se  deosebesc  printr'un  colorit  viu 
şi  o  technică  aproape  perfectă.  Lucrări  prin- 
cipale: >PoBt  mortem  laureatusc,  «Ifigenia  în 
Tauri8«,  «Bachusc,  •Beduin*,  «Orientalas  «Natora 
moartă*  ş.  a.  [Caion.] 

Kinoardiiie,  (Mearua),  comitat  în  nord-estut 
Scoţiei,  1005  km»,  cu  35.ti47  loc.  (18î)l);  ca- 
pitida  Stonehaven. 

Kliid,  Friedrichj  poet  germ.  puţin  original, 
n.  17fâ  în  Lipsea,  f  1843  îd  Dresda.  Ser.: 
Poeai  (ed.  II,  5  voi.,  1817— 25);  Novele  şi  Ro- 


mane (5  voi.,  1820—27);  Sorieri  teatrale  (4  voi., 
1821 — 25),  între  cari  textul  ta  opera  lai  Kreutzer 
•O  noiq>te  în  Granada*  şi  la  »pDtaşuU  (Prei- 
achfltz)  lui  Weber. 

Kinemtlea,  (grea.)  partea  meohaoioei,  care 
se  ocupă  OQ  mişcarea,  fără  respect  la  massâ  şi 
la  puterile  motrice. 

Klimnatograf  sau  Kinetoacop,  aparat  construit 
de  Edison,  cu  ajutorul  căruia  se  trece  repede 

{le  dinaintea  pnvitorului  o  serie  de  fotografii, 
uate  iute  ona  după  alta  (15  pe  secundă)  de  pe 
un  corp  ce  se  mişcă;  prin  aceasta  se  produce 
ilasiunea  mişcării  reale  a  corpoluî. 
KlRMltherapIa,  v.  Gimnastica  medicală. 
Klnetloa,  (grec.)  partea  mechanicei,  care  se 
ocupă  ou  legile  mişcării.  ţinSnd  samă  şi  de  nuwsa 
corpului  şi  de  puterile  ce-I  pun  în  mişcare.  Se 
detâebesoe  de  xinematică,  întrtuM  aceasta  din 
armă  nu  consideră  massa  corpului  şi  puterile 
motrice. 
Khnz,  V.  Knezi. 
Klnlzay,  Pawi,  v.  Chines,  Pan. 
King,  (engl.)  rege.  King,  (Fa),  mesară  de  su- 
prafaţă în  China,!  10(t  meu  =  67,335  m". 

KlflUlake,  Alexandru  WUliam,  scriitor  englez, 
1811—91.  £1  a  publicat  Eothen,  poveste  de  că- 
lătorie în  Orient  De  asemenea  a  scris :  Istoria 
resboialai  Crimeei,  o  lucrare  de  mare  valoare. 
K.  a  fost  deputat  în  parlament  dela  1857—68. 
El  a  combătut  politica  lui  Napoleon  III,  ou  pri- 
lejul anexării  Savt^ei. 

Klng's  Cointy,  un  comitat  al  Iriandei  (Leinster). 
Acest  comitat  fu  înfiinţat  în  timpul  domniei 
Măriei,  a  primit  numele  în  1557,  în  onoarea 
r^elui  Spaniei  Fitip  II,  bărbatul  reginei  Mana. 

KlD^sley,  Oarol,  scriitor  enjd-i  n.  12  Iunie 
1819  in  districtul  Devonshire  (Holne).  K.,  după 
ce  a  studiat  teologia  la  Cambridge,  îmbrăţişa 
cariera  preoţească,  în  care  desfăşură  o  activi- 
tate demnă  de  toată  lauda.  Aşa  K.  a  respăndit 
cultura  bisericească  în  sinul  poporului,  făcend 
o  mulţime  de  predici:  Villaye  Sermons.  O  parte 
din  predicelo  sale  au  fost  traduse  îu  netnţesco 
de  Kratzinger  (Ootha,  1885,  2  voi.).  Operele  lui 
K.  au  fost  publicate  în  28  volume.  Doue  din 
scrierile  lui  au  un  deosebit  interes:  Hypatia, 
or  neov  fois  voith  an  old  face  (1852)  şi  West* 
ward  ho  (1885).  In  cea  dintfliu  K.  vorbeace  de 
confiictul  ce  există  între  lilosoGa  veche  şi  cre- 
ştinism, iar  în  cea  de  a  doua  este  o  povestire 
patriotică  şi  religioasă  asupra  epocei  reginei  BU- 
sabeta.  K.,  malţămită  talentului  ce  aret»,  a  fost 
numit  ta  18.^9  profesor  de  istoria  modernă  la 
universitatea  din  t'ambridge.  Scrierea  lui  istorica 
e:  The  Roman  and  the  Teuton  (1864).  f  1875. 

KlllkeI,  Ghttfried,  poet  şi  scriitor  germ.,  n. 
1815  în  Obercassel  la  Bonn,  1846  prof.  de  istoria 
artelor  în  Bonn,  luând  parto  la  mişcarea  repu- 
blicană şt  mai  w^i  la  revoluţie.  în  1849  e  prins 
de  trupele  prus.  şi  osândit  pe  viaţă  la  închi- 
soare de  fortăreaţă,  1850  fuge  din  îochisoare  la 
Londra,  nnde  funcţionează  ca  docent  do  limba 
germ.,  deia  1866  profesor  de  istoria  artelor  îu 
Ziirich,  unde  f  1^2.  Cf.  Henne  am  Rhyn:  (}. 
Kiakel,  ein  Lebensbild.  (Ziir.,  1883). 

KinO,  sucul  uscat  al  pomului  Pterouarpus  Mar- 
aupium,  ce  cresce  prin  India,  Ceylon  şi  pe  coasta 
Malabarului.  Familia  Leguminoaselor.  Elsepre- 
aintă  în  bucăţi  mici,  strălucitoare  cu  coloarea 


Digitized  by  Google 


KiDoptasma  —  Ki&ber. 


brană  închisă  şi  chiar  neagră.  Abia  solabil  în 
apă  rece,  complet  însă  în  apă  catdă  şi  alooot, 
procarind  acestora  un  gost  adstringent  şi  tare 
acid.  Et  conţine  ca  principia  imediat  un  soiu  de 
UDin,  ce  ee  precipiţi  Ia  tratarea  cu  axâ^i  minerali. 
Pe  lângă  aceasta  mai  conţine  Pirocatecbina  şi 
EjDOina  G14  0^  Hji.  E.  se  întrebuinţează  în 
medicină.  [8.  M.] 

Klmplatna,  nume  ce  s'a  dat  de  cătră  Stras- 
imigeria  1892  arohoplasmei  (arohiplasma),  sub- 
stanţă ce  ooDstitQe,  di^  Boveri,  sfera  atraotivă. 
Dapă  Strasboxger  K.,  ce  se  mai  ^oe  şi  fitar- 
pfamojoonstitae  membrana  plasmic  a  celmelor. 
intră  în  constitaţia  cytoplasmn  şi  intenrine  în 
fenomenele  de  reproducere  ale*  celulelor. 

Kieto,  (MitUtOf  SaifcioJ,  oraşul  sffint  al  Japo- 
neiilor,  situat  pe  insula  Nipon,  cu  279,792  ioc. 
(1890);  odinioară  aci  resida  lUoado;  palate  pom- 
poase, temple  numeroase;  industrie  de  mfttasă 
şi  porţelan. 

Klpaifsa,  NtcoUie,  cronicar  grc.,  a  scria  o  oro- 
nicâ  asupra  mtemplărilor  din  IfoldoTs  de  pe  la 
1716  în  a  treia  domnie  a  lui  Mibail  Racoviţă 
VoeTod.  Cf.  >Arobjva<  din  Iaşi,  1^  pw.  85. 

KirahŢţ  AdeUbert,  distins  general  al  Ini  Sigis- 
mand  Batbori ;  fu  trimis  cu  oaste  wdeleană  în 
ajntoml  lui  Hihain  Viteasnl.  Luă  pute  la  Inpta 
dela  GlUngăreni  (1595)  şi  ca  comandant  al  or- 
tilerim  a  contribuit  mult  la  isbinda  Rominilor. 

KirUy-Darfoz,  corn.  mare  ia  Ung.,  oott  Săbnar, 
234S  loc.  (1891)  Maghiari  şi  RomÂni. 

Kirtiyfalva,  (rom.  CraifaUuJf  com.  mică  în 
Trans.,  coti  Ternava  mică,  tmloc.  (1891)  Ro- 
mâni şi  Maghiari. 

Urilyki,  piac  de  munte,  v.  Craioa. 

Kirâiypatak,  v.  Craiva. 

Kirelitaelk  Hugo  JBwcdd,  conte,  general 
pnis.,  n.  1809  în  Neumarkt,  t  1887  la  Mobolz 
iDlĂ^acia;  1866  comandant  at  divis.  10  de  in- 
fanterie, 1870/71  al  ooip.  5  la  Weissenbnnţ, 
Wârtb  şi  Bedan,  19  Ian.  1671  reqiinse  marew 
iBilt  ^  Parisienilor,  după  aoeea  comandant  gen. 
iu  PonOf  1880  se  retrag  din  servioin.  2)  K., 
Wolffang,  scriitor  şi  cntio  germ.,  n.  1857  în 
Londra,  1879 — 88  a  trăit  în  Muncben  ocupat 
cu  studii  estetice,  mosicale  şi  literare,  1888  pri- 
inesoe  conducerea  foii  din  Dresda  >Mf^azin  fiir 
Litteratar  des  In-  und  Âuslandes*,  1889  foiletonist 
la  *Meues  Dresdener  Tageblatt*,  şi  1890  la  >Dres- 
dener  Nacbrichtenc  A  scris  poveşti,  novele  şi 
romane. 

Klrolnr,  Atatuuiu,  savant  german,  n.  1601 
in  Oaiia.  S'a  făevt  iesuit  şi  a  funcţionat  oa  pro- 
fnor  în  WUnbo^.  In  decursul  resboiului  de 
ilO  ani  a  iţjniu  în  Avignon,  de  aoi  în  Roma, 
nude  a  propus  matematica  şi  limba  hebraioă  în 
colegial  roman.  Hai  târ^n  s'a  ocupat  oa  ar- 
cheologia.  f  1680  în  Roma.  Lui  E.  i-se  atribue 
aflarea  lateraei  magice. 

nitUtttWf  Guatav  Bobert,  fisician  germ.,  n.  1824 
in  KoDigsberg,  f  1887.  A  foBt  profesor  de  fisică 
în  Bresâau,  în  HeidelbOTg,  mai  tânţiu  în  Berlin. 
Are  lacTări  însemnate  în  deosebitele  ramuri  ale 
fiiiicei.  lutre  altele  sunt  însemnate  experimea- 
ţele  şi  stadiile  s^e  în  analiaa  spectrală,  făcute 
ÎD  societate  cu  Bunsen. 

bKirotanM,  iufuM,  jurisconsult  şi  Qlosof  germ., 
o- 1802  în  Soba&taedt  Fost  magistrat,  apoi  ad- 
voat  general  la  cartea  criminală  din  fieriin.  In 


1848  fu  ales  deputat,  apoi  retrM  şi  reales  de 
câteva  ori.  A  creat  iţisrul  liberal  >Demokrati8cbe 
Blatter*.  A  trăit  câtva  timp  în  împrejurimile 
Dresdei,  ocapâodu-se  cu  agricultura  şi  fllosofia. 
EI  a  publicat  Filosofia  sciinţei,  şi  o  broşură, 
Asupra  i  mortalităţii,  criticând  mai  ales  pe  Hegel. 
Ca  jurisprudenţă  a  scris :  Legea  asupra  proce- 
durii civile  în  Prusia.  [Nignm.] 

Klrfllilzll,  popor  nomad  împrăştiat  pnn  Asia, 
după  fisîonomie  de  origine  mongolă,  de  altcum 
Torbesoe  limba  pară  taroeasoă,  locoiesoe  pe  ste- 
pele dela  Turkestan  spre  nord,  tntre  lacul  Caspio, 
lîol  Tolga,  laonl  Arai  şi  rîol  Irtis,  până  la'ToboI 
şi  Ural,  oare  teritor  poartă  nomele  de:  atepele 
EirghiziloT,  unde  K.  daoend  o  viaţă  nomadă,  se 
ocupă  cu  prăsirea  vitelor.  Odiniouă  au  avut  ad- 
ministraţie proprie  sub  chani;  în  present  sub 
protectoratul  Rusiei.  Reliţ^unea  vecho  a  fost  oea 
păgână,  în  oara  şi  astătji  crede  o  mare  parte  a 
poporalui.  In  present  domoesce  între  ei  islamul. 
Numerul  £!.-lor  este  ca.  2.6(X),0(X),  oea  mai  mare 
parte  sub  protectorat  rusesc.       [U.  Bodiu.] 

Klrlari,  Gheorght,  medic,  n.  1^9  în  Etotia 
(Qreoia),  f  ^893  în  Bucuresci;  şi-a  făcut  stu- 
diile de  nwdioină  la  MontpelUer  ^  Paris,  1854 
reîntors  tn  Qrecia  deavoltă  mare  aiativitate  intru 
combaterea  holerei,  1865  medic  al  carantinei  din 
Calafat,  1867  medio  primar  al  j.-lui  Oorj  şi  al 
oraşului  Tî^- Jiu,  18^  al  asilulm  ElenaDrâmna, 
1881  deschise  în  Bucuresci  spitalul  Eenocrat 

Klrid,  numirea  torc.  a  insulei  Creta  (v.  ac.). 

KIrie  slel8on.('jrr«c.^  >I)oamneînduratesprenoi<, 
este  complexul  rugăciunilor  de  învooare  a  ajuto- 
rului şi  îndurării  lui  Dumnezeu.  In  cultul  bisenoei 
orientale  începând  din  v»shime  (Const  apost. 
Vm,  6  şi  10),  rugăciunea  aceasta  formează  o 
parte  din  cultul  litui^o,  şi  ca  un  respuns  la  ru- 
găciunea colectivă  pronun^tă  de  cfitră  diacon  ori 
preotul  celebrant,  adeseori  se  repeţescedin  partea 
prundior  cântăreţi  ori  a  poponilni  oradinoios. 

Kirfc-Para^iaetra  taraeac^  0-211  Cor. 

kirauuit  (Kermanf  KaniMma),  provincie  în 
sud-estnl  Penăei,  în  partea  mai  mare  netocoită, 
oa.  25,000  km*.,  dimpreună  cu  litoralul  Mogistan. 
Capitala  E.  e  situată  la  partea  vestică  a  unui 
şes  roditor  şi  are  45,000  loc. ;  industrie  de  mă- 
tasă  şi  lână 

Klrman^ahaD,  oraş  fortificat  în  Persia,  capi- 
tala prov.  Ardilan,  cu  32,000  loc. 

KIrschner,  Lola,  (^eudonim  Ossip  Schubin), 
romancieră,  n.  1854  in  Fraga,  făcu  numeroase 
călătorii  (Bruzella,  Paris,  Roma);  îa  numeroa- 
sele fiale  romane  şi  novele  zt^răvesoe  cu  ein- 
oeritate  lumea  mare  internaţională,  viaţa  şi  sbn- 
oiamările  ei,  în  multe  privm^  după  exemplul 
Ini  TuTgenjew. 

KlsăllţsnI,  com.  rurală  şi  paroohie  dimpreună 
cu  cătunele:  Biscăul,  Hrobeşcoa,  Marohea,  Hi- 
stecîoul,  Moisiuca  şi  Sooolea,  moşie  boierească 
în  căp.  Vijeiţei  şi  în  j.  Futilei,  în  Bucovina, 
are  907  loc.  (8-2  ort -or.,  10  rom.-cat,  75  mos.), 
o  şcoală  primară.  [Br.  1. 0.  Bbiera.] 

KIsMr,  com.  mare  în  Ung.,  cott.  Comora, 
3398  loc.  (1891)  Maghiari;  staţiune  de  cale  fe- 
rata, moară  cu  vs^r,  atelier  de  maşinării  şi 
ţiglărie.  In  E^  se  află  cea  mai  mare  herghelie 
a  statulni,  înfiinţată  la  1854  peotm  prăsire  de 
cai  pursânge  şi  semisange  de  rassă  râgleză.  In 
fiecare  primăvară  mânzii  de  nn  an  se  vând  la 


Digitized  by  Google 


8  KÎBch  — 

licitaţie  publică,  putend  oumpera  namai  suditi 
ai  monarchiei  aastro-uogarej  cari  aa  să  se  oblige, 
că  oioi-cănd  nu  vor  vinde  in  străinătate  mănzii 
oompera^. 

Klwb)  Enoch  JSnriOt  medic  jţerman,  n.  1841 
în  Fn^  unde  se  afli  ca  profoBoi.  E.  pnotioă 
la  băile  din  Harienbad.  A  eoris:  HaDdbuch  der 
eJlgemeinen  und  uţeciellen  Balneothera^  1875; 
Heilquellen  nod  Kororte  BShmeos,  1879;  Fett- 
leibigkeit,  1888. 

Klsdedw6,  denumire  maghiarft  poitra  grădini 
de  copii. 

Klsateiţ^  comună  rurală,  parocliie  şi  moşie  bo- 
ierească in  căp.  Coţmanalui  şi  j.  Zastavnei  în 
Bucovina,  are  25t(5  loa  (2396  ori-or.,  169  mos.), 
o  scoală  primară.  [Dr.  I.  O.  Sbiera.] 

KIsfalidy,  1)  if.,  Caroi,  (Kâroly),  poet  magh., 
părintele  comediei  magh.,  ti.  6  Febr.  1788  în 
Tet-Szentkat  f  ^1  ^ov.  1830  în  Budapesta.  A 
studiat  oind  dase  gimn.,  apoi  a  intrat  în  şcoala 
mititarft  din  Jaurin.  In  1804  a  întrat  în  ser- 
yidn  militar  aotiv,  a  luat  parte  îd  luptele 
contra  lui  N^leon  I  (1805),  iar  la  1811  pă- 
răsind cariera  militarft  a  studiat  piotura  în  Vieoa. 
După  ce  a  consumat  averea  plutească,  a  pri- 
be^t  prin  Germania,  Italia,  apoi  înfrânt  de  su- 
ferinţele vieţii  s'a  reîntors  în  patrie,  la  Buda- 
pesta, unde  se  sus^nu  din  pictară.  In  timpul 
pribegiei  cunoscend  iii  poetioă  apuseană,  sub 
influenţa  acesteia  s'a  încercat  a  sorie  opere  dra- 
matice. Drama  >Tat(irok  Magyarorszâgon*.  repre- 
sentatâ  în  Alba-regală  (Szekesfehervăr)  Ia  1B19 
de  o  societate  teatrală,  a  produs  efect  neaşteptat; 
această  împrejurare  atrăgând  tienţia  literaţilor, 
iar  de  altă  parte  asigartnda-î  sub8i8ten|a,  1-a  în- 
ooragiat  să-ţi  continue  aotivitatea  lit  id  această 
dire^une,  şi  a  scris  în  scnrt  timp  dramele :  Ilka, 
Eemeny  Simon,8KiUigyi  szabadnlăsa,  Uaty&sâiâk, 
Barăts^  es  otwylelkuseg,  preste  aceste  se  ri- 
dică >8t3bor  vajaa«  şi  ca  mai  bună  *Irene«,  deşi  din 
punct  de  vedere  al  tragicului  toate  siînt  greşite. 
Activitatea  desvoltată  în  acest  ram  al  lit,  cul- 
tura-i  europeanăj  experienţa  şi  judecata-i  obiec- 
tivă a  grupat  in  jurul  seu  pe  toţi  literaţii  vechi  şi 
ooi,  cari  în  toate  lucrările  lor  au  oonsultat  pe  £. 
Sprijinit  de  bărbaţii  lit  YSrtismarty,  Toldy,  Bajza, 
Eolcsei,  Czuczor,  etc,  la  1822  a  publicat  alina- 
oaohul  >Aurora<  de  oupiios  beleb'tstic,  care  fu 
organul  aowtei  sooietăţi  lit  (1822—37),  când  i-a 
urmat «Athenenmosnb  redacţia  literaţilor:  Bajza, 
Ydrâsmarty,  Toldy.  K.  a  produs  mai  mare  efect 
în  lit  ma^.  prin  comediile  magh.  >Eetâk«,  »Csa- 
lodâsok*,  >LeâDydrzd<,  >Părtiitok<,  în  cari  se  reo- 
glindează  în  modul  cel  mai  Mei  viaţa  socială 
a  poporului  magh.  A  mai  scris  câteva  naraţiuni 
şi  descrieri  comice,  cântece  poporale,  elegii  şi 
balade.  Meritul  lui  E.  e  că  a  introdus  în  lite- 
ratura magh.  o  direcţiune  nouă,  romantismul, 
dominat  de  elementul  poporal-naţional.  Toate  lu- 
crările sale  apărură  după  moarte.  E.  E.  minden 
munkăi,  editate  de  Fr.  Told;^,  10  voi.  Buda  1831, 
a  doua  ediţie  e  editată  tot  in  Budapesta  YI  voi. 
1893  de  Jos.  Bănoczi. 

2)  KttfaJnăMjMaMmdrUf  poet  liric  msgb.^  la  în- 
ceputul seol.  XIX  a  fost  oel  mai  serbătont  îm- 
preună cu  (Tsokoniu ;  frate  ca  Carol  K.,  n.  27  Sept. 
1772  în  Siimeg,  f  28  Oct  1844.  A  studiat  fllosofla 
şi  dreptul,  dar  neavend  aţlioare  pentru  cariera 
jurididi,  a  intrat  în  miliţie.  In  1793  fii  trimis 


Eisaeleff. 

ca  f^ardist  la  Viena,  iar  1795  transferat  Ia  ao 
regiment  din  Italia ;  s'a  luptat  în  contra  lui  Na- 
poleon I,  la  Milano;  prins  de  Francezi,  fii  trans- 
portat în  Frovence,  unde  sorise  oănteoele  oele 
mai  fnunoase  de  unor  «Hirnfi  B»relmd«.  Eli- 
berat din  închisoare,  dii|A  oe  luase  parte  în  mai 
multe  lupte  în  Qennania  şi  Elveţia,  la  1800  s'a 
reîntors  în  patrie.  In  1801  a  publicat  prima 
dată  poeeiile  sale  lirice  Himfi  szerelmei,  cu  cari 
şi-a  întemeiat  nomele  literar.  A  mai  publicat 
fabule  cu  snbiect  din  trecntol  poporului  ma- 
ghiar şi  cAteva  drame,  dar  ou  pu^n  auooes.  Ope- 
rele lui  au  fost  editate  de  Fr.  Toldy  1847,  apoi 
Angyal  Dăvid  VIII  voi.  1893.  [4-j 

„KIsfaludy-t&TMsig",  societate  literară  magb., 
în&nţatâ  în  1830  la  stăruinţa  amicilor  lui  Carol 
E-,  pentru  ridicarea  unui  monument  în  memoria 
amicului  lor.  In  aoest  scop  a  editat  operele  lui 
(Tarol  E.,  şi  din  suma  adunată  a  ridicat  un  mo- 
nument de  marmoră  în  grădina  museului  na- 
ţional cUn  Budapesta;  la  1^  s'a  oonstitoit  într'o 
sodetate  Uterani,  ca  să  premieze  opere  estetioe- 
poetice.  Această  societate,  după  >lcad.  magh.«, 
a  lucrat  mai  mult  pentru  înflorirea  literaturii 
beletristice  maghiare.  La  1842  modiflcându-se 
statutele  societăţii,  a  luat  numele  «Magyar  szep- 
irodaimi  intezetc  8u.b  această  devisă  a  început 
pe  lângă  premiarea  operelor  estetice-poetioe,  a 
transplâuta  în  lit  maghiară  clasicii  antici  şi  mo- 
derni, biblioteca  lomantioă  a  popoarelor  modeme, 
şi  a  aduna  cântecele  şi  le^ndele  poporului  magh. 
Membrii  acestei  societăţi  de  present  sunt  indi- 
geni 50,  străini  20.  Intre  membrii  corespondonţi  e 
^  lodf  Vulcan,  redactorul  »Familid<,  membru  or- 
dinar al  academiei  române  din  Bucoresd.  [4-] 

Klshizt,  T.  Caieşa. 

Kltll-lnmk,  (în  antichitate  Ha3/^$)t  oel  mai 
mare  rîu  în  Asta  mică,  isvoresce  in  Eossedagh 
şi  se  varsă  în  Marea  Neagră  spre  est  dela  ^- 
nope;  deşi  are  lungime  de  ca.  900  km.,  nu  e 
navigabil. 

KIlJflHfi,  V.  Chişinen. 

Kl8-K6kQllfi,  numele  ung.  al  unui  comitat  şi  riu 
în  Transilvania,  v.  Ternava  murii. 

Klmiet,  resignarea  oarbă  a  Musulmanilor  în 
ÎDtemplările  sorţii. 

Klsa,  (Chi^),  Maiem,  canonic  gr. -cat  de  Lugoj 
şi  membru  fundator  al  •Asociaţiunii  transilvane*, 
n.  16  Nov.  1816  în  Beoea  (cott  Crasna];  şcoalele 
elementare  şi  gimoasiale  le-a  studiat  luŞimleul 
Silvantei;  fitosoSa  şi  teologia  în  Oradea  mare. 
In  1841  fu  numit  profesor  ia  ^imnasiul  gr.-cat 
din  Beiuş,  unde  a  funcţionat  pană  în  1847,  când 
fu  dispus  de  paroch  în  Cianadui  nou,  lângă  Mako; 
iar  in  1854  numit  din  nou  profesor  de  filosofie 
şi  limba  latină  în  cl.  VIII  a  ginicasiului  din 
Beiuş,  şi  în  1856  distins  cu  titlul  de  asesor  con- 
sistorial. Infiinţându-se  diecesa  şi  capitlul  gr.-cat 
de  Lugoj,  E.  fu  unul  dintre  cei  dintâi  canonici, 
numit  in  1857 ;  dar  din  causa  unui  morb  grav, 
de  care  suferea,  a  putut  desvolta  puţină  acti- 
vitate în  acea  demnitate,  f  4  Martie  1876.  A 
lăsat  o  mioă  fnndaţiune  pentru  diferite  scopuri. 

[Dr.  I.  Radu.] 

KItseleff,  Paieel,  comite,  general  şi  diplomat 
rus,  n.  1788  la  Moscva  dintre  familie  de  boieri. 
1812  adjutant  al  prinţului  Bagration  şi  apoi  al 
împeratului  Alexandru  I,  1814  colonel,  1817 
maior  general,  conduce  operaţianile  în  resboiul 


Digitized  by  Google 


EiasingeD  —  Kitheron. 


9 


ca  Tonii  din  1838,  ctnd  devine  locotenent  ee- 
oeralf  iar  în  1^9  comandant  al  corpnlni  4  din 
caTsleria  de  reservă,  guvernator  al  Moldovei  şi 
Munteniei  în  timpul  ocupaţiunei  rusesci.  In 
a(.«astă  din  armă  demnitate  s'a  aretat  liberal  şi 
iabitor  de  progres,  a  luat  mesuri  înţelepte  pentru 
administrarea  ţerilor  romfine,  fiind  o  excepţiane 
între  toţi  bărbaţii  roşi,  oari  au  exercitat  vr'o 
comandă  în  (erile  noastre.  Părţile  bone  ale  re- 
sulamentalai  organic  sedatoreso  mai  mult 
Ini.  1833  comandant  al  infanteriei  trimisă  în 
ajatorul  eultanulat  contra  vioe-r^elai  figiptolni, 
1834  eeneral  de  infanterie  şi  membru  in  con- 
siliul de  stat,  pieaident  al  comitetului  domeniilor 
coroapei  1838  ministru  de  domenii,  se  distinge 
prin  îngrijirea  oătră  oele  18  milioane  de  ţerani 
ai  doaieniilor,  fundează  şooale.  ferme,  asigură 
jostiţia.  1856  ambasador  la  Paris  p&nă  la  1862. 
Remâne  în  Paris,  onde  moare  la  2H  Nov.  1872. 
(Cf.  Scrierea  lui  Papadopol-Calimah  în  Analele 
Acad.  Bom.,  IX  kt) 

KiMiaffflB,  loc  de  cură  de  primul  rang  îo  Ba- 
varia.  Cunoscot  în  toată  lumea  pentru  apele  sale 
minerale,  aai  sunt  clasicele  representante  ale 
isToateltur  moderat  femginoase  şi  sărate,  ou  o 
însemnată  cantitate  de  acid  carbonic.  Spre  sco- 
puri <te  vindecare  se  folosesc  iavoarele :  Bttâozy, 
I^andnr,  Soolaprudel  ^  SohtobanispmdeL  Toate 
sunt  rect  dela  10— 20"C.  Se  folosesc  atftt  de 
beat  cât  şi  pentru  bu.  Afară  de  aceste  isvoare 
principale  se  găsesce  ânoă  un  isvor  cu  api  amară 
pnigativi.  Situat  la  o  înălţime  de  200  metri,  £. 
are  o  clima  destul  de  moale  şi  valea  este  bi- 
nişor scutită  de  ventarile  nordice.  Isvoarele  de 
aid  sunt  indicate  la  toate  afecţiunile,  cari  recer 
o  schimbare  mai  repede  iu  organism  prin  asi- 
milarea sau  reducerea  substanţelor  din  economia 
animalică.  Bogăţia  gazurilor  de  acid  carbonic 
cdte  un  factor  de  frânte  al  apelor  de  aici  pentru 
a  fi  întrebuinţate  oa  bii  oo  soop  de  a  excita  îu 
mod  favorabil  nervii  {uelei.  Afară  de  băi  sărate, 
calde  ^  se  &o  mu  de  duş,  de  abur,  de  gaz, 
de  nămol  sărat;  inhalaţie  de  aer  comprimat,  in- 
halaţie  de  apă  sărată  pulverisata,  hidroterapie,  băi 
de  rază  (Strafalbad),  băi  nndalante  (Wellenbad). 
Acestea  din  urmă  au  meniţiunea  de  a  înlocui 
băile  de  mare.  Unde  asimilarea  materiilor  nu- 
tritive ^te  deranjată,  slăbită,  la  anemie  şi  scro- 
fuloeă.  în  cari  caşuri  stomacul  nu  supoartă  o 
cură  mai  intensivă,  acolo  apele  din  K.  atât  intern 
L-ăt  şi  extern  aplicate  sunt  ca  preferinţă  r8co> 
mandata.  Caşurile  cari  mai  adeseori  obvin  în  E. 
s-unt:  dispepsia,  catarul  de  stomac  şi  intestine, 
congestia  ficatului,  piatră  la  ficat  (Sere),  tumoare 
de  sţdină,  congestii  la  cap  şi  nevrosele;  boale 
femeiesciţ  oatanui  cronice  ale  olanelor  respi- 
raţinnm,  alec^i  icamaiit«  şi  artritice  ale  in- 
cheietniilor.  Literatură  în  toate  limbile  modeme. 

[Dr.  Vuia.] 

KittM:*  (sanscr.  KriţnâJ,  rîu  in  Decan  (India 
anterioară),  isvoresce  în  Ohaţii  vestici  şi  se  varsă 
io  Oceanul  Indic  în  apropiere  de  Masulipatam; 
l'.iSO  km.  lung;  dela  el  duce  un  canal  la  Go- 
daveri  şi  la  Madraa. 

Kis-UftzÂItiw,  oraş  în  Ung.,  coti  Jăsz-Nagvkun- 
Szoinoi,  12,527  loc.  (1891>  Maghiari.  Gimn.  ref., 
g'.-oală  iadostrială,  jud.  cercoaTă,  oficiu  de  dare, 
itaţirme  de  cale  ferată.  Hotsrol  de  19,780  hec- 
tare e  foarte  fructifer. 


Kltal  sau  (^Uaia,  lac  în  sndul  Basarabiei,  la 
gurile  rîaleţelor  Chirghiz  şi  Chirghiz-Chitai.  E 
an  lac  foarte  sărat,  dar  sarea  nu  se  dobândesce 
din  apele  sale,  ci  ceva  mai  departe  din  lacul 
Sasic  sau  Cunduo.  Pe  partea  dela  meaz&-(^  a 
lacului  Kitai  se  afiă  colonia  bulgară  Chitaia. 

Kltaibel,  P.,  n.  1757,  t  ca  profesor  de  botanică 
în  Pesta  1817.  Botanist  renumit  prin  scrierea 
sa  clasică:  >Descriptione8  et  icones  plantarum 
rariorum  Hun^iae*,  ^ntrn  car©  conaotorul 
baron  Waldstem  a  contribuit  Ia  partea  ei  mate- 
rială deosebit  de  luxurioasă  şi  exactă.  In  scrierea 
aceasta  pentru  prima  dată  vedem  pronun^ndn-se 
un  spirit  critic  la  discernerea  florei  şesurilor  un- 
guresci,  a  Bănatului  ^  a  Transilvaniei,  cftt  şi  cu 
deosebire  a  CarpaţUor  dacici.  I.A.  Pr.] 

Kltalbelia  Willd.,  (botan.)  gen  monotipio  din 
familia  Malvaceelor,  tribul  Malveae,  cuprinde 
plante  erbacee  perene.  K.  vitifolia  Willd.,  este 
unica  specie,  ce  cresoe  în  regiunea  Dunării  în 
Ungaria  inferioară.  [Z.  C.  P.] 

Kitai-Cod  sau  Cod-Kitai,  sat  în  sudul  Basa- 
rabiei, a  fost  pănă  la  1790  un  sat  de  Tătari,  cari 
au  plecat  în  Crimea,  în  locul  lor  la  1817  s'au 
aşezat  nisce  voluntari  Moldoveni  şi  Bulgari  şi  au 
format  o  colonie  de  400  suflete.  Satul  posedă  o 
biserică  de  piatră. 

KHara,  instr.  muaicid  al  vechilor  Ore^.  con> 
fundat  adese  cu  lira  (v.  ac),  de  care  însă  se 
deosebia  prin  lada  sa  de  resonanţă.  Numorul 
coardelor  a  variat;  au  fost  K.  până  oa  18  coarde. 
E.  se  purta  sospeodată  pc  umerut  stâng  prin 
ajutond  unei  oarele  (telamon).  Cu  evul  mediu 
K.  cade  din  favoare  şi  dacă  se  mai  găsesc  âocă 
instrumente  de  forma  ei,  ele  poartă  ou  totul  alt 
nume.  Astfel  e  s.  e.  erul-ul  breton.  In  timpii 
moderni  cuveotul  E.  s'a  adoptat  de  diferite  limbi 
pentru  a  denumi  înstr.  ca  coarde  pişcate,  dar 
afectând  forme  deosebite  (cetera.  chitara,  gui- 
tare,  zither,  ţiten^  oa  totul  străine  vechei  E., 
oare  în  forma  ei  primitivă  nu  s'a  men'^not  decât 
la  unele  popoare  remase  într'o  civilisa^nne  pri- 
mitivă (Kisar  etiopian).  [T.  C] 

KltfianI,  lac  la  sudul  Basarabiei,  numit  de  Ruşi 
Zagomoe,  iar  de  Bomuni  Chiţcanii,  are  o  lungime 
de  preste  IVs  (Cf.  Lacurile  din  Basarabia  în 
•Basarabia  din  seci.  XIX< alui  Z.  Arbure,  pag.  69.) 

Kifeani^  »ai  în  Budjeao,  aşezat  pe  mdul 
stâng  al  gârlei  Botuşilor,  la  depărtare  de  20  km. 
de  Tirguşorul  Cauşani. 

Kltcheaer,  (pron.  chicener),  Horatio  Herbtrt, 
lord,  general  englez,  >eroul  dela  Omdurmati*; 
n.  24  Iunie  1850  în  Irianda.  1870  voluntar  în 
arntata  franceză.  Durâ  resboiu  intrat  în  aca- 
demia militară  din  Woolwich;  4  Ian.  1871  lo- 
cotenent; 1892  comandant  aaprem  al  oştirilor 
din  Egipt.  Şi-a  căş^at  mare  renume  prin  în- 
vingerile asupra  dervişilor  din  Sudan  (1^6 — 99), 
luând  Doogola,  Abu-Hamed,  Berber,  Omdurmao, 
Cluirtum,  şi  supunând  întreg  Sudanul.  Kegina 
i-a  dat  titlu  serdar  şi  lord  de  Chartum,  iar 
parlamentul  i-a  votat  30,000  1.  st  recompensă 
naţională.  Boia  18  Dec.  1^  şeful  statului  major 
al  iui  Roberts,  genoralisiiiiul  trapelor  engleze  în 
resboiul  auglo-boer  din  Trausvaal.  |t.] 

Kitheron,  iiiunte  situat  laogâ  hotarul  dintre 
Boetia  şi  Atica  în  Grecia.  Pe  acest  munte  Lfuius, 
regele  Tebei,  a  lăpedat  pe  flul  seu  Oedip  ca  să 
înlăture  uzgia  ^^laBca.  [Caion.] 


Digitized  by  Google 


10 


KiţaleBcu  —  Elapka. 


Klt>lMei,  /ffoomfi^  efOBoop  de  Btuen,  t.  Ido- 

centie  2). 

KiMiiio-KdnrgI,  (Kainargi  eel  mie),  sat  în 
Balgaria,  23  km.  la  sud-est  de  Silistra,  renumit 
prin  încheierea  păcii  între  Rutiia  ţi  Turcia  din 
ăl  Iulie  1774,  prin  oare  Rusia  primia  Azovul 
şi  o  mică  parte  din  Crimea.  E  începerea  de 
panere  în  aplicare  a  ideii  lui  Fetru  oel  Mare, 
adecă  nimicirea  Turciei  şi  alipirea  creştinilor  de 
Kub  Otomani.  Afară  de  proteotoml  rus,  cu  care 
ne-a  hărăzit,  această  pace  mai  ava  drept  urmare 
pierderea  Bucovinei  (1777),  preţul  unui  viitor 
sprijin,  ce  Austria  să-L  dea  Porţii  pentru  Crimea. 
De  atunci  datează  şi  consulii  ruşi  în  principate. 

KluklaH,  oraş  (wmercial  în  prov.  chinezi 
KiangBt,  lingă  laogcekiaiig,  ca  53,000  Ioc.  Dela 
1861  e  desehis  strainilor. 

Klmlu,  cea  mai  sudică  din  cele  patra  insule 
japoneze,  43,615  km',  (dimpreună  ca  insulele 
liulna)  Şl  6.166^4»}  loo.  ( 1890).  Capitala  Nagasaki. 

KIwa,  V.  Chiwa. 

Kiwi,  pasere,  v.  Chivi. 

KUbeiiliavn,  v.  Copenhaga. 

KJeIn,  (Kjelgjf),  gnvernament  niso-polon,  la 
poalele  nord-estice  ale  Carpaţilor,  10,(^3  km'., 
cu  763,746  loc.  (1807).  Capitala  K.  are  23,189  Ioc. 

Klaar,  Alfred,  scriitor  germ.,  n.  1848  în  Praga, 
trăiesce  acolo;  a  scris:  Drama  modernă  (3  toI. 
1883—84);  Frandso  Grillparzer  ca  dramato^ 
(1801);  mai  malte  comedii,  ş.  a. 

lOâttA»,  (pron.  olacîoo)  /irfiaii,  scriitor  polon, 
n.  6  No7.  1838  în  Vilna.  1869—70  consilier 
aulic  în  ministeriul  de  externe  al  Austro-Dn- 
gariei.  Ser. :  >Une  annexion  d'aQtrefois.  L'union 
dria  Pologne  et  de  Ia  Lithaanie*  (ed.  II.  Paris, 
1869);  «Enides  de  diplomaţie  oontemporaine<. 
(Paris,  1866);  -Roczniui  polskie<  (Paris,  1865, 
4  Tol.);  »Lm  deux  chaDceliers*  (Bismarck  şi 
Gorciacov,  ed.  III,  1877);  Coreepondenţele  poe- 
tului Hiokievioz  (1861),  etc. 

„Kladderadatsch**,  foaie  umoristică  polit-sa- 
tirică  ilustrată,  ce  apare  odată  pe  septemână  în 
Berlin,  urmând  o  direcţie  liberală;  a  foet  în- 
fiinţaţi la  1848  de  David  Ealtsch  şi  Ubrarul 
Albert  Hobnann. 

KiariMf  oraş  în  Boemia,  oercul  timiohowţ  ca 
17,215  loc.  (1890);  însemnate  mine  de  cărbuni 
şi  de  fier.  Usine  de  tier  şi  de  oţel. 

Kladova,  comună  in  Serbia,  pe  malul  drept  al 
Bunărei  în  stisul  Severioulai.  Veche  cetate  tare 
în  timpul  puterei  Turcilor,  constituită  din  4  ba- 
stioane, un  castel  şi  un  şanţ  interior.  K.  forma 
o  basă  a  Turcilor  pentru  trecerea  în  Banat  pe 
la  Rusava  (Orşova).  Romanii  ocupau  acest  punct 
printr'un  mic  post  întărit  La  1502  K.  era  că- 
zută in  manile  Turcilor,  cărora  li-o  răpesce  lasa 
de  Som,  codi.  Timişoarei.  Mihaia  Viteazul  o  ia 
in  1505  dela  Turci;  la  1689  electorul  de  Baden 
o  ia  Turcilor;  tratatul  dela  Pasarovici  din  1718 
o  dă  Austriei  îmjpreană  ou  Belgradul,  Bănatul 
şi  OIţenia;  Turcii  o  reiau  Ia  1738;  după  res- 
boinl  din  1877— 78  Turcii  pierd  K. 

KlaMIlftirt,  oraş  şi  capitala Carintiei,  în  Austria, 
19,700  Ioc.,  cu  fabrici  de  piele,  tutun,  postav 
şi  cu  o  mare  fabrică  de  plumb.  Dela  1799—1813 
a  stat  sub  domnie  franceză.  [M.  Bodiu.] 

Klanarlli,  loan,  pedagog  magh.,  n.  1832  în 
Losoncz,  cott.  Gomor,  şi-a  făcut  studiile  univer- 
sitare în  Pesta  şi  Viena,  1852  prof.  prov.  în 


F61fl|eyfaăşa,  apoi  iw  iftnd  profesor  ord.  la  gim- 
nasiue  din  CiDonserici,  Baja,  Odorheiul  secu- 
iesc şt  1861  director  în  Beszterczebânya,  drept 
resplată  pentm  succesele  sale  obţinute  în  lupta 
contra  elementelorna^onaliste  slovace,  iar  la  1876 
director  suprem  da  studii;  1883  fu  chiemat  in 
minîsteriu;  numit  consilier  de  secţie,  apoi  con- 
silier ministerial,  a  lucrat  mult  pentru  refor- 
marea instrucţiunii  îo  Ungaria;  toate  reformele 
introduse  în  timpurile  mai  none  în  înveţă- 
mentnl  public  secundar  sân^  strins  legata  de 
numele  lui,  şi  s'a  distins  şi  pe  terenul  literaturii 
didactice,  -f  8  Oct  1898  în  Beraterczeb&nya  ca 
secretar  de  stat  în  retragere. 

Klaţka,  GeoroCf  general  magh.,  n.  7  Apr.  1820 
în  Tîinişoara.  Ca  absolvent  al  academiei  militare 
din  Wtoner-Nenstadi  a  fost  numit  18^  locote- 
nent în  garda  magh.,  iar  1848  prim-locot  în 
reg.  12  de  graniţa.  In  1848  s'a  ţius  la  disposiţia 
ministeriului  magh.,  care  I-a  tnmts  ia  Ardeal, 
împreună  cn  Oâl  Sândor  ou  o  prodama^e  dia 
19  Ibuu  (în  speranţă  oi  reţ;ele  o  va  ^iroba  ul- 
terior), ca  să  înduplece  regtmentele  de  graniţă 
secuieaoi  să  se  adune  în  tabera  din  Seghedin. 
Aceasta  s'a  făcut  ou  ignorarea  gavemulm  ar- 
delean, înainte  de  >nniafie<.  (Cx  Jakab  Elek, 
Szabedsăgharczunk,  pag.  136 — 159).  In  luna  lui 
Sept.  K.  a  fost  trimis  la  Fojon  şi  Eomărom  spre 
a  oondnoe  fortifloarea  oeţămor.  In  1849  fu  numit 
comandant  ti  annatoi  din  Ungaria  sup.,  oa  atare 
avuse  în  26—28  Febr.  lupte  viototioase  oa  gen. 
anstr.  SohUok,  în  urma  cărora  fu  numit  ge- 
neral. In  10  şi  26  Apr.  împreună  cn  Oorgey  au 
raportat  alte  victorii.  In  acel  an  fh  numit  mi- 
nistru de  resboiu;  in  scurt  timp  şi-a  dat  demi- 
sianea,  pentru  a  primi  comanda  şi  aperarea 
celei  mai  renumite  cetăţi,  Komărom.  Ce  serviciu 
a  făcut  K.  cu  cei  18,000  honve4i  causei  ma- 
ghiare, este  etemisat  în  istoria  magh.  contam- 
porană.  Fapt  e,  oă  cetatea  Komărom  n'a  putut 
fi  cucerita,  ci  că  şi  după  capitularea  dela  Vi- 
Ugos  (13  Aug.)  a  mai  resistat  şi  a  refnsat  at&t 
provocarea  Austr.  cftt  şi  a  supremulai  coman- 
dant msasoţ  Pastdevios,  pentru  capitulare.  In 
27  Sept.  primite  fiind,  in  8  puncte,  condiţiunile 
de  cwitokre  puse  de  K.,  foarte  favorabile  şi 
onorifice  pentru  întreaga  sa  armată,  capitularea 
s'a  ratificat  şi  subscris  în  oartirol  gen.  Eaynaa 
în  Pttszta  Herkăly.  K.  din  Komărom  s'a  dos  la 
Londra,  de  acolo  ia  Genua,  apoi  în  Elve^a,  iar 
de  aci  în  Constantinopole.  In  tot  locul  a  dos- 
voltat  o  extraordinară  activitate  îu  interesul 
causei  maghiare.  Inajunulresboiolui  italian  (1859) 
a  pregătit  rescoala,  ce  avea  si  erumpi  în  Un- 
garia; pacea  dela  Yillafranoa  însă  a  zădărnicit 
acel  plan.  In  1866  oiţanisi  in  Silesia  sup.  le- 
giunea magh.,  care  abia  trecută  pe  pimenbu  Un- 
gariei, a  trebnit  ai  se  retragă,  cioi  paoea  s'a 
încheiat  între  puterile  be%erante.  In  1867  când 
cu  amnestia  gener.  s'a  întors  în  patrie,  a  fost 
ales  deputat  cu  program  guvernamental ;  în  scurt 
timp  s'a  retras  de  pe  terenul  public  şi  s'a  oca{>at, 
mai  mult  în  Constantinopole  şi  Oenua,  cu  în- 
treprinderi financiare.  Numele  dînsului  este  unul 
dintre  cele  mai  strălucite  şi  populare  ale  istoriei 
magh.  contimporane.  A  scris  mai  multe  opuri, 
între  cari  e  mai  însemnat:  >Der  Natiooalkrieg 
in  Ungam  und  Siebenbuigen.<  f  17  Maiu  lSi)2 
în  Budapesta.  [L  Si  Ş.] 


Digitized  by  Google 


KlaoBtlul 

KhMthal,  oraţ  raontwi  în  Oennaoia,  pe  plă- 
teai noid-Teetic  al  muntelui  Han,  în  gnvenia- 
mentol  praman  Hildsshmnif  8760  loc.  Academie 
de  mine,  oa  oolet^ai  inimoase  aroheologioe. 
fiiserioa  cat  şi  oea  evang.  Mine  de  argint,  de 
ânc.  de  phunb  ^  aramă.  [M.  Bodhi.] 

KlazMMifn,  anal  dia  oele  12  oraşe  ioDiane 
din  Asia  mici,  spre  sud-vest  dela  Smirna. 

KIeurihea,  fiioeof  şi  poet  grec  din  şcoala  stoici 
şi  saccefior  al  întemeietorolai  ei,  2IeD0,  n.  pe 
la  300  a.  Chr.  în  Asros  în  Asia  mică,  a  petrecut 
^>oi  in  Atena  ca  ^iler.  OcapÂndo-se  ca  cerce- 
tAri  filosofice,  al  toi  este  meritul  do  a  fi  pus  în 
sistem  doctrinele  şcoalei  stoice.  Din  Bcrienle  sale 
au  lemas  numai  fragmente,  publicate  de  Bnink  şi 
Schaefer  în  >AQalecta>  şi  >Poeta6  gnomici*,  1817. 
(Cf.  Teodoresou,  Ist  fiL  aot)  [PU 

KM«r,*/eaii,BiipNf(^ff«ieral  francez,  n.  1753 
JaStrasabaTgjasaaustlaCair  în  Egipt  la  14  Iunie 
1800.  Fio!  unui  zidar,  studii  architeoturala  I^ris 
în  1772,  în  1775  întră  în  şcoala  militaiă  dela 
Mnenich.  In  1785  se  întoarse  în  Alsacia  şi  se 
ocupă  ca  architeetura.  Intră  în  timptU  revoluţiei 
ÎD  gaida  naţională  şi  ^wi  treptat  ajunse  în  gra- 
dele cele  mai  mari  ale  ierarcniei  militare,  Bind 
unul  din  generalii  cei  mai  renumiţi  ai  repu- 
blicei.  Fiind  lăsat  de  Napoleon  ca  general  de 
căţHtenie  a  armatei  din  Egipt,  fu  asasinat  de  un 
turc  fanatic,  pe  stradă. 

KMa,  (alias  CtamJ,  ioan  Inoetnfiu,  baron  de 
Sad,  episcop  al  Bomftnilor  uni^  din  Traosilvania 
şi  părţUs  ei  adnexe.  După  moartea  episcopului 
Giurgiu  (v.  ac.),  împeratal  Carol  VI  ca  ordinul  din 
17  Apr.  1728  lăndru  Să  se  ^nă  sinod  electoral, 
care  să-i  preeinte  3  candidaţi  pentm  acaunul 
episcopesc  al  diecesei  Făgaşului.  Sinodul  se 
ţinâ  in  4  Iunie  1728  in  A.-Iuba  în  presenţa  oo- 
misaiului  reg.  I.  AotaUfy,  episcopul  catolic  tran- 
silvan, şi  a  lui  Adam  Fitter,  rectorul  colbului 
iesuiţilor  din  Cluj.  Aceet  din  urmă  lucră  mult, 
ca  intre  candid^  să  fie  şi  vr'unul  dintre  tinerii, 
cari  ÎQveţaseri  în  şcoalele  iesuiţilor.  Astfel  fu 
candidat  şi  loan  Micu  (Klein).  Imperatul  insă 
în  loc  să  denumească  iodată  pe  vr'unul  dintre 
candidaţi,  la  propunerea  oancelariei  aulice  tran- 
silvane, cu  botărirea  sa  din  15  Aug.  IT28  a  pus 
biserica  unită  sub  direetozatul  părintelui  ies.  A. 
Fitter,  care  eu  putereqnasi-epiacqpeaBaăoguvemâ 
1  an  şi  3  Ioni.  Fitter  ţinu  şi  un  sinod  dircesan 
cu  clerul  unit  în  Clnjmbiăştur  la  15Nov.  1728.  In 
sinod  se  aduseră  mai  multe  hotărîri  pentru  conso- 
lidarea unirii  cu  biserica  Romei  şi  s'au  luat  dispo* 
siţii  pentm  înfr&nares  preotulai  Hailat  din  Şona, 
care  îndemna  poporul  din  scaunol  Oihalmului  să 
treacă  la  neunire.  In  acest  sinod  s'a  ivit  mai 
ăntătu  idea,  să  se  îufiiuţeze  un  seminar  exclusiv 
pentru  Români  gr.-catoliui,  spre  care  scop  se 
hotărî,  să  se  înainteze  un  memorial  la  curte, 
ca  averea  remasi  după  episcopul  loan  Giurgiu 
şi  confiscată  de  erar  să  se  dea  pentru  infiinţarea 
seminariului.  In  25  Febr.  1729  armă  Dumirea 
lui  K.  de  episcop  şi  oonsitier  imperiUeso  Acesta 
se  născii  Hj&2  lo  Sad,  cottui  Sibiiului.  Numele 
familiei  sale  a  fost  Micu,  iar  nuoiele  Klein  şi 
1-a  luat  mai  tânjiu.  Studu  în  seminariul  iesui- 
ţilor din  Tirnavia  (Nagţ'-Szombat),  unde  cardi- 
nalul KoUonits  din  bauii  sei  şi  din  averea  re- 
masă  după  episcopul  Jany  înfiinţase  o  fundaţiune 
peDtm  creeoerea  tioenlor  greco-catolioi,  pentru 


—  EloîiL  tl 

cari,  şi  in  specia)  peutra  Românii  din  Trandl- 
vania,  canlîaalul  KoUonits  mai  dede  âncă  o  în- 
semnată avere  iesoiţiloT.  K.  şi  după  nnmirea  sa 
întru  episcop  ramase  în  ooleiriul  lesaiţilor  până 
în  11  Iulie  1729,  când  la  ordinul  împen^ui 
ae  duse  la  Mnnoaoiu.  unde  în  mănăstirea  gr.-oat 
a  8f.  Nioolae  făcâ  noviţtatul  pentru  a  întră  în 
tagma  călugărească  a  8f.  Vasilîe.  In  23  Sept 

1729  fu  sfinţit  preot  în  biserica  gr.-oat  din  Pocs 
a  •Preacuratei  lacrimante«.  După  un  an  de  no> 
viţiat  făcu  profesiunea  de  călugăr  în  mănăstirea 
amintită  la  25  Sept  1730  şi;^!  Xnk  numele  de 
Inocenţiu.  Aprobuea  numirii  lui  de  episcop  în- 
timplnâ  unele  greutăţi  în  Roma  din  causă,  că  el 
nu  funcţionase  de  loc  in  viaţa  publică  biseri- 
cească, dar  la  întrepunerea  cardinalului  spuiiol 
Cienfiiegoa,  care  ounosoea  pe  Români  de  cind  pe- 
trecuse in  Viena,  Papa  Clemente  XII  in  1 1  Sept 

1730  aprobă  alegerea  şi  numirea  lui  X.,  oara 
in  acelaşi  ao  în  25  Oot  at  v.  (5  Nor.  st.  n.) 
fu  ooQsaorat  episcop  prin  George  Gmiadie  Bi- 
saoczy,  episcopul  unit  (ratean)  al  Muucacralui, 
care-1  făoase  mai  înainte  şi  călugăr  şi  preot 
K.  Du-şi  ocupă  îndată  scaunul  episcopesc,  ci  pe- 
trecu mai  mult  timp  probabil  la  Huncaciu  spre 
a  se  iniţia  în  guvernarea  bisericească  şi  apoi 
merse  la  Viena  spre  a  r^ula  afacerile  biseri<%i 
sale.  In  absenţa  lui,  diecesa  Făgăraşului  era  sub 
conducerea  vicarilor  episoopesci  st  a  teol<^alui 
Qorgei,  care  snpliuia  in  această  calitate  pc  R^^. 
In  28  Sept  1732  K.  se  îostală  in  Făgăraş  cu 
mare  solemnitate  i^toi  în  (jllele  urmâtwe  ţinu 
săbor  mare,  în  oare  se  luară  disposi^i  pentru 
consolidarea  unirii,  pentru  administrarea  mai 
promptă  a  biserioei  şi  pentru  stii^iirea  abusurilor 
din  cler.  Activitatea  desvoltată  pe  toate  terenele 
vieţii  publioe  de  ep.  K.  a  fost  extraoi^nară  şi 
io  parte  însemnată  au  succese  foarte  mari.  Lui 
este  de  a  se  malţămf  înfiinţarea  oraşului  Bla^ 
(v.  ao.),  unde  îşi  mută  şi  reşedinţa  în  1737;  lut 
şcoalele,  mănăstirea  şi  catedrala  din  acest  oraş. 
Âncă  înainte  de  instalarea  sa,  la  1731,  se  ru- 
gase de  împeratul  Carol,  să-i  facă  o  mănăstire 
de  călugări  basiliani,  cari  să  consbtuîască  oa- 
pitlul  episcopului,  să-l  qute  la  oultul  divin,  să 
administreze  diecesa  în  cas  de  vacanţă,  să  apere 
credinţa  catolică,  să  ţină  şcoale  şi  să  predice 
cavental  lai  Domneau.  Imperatul  îo  1732,  la 
propDueiva  camerei  de  resooiu,  destina  apre 
scopul  acesta  venitele  unni  dominiu  fisoaL  losâ 
fiindcă  venitele  acestea  nu  erau  îndestnlitoare, 
E.  îşi  raînoi  cererea  îo  173r),  când  petrecuse 
timp  mai  îndelungat  in  Viena  în  interesai  bi- 
serioei şi  naţiunii  sale,  duşi  lipsit  de  bani,  iar 
sinodal  din  Blaj  dela  26  Iau.  1738  se  obligă,  că 
şi  clerul  rom&n,  ori  cât  de  sărac  ar  fi  şi  chiar 
şi  când  ar  trebui  să-şi  ventjă  şi  ce  are,  va  con- 
tribui pentru  mănăstire  25,000  fi.  numai  să  se 
hotărască  locul,  unde  să  fie  pentru  tutdeuna  re- 
şedinţa episcopului  şi  a  mănăstirii.  In  urma 
acestor  rugări  şi  oferte  în  30  Martie  1738  a'a 
încheiat  în  Viena  contractul  pentru  clădirea  mă- 
năstirii, şcoalelor,  bisericei  şi  reşedinţei  episco- 
pesc! în  Blaj,  iar  imperatul  prin  diploma  din 
21  Aug.  17%,  în  schimb  pentru  dominiul  epis- 
copesc dela  Gherla  şi  Sâmbăta  de  jos,  dădu  die- 
cesei Făgăraşului  dominiul  fiscal  dela  Blaj,  Mană- 
rade,  Bpâtac,  (3ergăul  mare,  Tiur,  Veza,  Ciufud, 
Sânosl,  Petruat,  Iclod,  Fănade,  Şona  şi  Spini,  al 


Digitized  by  Google 


12 


Klein. 


căroi  venit  era  oompniat  in  6000  fl.  Din  această 
somfi  jnmetate  era  destinată  pentm  îotreţiDerea 

epiticopului,  iar  altă  jatnetate  pentru  11  călogări, 
20  alumoi  în  serainariul  de  băieţi  din  Blaj  şi  pentru 
3  vălugiri-preoţi,  oari  aveau  să-şi  oompletese  stu- 
diile în  geminariul  de  Fropa^da  Ude  din  Roma. 
Despre  şooalele,  cărora  E.  Io-a  pus  basa,  să  se 
va<}ă  articolul  Blaj  şi  Aaron,  iar  despre  mă- 
năstire accentuăm,  că  p&nă  lasfîrşitnl  seci  XVIII 
a  fost  focular  de  cultură  şi  pietate  şi  adăpost 
pentru  mnlţi  binemerita^  bărbaţi  ai  biserioei 
unite  şi  ai  naţiunii  române.  Aceştia  împreună 
cu  alţii;  pe  cari  tot  K.  îi  aşeză  în  şcoalele  ca- 
tolice din  AuBtro^Unnna  sau  îi  trimise  Ia  Roma, 
deveniiă  cei  mai  lelo^  ^>ostoli  ai  oultorii  na- 
ţionale şi  propagatori  ai  moravurilor  bune  în 
poporul  nostra  deciijutîn  urma  asupririlor  se- 
culare. Dominiul  din  Blaj  în  mânile  unor  epis- 
copi  cu  înaltă  cultură  intelectuală  şi  morală, 
deveni  isvor  de  fundaţiuni  însemnate  pentru 

Eromovarea  culturii  şi  religiosităţii.  Iubirea  de 
iserică  şi  naţiune  a  lui  K.  era  atât  de  învă- 
păiată, încât  într'o  epistolă  adresată  nunţiului 
apostolic  din  Vleoa  exclamă:  >Astfel  sum  dispus 
in  sufletul  meu,  încât  tot  ce  pot  face  pentru 
bunăstarea  oierului  şi  naţiunii  noastre  asuprite 
Bpxf  mărirea  lui  pumnedeu  şi  binele  sBntei  bi- 
serici, nu  m'aş  îndoi  un  singur  moment  a  o 
îndeplini  chiar  şi  ou  văiBarea  sângelui  meaj>ro- 

{iriu.<  Această  iubire  a  fost  motorul  actintibtii 
oi  K.  Ânofi  înainte  de  inat^area  sa,  între  1729 

rână  1732,  a  înaintat  8,  iar  după  aoeea,  între 
733—1740,  şesespre^eoe  petiţiuni  Ia  împeratul 
Garol.  Plângerile  episcopului  şi  clerului  pe  sourt 
erau  următoarele:  Preoţii  în  contra  disposiţiilor 
cuprinse  în  diploma  Leopoldină  a  doua,  nu  se 
bucură  de  sentinţele  clerului  catolic,  căci  dire- 

S'toriile  şi  domnii  (proprietarii)  îi  prind,  îi  ju- 
oâ  şi-i  pedepsesc.  Pe  soţiile  şi  copiii  lor  îi 
aruncă  în  temniţă.  Sunt  siliţi  să  plătească  de- 
cimă preoţilor  de  altă  lege.  Ei  în  loc  să  capete 
sare,  pe  care  Românii  o  s^ă  şi  o  transpoartă 
pe  uscat  şi  pe  apă,  precum  capetft  gratuit  preoţii 
altor  confesiuni,  nn  sunt  scutiţi  nid  de  taxele 
de  vamă  la  poduri  şt  tîrguri.  Credincioşii  uniţi 
în  loo  să  dea  decime  preoţilor  sei,  sunt  siliţi  a 
le  da  preoţilor  de  altă  confesiune  chiar  şi  în 
comune,  unde  nn  se  află  nici  un  luteran  ori  re- 
format. Io  loo  Bă  se  înfiinţeze  şcoale  pentru 
Români,  domnii  opresc  dela  înveţătură  nn  numai 
pe  Bii  iobf^ior,  ci  şi  pe  ai  preoţilor.  Românilor 
nu  li~se  permite  să-şi  clădească  biserici.  Nici 
episcopul,  nici  altul  din  cler  nu  are  dreptul  a 
lua  parte  Ia  dietă.  Cei  dela  putere  voiesc  să  re- 
ducă Dumerul  preoţilor  în  detrimentul  cultului 
^  al  binelui  sufletesc.  Fiilor  naţiunii  române 
este  oprit  a  se  îndeletnici  cu  artele  şi  cu  in- 
dustria, nu  siînt  primiţi  în  nici  o  breaslă,  no 
se  aplică  în  funcţiuni  publice,  n'au  drept  de  a 
cumpera  şi  a  moşteni,  nu  li-se  permite  să-şi 
planteze  vii  şi  să-şi  cultive  grădini,  pe  cele  plan- 
tate şi  cultivate  li  le  strică,  n'au  ntoi  un  drept 
la  păduri  şi  Ia  ape,  ci  numai  să  fie  încărcaţi 
ou  none  taxe,  aşa  oă  necum  să  fie  consideraţi 
ca  fii  ai  patriei,  nu  sunt  nici  măcar  teleraţi. 
Deşi  împoratul  Carol  ancă  în  11  Dec.  1732  po- 
runcise ca  plânsorile  episcopului  in  decursul  se- 
siunii dietale  de  atunci  să  se  examineze  de  o 
comisiune  sub  presidenţa  lai  Franc.  F.  conte  de 


Wallis,  comisar  şi  plenipotenţiar  la  dietă,  totuşi 
se  vede,  oft  aoeutft  oomisiune  pu^n  sau  ohiar 
nimica  nu  a  lucrat,  căci  împeratul,  la  plânsoarea 
episcopului,  în  2i  Nov.  1734  dădu  din  nou  ordin 
gttvemalui,  ca  o  oomisiune  sub  presidenţa  gu- 
vernatorului loan  Haller  în  timp  de  2  luni  să 
studieze  chestiunea  amintită  şi  să-i  faoă  raport. 
Actele  comisiunii,  cu  a  cărei  procedură  epis- 
copul, precum  se  vede  din  desele  lui  renton- 
strâţium,  nici  decum  nu  era  mulţămit,  au  fost 
trimise  împăratului,  însă  acesta  până  la  moartea 
sa,  întemplată  în  20  Oci  1740,  nu  le-a  resolvit 
în  totalitatea  lor,  ci  au  remas  moştenire  impo- 
rătesei  M.  Teresia.  Cu  toate  aoestet  episcopul 
obţinu  şi  dela  împeratul  Gand  unele  avântai 
de  importanţă.  Aoesia  prin  un  deoret  din  1732 
a  dat  episcopului  soaun  şi  vot,  raoţ  ^  titlu  în 
staturile  (dietă)  şi  între  baronii  ţeni.  Prin  de- 
cretul din  24  Ian.  1736  concede,  ca  şi  preoţii 
uniţi  să  capete  sare  gratuit,  şi  anume  cei  din 
comune  mai  mari  6,  cei  din  comune  de  mijloc 
trei  şi  oei  din  comune  mai  mici  doue  măji.  Prin 
decretul  din  4  Hârtie  1739,  din  motiv  oă  Blajul 
devenise  reşedinţă  episoopeasoă,  îi  oonoede  pri- 
vilegiul de  a  ţinea  tîrg  Joi  în  fiecare  septemână. 
In  urma  decretulni  din  24  Ian.  1736  fiscul  re- 
stitue  clerului  unit  proprietatea  dîn  Oarda  (agrii, 
live4i,  morij  ocupată  de  fisc  sub  pretext,  că  ar 
fi  fost  a  episcopului  Oiur^n,  pe  când  în  reali- 
tate o  cumperaae  derul  pentru  călugării  sei. 
Opera  înoeputft  sub  Carol  pentru  emanciparea 
biserioei  şi  naţiunii  sale,  a  oontinuat-o  episcopul 
ou  energie  şi  mai  mare  sub  domnia  Măriei  Te- 
resia. Pentni  aperarea  clerului  şi  episcopului  la 
ţnivern,  în  dietă,  la  tablă,  în  comitete  şi  la  sedrii 
îşi  tocmi  advooat  pe  loan  Tolnay.  Jn  Yiena  îşi 
ţinea  agent  plătit  pe  Geoiţe  Hardt.  Ancă  în  1741 
ar  fi  dorit  să  meargă  la  curte  cu  o  deputeţiune 
din  cler  şi  popor,  precum  îi  recomandase  Nunţiul 
apostolic  din  Viena,  dar  boala  l-a  împiedecat, 
măcar  că  intenţinnea  lui  era  să  sosească  lo  Viena 
deodată  cu  depntaţiunea  dietei  transilvane,  în 
fruntea  căreia  era  noul  oancelar  Gyulafi^  şi  ple- 
case ftncă  din  Nov.  1741.  Abia  în  vara  anului 
1742  meise  şi  episcopul  la  Viena,  unde  mai  mult 
de  nn  an  trei  luni  stărni  pentru  drepturile 
Insericei  si  naţiunii  sale.  In  fine  primi  dela  îm- 
părăteasa rescriptul  din  9  Sept.  1743,  prin  care 
o  parte  din  cererile  lui  se  împliniră.  Preoţii  în 
comitete,  scaune  şi  secuime  să  capete  poipune 
canonică,  ori  lectioal.  In  fiecare  sat  să  se  dea 
uniţilor  loc  de  biserică  şi  de  oase  parocbiale. 
Clerul  în  sensul  diplomei  Leopoldine  din  1699 
să  se  bucure  de  teate  sentinţele,  cari  Ie  au  la- 
tinii, să  nu  plătească  decime  după  posesiunile 
lor  parochiale,  nici  vamă,  honorare,  taxe  şi  al- 
tele asemenea.  Uniţii  să  nu  mai  fie  opriţi  prin 
domnii  de  păinent  a-şi  clădi  biserioi.  Fiii  ioba- 
gilor, cari  ar  voi  să  umble  la  şcoală,  să  nu  mai 
fie  opriţi  din  putea  domnibr.  Românii  nobili 
să  fie  consideraţi  Ia  oficiile  publice  întocmai  na 
ceilalţi  nobili  ardeleni.  Acestea  le-a  dobândit 
Klein.  Cu  privire  la  unele  rugări  ale  episcopului 
rescriptul  din  9  Sept  1743  a  dispus,  să  se  faca 
cercetere,  episcopul  adecă  susţinea,  câ  diploma 
a  doua  Leopoldină  din  I70I  ar  fi  fost  publicată 
şi  primite  în  Tranuilvania,  şi  prin  urmare  trebue 
să  se  aproabe  şi  din  partea  împărătesei,  şi  astfel 
să  fie  primiţi  şi  Românii  între  staturile  ţeriL 


Digitized  by  Google 


Klein. 


13 


Qpn      dovoâî  asexţiaiiea,  episcopul  se  provoca 
Ja  depatatnJ  refonnatilor  şi  unitMilor  PuspSki, 
care  recDnoecase  validitatea  aceleia,  apoi  adause: 
ţTan  ne  do&re,  că  originalul  diplomei  s'a  pierdut 
io  rerohtţiiuiea  lai  Bikooxy.  Dar  eete  adeverat, 
eâ  oanceptul  original  se  tStit  în  cancelaria  aulică 
traasîfTaai,  precum  a  Rpas  însuşi  r^jstratorul 
de  acolo  Boer,  c&  s'a  anat  între  acele  scrisori, 
pe  cari  Ie  svnse  la  mftnă  reposatul  cancelar  ba- 
ronul de  KtezoD.*  Cu  toate  acestea  imperăteasa  nu 
aproba  aceea  diplomă,  ci  dispuse  să  se  mai  caute 
Ş  în  arcfaivnl  grivernultii  transilvan.  Episcopului 
îi  Gâijiise  foarte  greu,  că  âncă  prin  diploma  lui 
Caiol  din  21  Aug.  1738  fnsese  obli^t  să-şi  ţină 
teolog  iesnit  dÎD  vezutele  dominiulni  episcopesc. 
In  contra  aoastei  dispoGÎţii  şi  presto  tot  în  contra 
oU^sfflentalai  de  a^şi  ţine  teolog  străin  de  neamol 
^  I^ea  Ba,  episcopul  a  protestat  de  repeţite  ori 
foarte  energic  si  cu  cavinto  chiar  vătămătoare 
h  adresa  ieeaiţilor.  Ca  toate  acestea  împSrăteasa 
dneamdati  on-l  abeolvft  de  acel  obligament  Im- 
lănitea  altor  rugftii  împerăteaaa  a  ţinnt-o  în 
snspens,  paadnd  în  proapwt  cenetări  nlterioare. 
Ceruse  aaecfi  episcopul  şi  aceea,  ca  naţiunea  ro- 
m&nâ  să  fie  pnmită   între  staturile  transilvane 
ca  a  patra  noţiune  politică-  Episcopii  uniţi  să 
&e  membri  ai  guvernului  transilvan  in  calitate 
de  oonâlieri.   Cei  doi  vicari  episcopesci  şi  no- 
taiiul  clemlni  împreună  ou  teologul  să  aibă  vot 
ţi  scann  în  dietă.  IMotre  nobilii  români  doi  tot- 
dnua  8ă  Se  asesori  la  taUa  ivească  şi  alţii  să 
fie  candida^  şi  la  oficiile  cele  mai  înalte.  Legile 
ţani,  caii  ar  fi  prejudiţioase  uniţilor,  să  ae  şteaiga. 
Privitenile  ^  diplomele,  oe  le-an  căpetat 
acum  Românii  dela  împeraţi,  regi  şi  principi,  să 
fie  ÎDtărite  din  nou.  Blajul  să  fie  declarat  cetate 
liberă  ca  drept  de  a-şi  trimite  deputaţi  în  dietă. 
Robotele  iobagilor  romftni  să  se  reduci  la  2  (}ile 
pe  septemftnă,  starea  lor  nesuferită  să  ae  uşureze 
fi  si  U-se  restitoiască  posesiunile  răpite.  Toate 
acestea  s'aa  ^nut  în  sospeos,  iar  episcopului  s'a 
interj?  să  mai  meargă  la  Tiena  fără  de  scirea 
şi  ÎDToirea  curţii-  Klein  imediat  după  primirea 
rcscriptulni  din  9  Sept.  1743  se  plânse  amar  şi 
în  termini  foarte  drastici  la  împărăteasa  pentru 
aeîmpUnirea  cererilor  sale,  apoi  ae  întoarse  aoasă 
spre  a  lua  parte  la  dieta  din  Klain  dela  înce- 
initnl  anului  1744,  in  care  aveau  si  se  pertrao- 
tau  ^  doi  artiooli  (VI  şi  TII),  dela  cari  el  aştepta 
îmbnntbaţîrea  sorţii  bisericei  şi  naţiunii  române. 
Epunopalîn  termini  drastid  spulbera  obiecţianile 
na^Qwor  privilegiate,  cari  nu  voiau  să  recu- 
noască Românilor  nici  un  drept.  Românii  sunt 
oisce  pribegi,  4îce^  staturile,  iar  episcopal  res- 
pondea: nu  pot  fi  altcum,  fiind-c&  sQnt  apăsaţi 
până  la  sânge.  Snnt  numai  ţerani  şi  iobagi,  ^iceau 
staturile.  Nu  este  adeverat,  respundea  episcopal, 
căci  avem  nobili  în  districtul  Figâraşnlm  şi  liberi 
în  fnndnl  regesc.  Suot  tâlhari  şi  boţi,  (Jiceau 
staturile.  "Sn  trebue  să  ve  miraţi,  respuodea 
episcopul,  pentru  ci  acestor  oameni  an  li-ae  lasă 
nimic  abră  de  piele,  din  oe  ai  ae  hrănească. 
£3ânt  leneşi,  ^icean  staturile.  Dar  nnmai  Românii 
Te  lucră  ooneleţ  biile  de  fier  şi  de  aur,  iar  anora 
li-se  trve  şi  pielea  de  pe  ei,  respundea  epis- 
cupnl.  Clerul  şi  poporul  român  nu  sunt  uniţi  din 
inimă,  d>cean  staturile.  Despre  cele  ce  sânt  as- 
cunse în  inima  omului  numai  Duinne4eu  poate 
judeca,  re^imdea  epi8oq>alf  şi  altele  asemenea. 


Pe  lângă  toată  resolaţiunoa,  cu  care  episcopul 
aperă  biserica  şi  naţiunea  sa,  artioolii  amintiţi 
nu  aa  fost  primiţi  de  dietă  în  forma  preaentată 
de  imperăteasa,  oare  voia  să  inarticnlexe  Useriw 
unită,  să-i  asigure  libertate  deplină  şi  îndtva 
să  uşureze  şi  soartea  naţiunii  române.  E|HBOopal 
mâhnit  până  în  adâncul  sufletnlui,  dădu  nn  protest 
solemn  ÎQ  contra  hotiririlor  dietei  şi  între  altoie 
făc  staturilor  imputarea,  că  nesoooteao  voinţa 
expresă  şi  serioasă  a  împerătesei.  Staturito  se 
simţiră  vătemate  în  loialitatea  lor  patriotică  şt 
ou  sgomot  turbat  şi  ameninţări  de  violentt  pro- 
vocară  pe  episcop  să-şi  retragă  cuvintele.  Precum 
toţi  in  contra  lui,  aşa  ato  el  singur  contra  tu- 
turor, şi  ur^  tuturor  se  descărca  pe  capul  Ini. 
Infrioat  şi  lo  primejdie  de  a  fi  aruncat  pe  fe- 
reastră, episoopnl  îşi  revocă  protestul,  îl  reinoî 
însă  olenil  ţd  popoiiil.  Intr'aoeea  aosesce  la  gu- 
verunl  transilvan  decretul  împerătesei  de  dto 
15  Iun.  1744,  în  care  se  (jicea:  >Asupra  unor 
poooto  din  feluritele  cereri  presentato  snocesive 
de  răpeşte  ori  Maiestăţii  noastre  dio  partea  iu- 
Utuhu  n(«tru  orediocios,  onoratul  ^  măritul 
loan  Inocenţiu  baron  Klein  de  Sad,  episcopul 
Făgăraşului  al  Românilor  do  ritul  grecesc  uniţi 
cu  sfânta  biserică  romană,  dio  i>rincipatul  nostru 
Transilvania,  deşi  au  emanat  înainte  de  aceasta 
graţioasele  noastre  hot&rîri  şi  poranoi,  totuşi  după 
oe  unele,  cari  n'au  fost  pertractate  şi  decise, 
trabne  să  se  pună  acum  pe  tapet  şi  si  se  re- 
solveze,  am  hotirft  milostiv,  ca  numitul  episcop 
al  uniţilor,  baronul  Klein,  si  ae  preaentese  ad 
în  curtea  noastră.  Ve  poruncim  deci  graţios,  sft 
intimaţi  botinrea  noastră  acelui  episcop,  şi  să-I 
aviaaţi,  să  nu-şi  amAne  sosirea,  pentru  ca  propu- 
nerile sale  făcute  înainte  de  aceasta  si  se  poată 
pertraota  ou  atât  mai  coiăDd.c  fipiaoopul  îoainte 
de  a  pleca  Ia  Viena,  ţiniî  sinod  m  26  Iun.  st  v. 
(6  Iul.  st.  o.),  la  care  au  luat  parte  şi  uoii  fruntaşi 
mireni  spre  a  se  sfătui,  de  unde  să  se  acopere 
cheltuelile  episuopolui  ou  călătoria  la  Viena  în 
cause  naţionale  şt  bisericeeci,  şi  în  23  Iul.  1744 
pleci^  la  curtea  împerateasoă.  De  mult  presîmţia 
Klein,  că  duşmanii  bisericei  sale  şi  ai  naţiunii 
române  ii  vor  pune  o^ul.  Deja  în  1741  scria 
nunţiului  apostolic  din  Viena:  »Dar  în  oontra 
nrastrft  nnmai  aoela  na  învinge,  oare  nu  looră, 
ţi  numai  acelea  on  se  orad,  cari  nu  ae  4ic«,  şi 
in  alt  Ioc:  «I'entm  căuşele,  cari  Ie- am  luat  în 
aperare,  me  uresc  aproape  toţi  magnaţii  şi  fruntaşii 
acestei  provincie*  (Transilvania).  Cerend  tot  pe 
atunci  intrepunerea  şi  ajutorul  primatelui  Un- 
gariei 4ioos:  *oĂci  altcum  în  aceste  timpuri  cri- 
tice, când  comprovinoialii  noştri  (adecă  guveniul 
şt  naţiunile  privilegiate  din  Trana.)  îşi  încordează 
toate  puterile  in  contra  bisericei  mele,  aceasta 
în  scurt  timp  va  trebui  să  ajungă  acolo,  îooât 
si  nu  i-se  mai  vadă  nici  ruinele  spre  derogarea 
credinţei  ortodoxe  şi  periraa  multor  sufiete.<  Când 
dar  guvernul,  magnaţii  şi  ceilalţi  fruntaşi  ai  na- 
ţiunuor  privilegiato  vectori,  că  pe  Klein  âncă  îl 
mai  învită  la  Viena,  oa  si  i-se  pertraetoce  ce- 
rerile de  mare  importanţi  politici,  cari  ftnoă  nu 
fuseseră  decise,  ei  şi-an  pus  toată  influenţa  în 
cumpenă,  ca  aceasta  să  nu  se  poată  realisa.  De- 
nunţările duşmanilor  lui  Klein  sosiră  mai  curând 
decât  el  la  Viena,  şi  astfel  în  loc  să  se  înceapă 
cu  el  pertractarea  cererilor  nedecise,  fii  îndrumat 
ai  se  presentese  înaintea  anei  oomisioni  aulice 


Digitized  by  Google 


14 


Elein. 


spn  a  respnitde  la  vr'o  82  întrebfiri,  prio  cari 
deocamdată  se  cereau  Domai  inforraaţiuni  asupra 
faptului,  dar  na  se  ficea  fioc&  cercetare  asi^)» 
episcopului.  In  şedinţa  oomiaiuDii  dela  Itt  Nov. 
1744  episcopul  dădii  unele  infortnaţiani  asupra 
stării  religioase  din  Ardeal  şi  despre  sinodul  din 
25  Ian.  1744.  La  şedinţa  a  doua  pusă  pe  7  Dec., 
episcopul  na  se  mai  presentă,  ci  pria  preotul 
seu  Aaroo  şi  agentul  Hatdt  contestă  canonici- 
tatea  fonilui  şi  comunică,  că  însuşi  nunţiul  apo- 
stolic i-a  interzis  de  a  mal  apare  şi  de  a  res- 
punde.  In  10  Dec.  1744  plecă  la  Roma,  dnpa  ce 
vicariului  sen  Aarou  şi  secretarului  seu  P.  DuJyai 
(Daiana)  Ie-a  dat  bani,  ca  să  se  reîntoarcă  acasă. 
Ajans  ÎD  Homa  episcopul  presentâ  papei  Be- 
nedi<^  XIV  mai  multe  memoriale,  în  cari  în 
esenţă  cerea  si  ae  confirme  şi  să  se  execnteze 
cele  doue  diplome  date  de  împeratul  Leopold  în 
favorul  uniţilor;  Hă  se  liberei^e  beneficiul  epis- 
oopeso  de  sarcina  de  a  plăti  teologului  în  tot 
anul  câte  300  fl. ;  teologul  să  fie  de  ritul  grecesc : 
şi  ales  de  episcopul ;  să  fie  destinat  an  nobil  \ 
puteniic  dintre  uniţi  cu  autorisare  legitimă  de 
a  primi  toate  recursele  Românilor  şi  a-i  apera 
şi  scuti  ÎD  contra  celorlalte  naţiuni.  Pontificele 
însărcina  pe  nunţiul  seu  din  Viena,  să  meargă 
la  împerăteasa  şi  să  se  Intrepuuă  îu  numele 
papeiţ  ca  să  conceadă  întoarcerea  episcopoini 
in  diecesi,  scoaftnda-I  ou  aceea,  oft  a  mers  Ia 
Borna  spre  a  visita  limiDele  apostolice.  Gardi- 
natul  nunţiu  Paolucci  s'a  întrepus  îo  persoană 
la  împerăteasa,  îusă  ace&sta  sa  arătat  de  tot 
exacerbată  in  contra  lai  Klein,  (Jioend  oa  este 
na  om  avar,  temerar  91  nsvrătitDr,  $i  adtnj;end, 
că  de  va  cuteza  a  se  mai  întoarce  în  împerăţia 
ei,  îl  va  arpsta.  Pentru  această  îotrepanere  epis- 
copul în  8  Oct  l?4o  mulţămesce  nanţiului  şi-1 
Toaţă,  să  poruncească  vicariului  episoopesc  din 
Blaj,  Bă-i  trimită  venitele  dominiului  episcopesc 
măcar  de  pe  fuiii  trecuţi.  Vicariul  Aaron  i-a  şi 
trimis  în  fiecare  an  tot  ce  a  adunat  până  în 
22  Apr.  1747,  c8nd  s'a  pus  secoestru  pe  venitele 
domioiolai  şi  când  cancelaria  aulică  transilvană 
nn  1-a  lăsat  să  mai  dea  epiaoopolai  nici  măcar 
taxa  de  cftte  an  floreOf  care  o  plătia  pe  atunci 
fiecare  preot  archiereului.  Lipsit  de  ajutor  ma- 
terial din  diecesa  sa,  şi  ve4eQd,  cft  împerăteasa 
Qu  se  înduplecă  a-l  lăsa  să  se  mai  întoarcă  în 
dieoeeă,  iar  papa  deşi  mişcase  toată  piatra  în 
favorul  lui,  nn-l  poate  susţine  mai  departe  în 
scaunul  episcopesc,  Kleiu  se  hotări  a  reoui^e  la 
cel  mai  desperat  mijloc  de  aperare,  să  facă  adecă 
imposibil  ori  ce  guvern  eclesiastic  legal,  până 
când  Viena  şi  Roma  na-1  vor  pune  iarăşi  în 
scaunul  seu.  Spiritele  Românilor  tocmai  ^unci 
arau  foarte  agitate,  de  cfind  călugărul  serbesc 
Viaarion  intrase  în  1744  îu  Ardeal,  salutat  cu 
mare  bucurie  du  toţi  protestanţii,  şi  înduplecase 
pe  mulţi  Bomfini,  mai  ales  din  maiţinile  sadice, 
a  ae  lăpeda  de  unire,  şi  de  cfind  episcopul  Klein 
fusese  luat  la  goană  atât  de  grea.  împerăteasa 
se  încercase  şi  cu  mijloace  blâude  şi  cu  cele  mai 
aspre,  oa  să  împiedece  pe  Români  a  trece  la 
neunire.  Puse  4  patroni  ai  unirii  dintre  cei  mai 
de  frunte  bărbaţi  din  Transilvania,  între  cari  şi 
pe  românul  Dobra.  In  174t}  trimise  pe  episcopiil 
Munoaciului  Olsavsky  să  facă  pace.  Insa  toate 
îuzadar,  căci  mişcarea  pornită  nu  se  mai  putiî 
înăduşi.  In  mijlocul  acestor  agitaţiaoi  Klein  în 


12  Nov.  1746  trimite  vioariahd  jUiod  ordin  1 
excomunice  pe  teol(»ul  iesnit  91  sft  convoat 
sinod,  în  care  să  notifice  această  afarisanie 
oierului.  Vicariul  se  temu  a  împlini  aoest  onlii 
care  i-ar  fi  atras  mania  curţii,  şi  despre  aceasi 
avisa  şi  pe  Klein.  Episcopal  însă  nu  se  opri  ac 
ci  pentru  neascultare  de  ordinul  amintit,  cu  d< 
creţul  seu  din  25  Aug.  1747,  trimis  ia  mai  mul 
protopopi,  depune  pe  Aaron  din  oficial  de  vict 
episcopesc,  deşi  acesta  acum  nu  mai  era  viei 
episcopesc,  ci  apostolic,  îl  suspinde  şi-I  exc( 
munică.  In  locul  lui  pune  vicar  pe  Nicolae  Pa 
din  Balomiri,  pe  oare  il  obligă  să  convoace  8ino« 
să  publice  o  epistolă  solemnă,  prin  care  sub  pt 
deapsa  excomunicaţionii  interzicea  oleralui  1 
poporului  a  mai  comunica  cu  Aavon,  cu  teologi 
şi  cu  cei  ce  îi  ocupaseră  beneficiul  episcopcs< 
Vr'o  câţiva  protopopi  se  şi  adunară  în  Blaj  I 
8  Oct.  1747,  ca  sft  se  sfătuiască  ce  e  de  făcu 
pentru  executarea  poruncilor  Iui  Kleia.  Aflânţ 
despre  aceasta  Aaron,  care  era  la  cules  de  vi 
îu  Mănărade,  şi  poate  socotind,  că  efectuira 
intenţiunilor  episcopului,  în  Ioc  să  foloseasci 
acestuia,  vor  strica  bisericii,  a  notificat  starei 
lucrului  Ia  îusuşi  guvernatorul  Haller.  imedia 
s'au  luat  mesuri  să  se  năduşească  mişcările  in 
tenţionate  de  Klein.  Acesta  ne  mai  aveud  în  ui'ml 
ce  face,  după  indeluogate  şi  interesante  per 
tractări  relative  la  abijicerea  sa,  în  7  Maiu  175; 
ab^ise  în  forma  sa  de  episcopie  şi  până  la  moarto) 
sa,  întâmplată  în  2'Z  Sept  1768,  petrecu  tot  îţ 
Roma,  unde  fu  înmormentat  în  biserica  Sf .  Sergii 
şi  Bach  a  călugărilor  basiliani.  (Cf.  Cipariu,  Act( 
si  fragmente  şi  Arohiv  pentru  fU.  şi  istorie;  I 
U.  Moidovan,  Acte  sinodale;  NiUes,  Symbol» 
ad  illustr.  Hist  £ccl.  or;  Harmuzaki,  Docu- 
mente şi  fragmente ;  Bunea,  Chestiuni  din  dreptul 
şi  ist.  bis.  unite.  Blaj,  1893,  partea  II ;  Ium 
Slavici,  Ardealul.  Bucur.,  1893;  Bariţiu,  istorii 
Trans.;  Oeorge  Bogdan-Duică,  Prouesul  episco- 
pului Klein  şi  călugărul  Tisarion.  Caransebeş, 
1896;  şi  Documente  şi  notiţe  inedite  la  subt 
scrisul.)  [Dr.  Aogustin  Bunea.]  : 

Klein  (alias  Clain).  SamoUă,  ieromonacb,  di- 
stins istoriograf,  filolog  şi  teolog.  Numele  lai  dţ 
botez  a  fost  Maniu,  iar  de  călugăr  SamoilŞ. 
Numele  familiar  i-a  fost  Micu,  în  locul  căruia 
îşi  luă  Dumele  nobilitar  al  nnohiului  său  barud 
Klein.  Se  născu  1745  în  Bad  Iftoga  Sibiiu.  Studia 
mai  ăntaiu  în  Bld  ca  elev  al  seminariului  şi 
mănăstirii  »Banei- v  estiri*^  înfiinţata  de  episcopul 
Aaron  {v.  ac.  şi  art  Blaj).  In  14  Oct  17t)2  se 
făcii  călugăr  basilian  în  mănăstirea  amintită.  Ia 
1764  fu  numit  superior  al  mănăstirii  şi  prefect 
al  seminariului  »Bunei-Vestiri*  în  locul  lui  At 
Rednic,  care  atunci  fusese  numit  episcop.  Iu 

13  Nov.  176d  din  partea  acestui  episcop  fii 
înălţat  ia  diregătoria  de  edesiarch  şi  asesor  cou- 
sistoriaL  Ia  l7f}6  trecii  din  mănăstirea  >Buneî- 
Vestiri*  în  mănăstirea  »8Gjitei-Ireimi<  tot  din 
Blaj,  iar  în  toamna  acelui  an  fu  trimis  în  se- 
minariul  catolic  «Pâzmâny*  din  Viena,  unde  îm- 
perăteasa U.  Teresia  făouse  fundaţiune  pentru 
doi  preoţi  de  mir  din  diecesa  Făgăraşului.  Aţi 
in  6  ani  absolvă  teologia  şi  filosofia.  In  1772  se 
întoarse  la  Blaj,  unde  fu  numit  profesor  de  ma- 
tematică şi  etică.  însoţi  pe  nou  alesul  episcop. 
Gr.  Maior  Ia  sinodul  episcopilor  gr.-cat.  convocat 
de  împerăteasa  M.  Ieresia  la  Viena  în  chestiunea 


Digitized  by  Google 


Elein. 


16 


wlitt)nIoT  greceed,  şi  fâ  de  faţi  la  coDsaonrea 
3cebi  ep^p  întâmpla  după  sinod  ta  23  Apr. 
ir73  în  nsenca  curţii  împerateaci.  Fentra  eni- 
Atiosea  sa  fu  Quinit  prefect  de  stadii  în  semi- 
DintU  teoloţ^c  >S.  Barbara*  din  Vieoa,  uode 
împerâţeasa  U.  Teresia  făcuse  fondaţiune  pentm 
50  clerici  uniţi.  In  1783  se  întoarae  ia  măuă- 
stjrei>SLTreîmi«din  Blaj,  unde  purtă  mai  multe 
i^cii  bisericesci  şi  fu  timp  îndelungat  conţionator 
îl  bisericei  catedrale.  Intre  episcopul  1.  Bob  (t. 
ac  art)  şi  Samoili  Klein  aa  fost  relaţiuni  foarte 
inconlate  mai  TÎttos  dela  1794.  Ouisa  acestor 
neinţ^^eri  regretabile  nn  trebne  si  o  cintăm 
în  aceea,  o&  Bob  ar  fi  nrît  pe  oammiî  înveţa^, 
oii  că  ar  fi  voit  si  strioe  aşazămintele  orientale, 
ori  C8  ar  fi  fost  contrar  bonei  înţelegeri  între 
Românii  de  ambele  confesiuni,  ci  în  alte  îm- 
prejniiri  ^  intdmpJftri  de  atonoi.  De  pe  timpul 
impeiatoliu  lodf  U  sufla  din  Tiena  un  vânt  oe- 
priincios  câloeărilor  şi  pentru  aceea  S.  Klein 
Jeja  în  anul  1784  s'a  rugat  sfi  fie  dimis  din  cinul 
tălogăreac  Episcopul  însă,  care  dacă  Uar  fi  urît, 
ar  &  avut  attuici  prilej  bine  venit  de  al  dimite, 
1-a  re^Dot  în  m^ăatire  şi  1-a  ajutat  în  lucră- 
rile Ini  literare,  dfinda-i  lui  B&  traducă  >Biblia< 
ţe  romfinesce.  De  lUtă  paxte  8.  Klein  ou  oca- 
sitmea  alegerii  de  episcop  din  1782  Incrase  mult, 
ca  ^naţieDarabanui,  vicar  episcopesc  şi  călugăr, 
»  qangă  episcop,  şi  un  Bobţ  iar  dopft  aceea  în 
mod  oBtentatiT,  In  dedioaţiunea  opunii  sen  »Xeo- 
loina  moralicească*,  lăudă  şi  înălţă  pe  Ignaţie 
Duabantliţ  care  ajunsese  episcop  în  Oradea  mare, 
alât  de  tare  şi  OQ  astfel  de  cuvinte,  încât  mulţi 
priviaa  in  aceasta  o  micşorare  a  episcopului  Bob. 
Afară  de  aceea  Klein,  care  era  şi  bolnăvicios, 
mai  avea  şi  un  temperament  foarte  vin,  caro  îl 
tâpia  ^  la  vorbe  nesocotite  şi  necuviincioase  faţă 
ca  episodul  şi  cu  ceilalţi  fra^  călugări,  iar  în 
cbestiaui  religioase  apera  şi  unele  idei  singnlare, 
cari  ceilalţi  na  le  credeau  ediScătoare  pentru 
croUndo^  In  6ne  pentru  unele  acţiuni  imţira- 
dente,  cum  a  fost  între  altele  dedicaţiiinea  isto- 
riei sale  biserioeBoi,  făcută  mitropolitolni  sârbesc 
dio  Eariovitz,  mai  era  şi  bftnoit,  ci  ar  vrea  să 
treacă  la  neunire  spre  a  se  taee  episcop  gr  .-or, 
în  SibiîQ  dapi  moartea  episcoputni  Oerasim  Ada- 
monci,  insă  de  învinuirea  aceasta  se  aperă  ca 
Rucces  ÎD  frumoasa  sa  apol(^e  din  20  Maiu  1798 
adreşatâcapitlulnicilo^rescdin  Blaj.  Mai  adau^, 
ca  şi  antecesorii  episcopului  Bob  avuseră  neîn- 
ţelegeri cu  călugării  şi  că  spiritul  de  oposiţiune 
f&ţă  cu  episcopQl  nu  dispăruse  din  mănăstire,  ci 
din  coDtră  se  părea,  că  va  isbacai  mai  vehement 
decât  în  trecut,  şi  atunci  uşor  se  va  înţelege, 
peatro  ce  eţnsoopol  Bob,  care  înveţase  chiar 
din  piţeniile  distiosolui  seu  imtecesor  Orig.  Maior, 
a  fost  atât  de  ngoros  fată  ca  S.  Klein,  propu- 
mni  gavemolni  în  39  Kov.  1797,  ca  pe  acest 
ieiomonach  si-l  trimiţi  la  Muncaciu,unâe  în  sin- 
gorătate  şi  tăcere  să  se  pocăiască  şi  să  fie  ^nut 
cn  cheltuiala  mănăstirii  din  Blaj.  Onvemul  însă 
ca  scrisoarea  sa  din  27  Ian.  1798  nn  încuviinţă 
această  disciplinare  aspră,  ci  scrise  episcopului,  să 
oprească  pe  8.  Kloiu  de  a  mai  ieşi  din  Blaj  şi  să-î 
porasceaaBă,  ca  i^n  clima  sănătoasă  a  acestui  oraş 
să-şi  f^jască  sănătatea  şi  să  trăiască  liniştit  în 
mănăstire  cu  îndeletniciri  evlavioase  şi  literare. 

Ormarsa  acestor  n^rartori  înăcrite  a  fost  că 
S.  Klein  pe  la  1803  pbăsi  Blajul  şi  ocupă  postul 


de  revisor  de  cărţi  în  Buda,  unde  muri  în  13  Maiu 
1806  şi  fâ  înmormântat  în  cripta  bisericei  romano- 
catoUce  dio  cuartierul  ■Hătzvaros*  la  15  Maia  1806. 

Sam.  Klein  se  făcu  nemuritor  prin  operele 
sale  filologice,  istorice,  teologice  şi  filosofice,  atât 
de  numeroase  şi  voluminoase,  încât  trebue  să 
,ne  mirăm,  cum  le-a  putut  scrie  îatr'un  period 
aşa  scurt  de  25  ani.  Operele  lui  sunt:  1)  Di- 
sertatio  canonica  de  matnmoniojuxta  disciplinam 
graecae  orientalis  Ecolesiae,  Vindobonae  1781, 
2}  Disertatio  de  ieinniis  greacae  orient  Ecde- 
siae^  Vindobonae  1782,  3)  Teologia  moralicească, 
Blaj  1796,  4)  Disertatio  de  stătu  et  politia  re- 
ligiosomm  et  monachorum  orient  Eoolesiae,  in- 
e£tii,  S)  Propovedanii  la  îngropăciunea  oamenilor 
morţi,  Blaj  1784,  6)  Practica  consistorială,  in- 
edită, 7)  Carta  despre  descoperirea  cea  Dumne- 
4eia^  manuscris  în  Oradea  mare,  8)  Predice, 
ms.  în  Orade,  9)  Biblia,  adecă  8f.  Scriptură  a 
ambelor  testamente,  tradusă  toata  din  eiineece. 
Blaj  1795  şi  Petersbarg  1819,  10)  Luciaous,  De 
vens  Narratiouibus,  11)  Segneri,  îndreptarea  pe- 
cătoşîlor,  12)  Thoma  de  Kempis,  Cele  patru  cărţi 
de  armarea  lai  Christos,  ms.  in  Orade,  13)  A  celui 
intru  sfinti  Părintelui  nostru  Vasile  celui  mare 
AE.  dela  Cesiuia  diu  CfHPţdochia  cavinte,  ms.  în 
Oradea  mare,  14)  A  celui  întru  sfinţi  p.  n.  CSril 
Arohie|>t8cop  lerasalimalui  Cotichesis  sau  îu- 
veţitori  oitri  oel  oe  vin  la  botes,  ms.  ia  Oradea 
mare,  15)  A  celor  întru  sfinţi  oavioşibr  părin- 
ţilor noştri  Paohomie,  Eîfrem  Şirul  înveţături 
ascheticesci,  ms.  în  Orade,  16)  A  celui  intra  sfinţi 
ntelui  nostru  loan  Gură  de  aur  archiepisc 
gradului  Omilii  sau  cuvinte  în  evang.  Sf .  loan, 
ms.  în  Orade,  17)  Ale  SS.  Grigorie  Teologol, 
Epifanie,  Chirii  dela  Alexandria,  Anastasie  Si- 
naitul,  Andreiu  Criteanul  vr'o  cfiteva  cuvinte, 
18)  Ale  Sf.  loan  Damaschin  cartea  1  şi  2  de 
pravoslavnica  credinţă,  şi  Istoria  lui  Barlaam  şi 
a  lui  losafat  împeratul  ludianilor,  19)  Ale  Sf. 
Doroteiu  toate  cuvintele  şi  mai  merunte  înve- 
ţitari  ale  mai  multor  părinţi,  20)  Acatist  san 
carte  oa  mnlte  rugăcium  pentru  evlavia  fleoimi 
creştin,  tipărită  în  SIbiiu  1801  cu  litere  la- 
tinei 21)  O  carte  de  rogăcioni,  tipărită  on  li- 
tere latine  în  Tieoa,  22)  Canoanele  tuturor 
săboareior  în  biserica  resărituloi  primite,  ms. 
în  Orade,  23)  Istoria  bisericească  după  Fleury, 
ms.  în  Orade,  24)  Belisariu,  după  Marmootal, 
25)  O  carte  de  căsătorie,  26)  Logica,  tipărita 
îu  Buda,  27)  Metafisica,  28)  Dreptul  natural, 
Sibiiu  1800,  29)  Aritmetica^  30)  Viata  şi  fabulele 
lui  Isop,  31)  Elementa  linguae  daco-romanae 
sive  valachicae,  Vindobonae  1780,  32)  O  gra- 
matică românească,  33)  Dicţionar  latiu-român- 
germăn  şi  român-latin-ungar-germfin,  34)  Brevis 
notitia  Historiae  Valachomm  ab  origuie  Gentis 
usque  seci.  XVIII,  35)  Istoria  Rom&ilor  Tran- 
silvani. Munteni  şi  Moldoveni,  îmţireună  cu  fap- 
tele principilor,  36)  Istoria  bisericească  a  Bo- 
mănilor  Transilvani,  37)  Istoria  conciliului  dela 
Flcrenţia,  38)  Istoria  bisericească  universală  pe 
scurt,  39^  Istoria  împărecherei  între  biserica 
resăritutui  şi  a  apusului,  ms.  în  Orade,  40) 
De  origine  Daco-Romanorum,  41)  De  MetropoU 
Transylvanica. 

Nici  un  literat  pe  timpul  lui  nu  scria  aşa  bine 
românesce  ca  8.  Klein.  Avea  stil  uşor  şi  lim- 
pede, oare  însă  se  înalţă  la  o  el^auţă  şi  frum- 


păn 
Ţari 


Digitized  by  Google 


16 


Klein  —  Eteott 


seţS  rară  în  dedioaţimiea  opţsrei  sale  >Teolwia 
mordicească*,  oe  o  faoe  e^iscupulni  unit  0a- 
rabanth  dela  Oradea  nuure,  şi  se  aflfi  tipKriti  in 
Arohivnl  Ini  Gparia.  Dintre  operele  Ini  teoloţ^oe 
i-a  cfiştigat  rennme  în  toate  şcoalele  catolice  din 
Europa  >disertatio  de  matzimonios  pentm  care 
nnmele  lui  şi  astă4i  se  pomenesce  adeseori  chiar 
şt  pe  catedrele  profesoi-ilor  din  Roma.  Nici  pânft 
astăiîi  DU  avem  o  traducere  mai  bană  a  Bibliei, 
decăt  a  lui.  Pe  terenoi  filologic  este  de  ÎDsemnatj 
că  8.  E!Iein  a  scris  cea  dintăiu  gramatică  a  limbei 
române  şi  a  propagat  idea  pentru  primirea  li- 
terelor latine  în  locul  slovelor  cirilice.  Pe  te- 
renul istoric,  în  numeroasele  sale  scrieri,  s'a 
nisuit  a  dovedi  oi'igioea  noastră  latină  şi  a  des- 
gropa  trecutul  Komânilor.  Şi  daoă  câte  odată 
r&ticesco  pe  acest  teren  puţin  cultivat  până 
atunci,  nu-i  mirare,  căci  avea  să  se  lupte  cu 
greutăţile  începutului  şi  cu  lipsa  documentelor 
neadunate  şi  nepublicate.  Aetiel  S.  Klein  este 
unul  dintre  cei  mai  distinşi  scriitori  români  şi 
dintre  bărbaţii  cei  mai  bine  merita^  pentru  cul- 
tura poporului  român.  Date  biografice  despre  S. 
Klein  se  află  în  Acte  şi  fragmente  de  Cipariu, 
şi  în  documentele  publicate  de  acesta  şi  de  I.  M. 
Moldovan  în  *Arctiiv  pentru  istorie  şi  filologie*, 
din  cari  şi-a  compus  şi  loau  C.  Bianu  opul:  >Viaţa 
şi  activitatea  lui  Maniu  Samuil  Micul  alias  Clain 
deSad*. Bucur.,  1876.  Cf.şi  «Chestiuni  din  dreptul 
şi  istoria  bisericei  unite*  p.  II,  Blaj,  1893  de  sub- 
scrisul. (Dr.  Auguetin  Bunea.] 

Kieln,  1)  K.,  lonf  Jumin,  astronom  şi  me- 
teorolog, n.  U  Sept  1812  în  Kfiln.  La  început 
librar,  apd  a  studiat  matematica  şi  astronomia; 
în  KbiD  şi-a  făcut  observatoriu  propriu,  în  oare 
observa  mai  ales  Luna.  Ser.  mai  însemnate: 
>Uiuidbuch  d.allgemeiaen  HimmelsbeschreibuQg* 
(2  voi.  Brauaschweig  1872);  »Entwickelung8- 
geschichte  des  Kosmos  (ac.  1871);  «Anleitung  zur 
Durchmusterung  dea  Himmels*  (ed.  II  ac.  1SB2) ; 
iStern- Atlas*  cu  18  harţe  (Lipsea,  1886),  etc. 
2)  K.f  Felix,  matematic,  n!  25  Apr.  1849  în 
Diisseldorf.  Dela  1886  prof.  ord.  la  universitatea 
din  Lipsea.  Împreună  cu  A.  Mayer  şi  Dyck  re- 
dactează dela  1875  >Uatematische  Annalen*. 
Desvoltă  mare  activitate  literară  mai  ales  pe 
terenul  geometriei  neeuolideice  şi  teoriei  equa- 
ţiunilor.  5  Haiu  1899  membru  extern  al  Aca- 
demiei maghiare.  3)  K.,  Franciec,  şef  de  sec^e 
ÎD  ministeritil  de  justiţie  austriac,  a.  1854  în 
Viena.  1885  docent  la  universitatea  din  Viena, 
1891  cbiemat  în  ministeriu  şi  însărcinat  cu  lu- 
crările pregătitoare  pentru  reforma  procedurei 
civile,  1894  consilier  niiuisterial,  1895  consilier 
intim.  Dela  1895  profesor  onorar  Ia  univ.  din 
Viena  pentru  procedura  civilă  şi  dreptul  roman. 
El  a  elaoorat  legea  aastriacă  a  check-urilor(1895). 
Are  numeroase  scrieri  sciinţiBce. 

KIeltt,  1)  Heinrich  Bernt  WiUidm  de,  poet 
germ.,  n.  18  Oct.  1777  în  Frankfurt  pe  Odera, 
a  stat  în  servicii  militare  prus.,  apoi  timp  scurt 
în  servicii  de  stat,  1807  făcut  prisonierde  Francezi 
şi  eliberat  numai  la  finea  anului.  A  trăit  în  Dresda, 
apoi  la  Wansee  în  apropierea  Berlinului,  unde 
21  Nov.  1811  s'a  împuşcat  în  urma  unei  în- 
delungate melancolii  în  care  că4use.  A  scris 
drame  şi  novele.  2)  K,,  ^Dald  Okristian  de, 
poet,  n.  7  Martie  1715  în  Zebllu  lângă  Koslin, 
a  fost  în  servicii  militare  daneze  şi  prusiene, 


rănit  de  moarte  în  lupta  dela  Kanetsdorf,  f  ca 
maior  24  A.aş.  1759  în  Frankfurt  pe  O.  Opere : 
ode.  elegii,  idile  ş.  a.  Cor  mai  renumitii  scriere 
a  să  este  poesia  descriptivâ  »Piimăvara«^ 

Ktoistimes,  bunic  al  lui  Peridea,  dînsul  îm- 
parte pe  cetăţeni  în  100  dime  (Mt^LOi)  sau  co- 
mune, divtsiuni  geografice,  cari  se  aseraenau  oa 
vechile  fiw).  Dînsul  înfiinţează  ostracismnl  şi 
în  510  gqnesce  pe  Hipias  din  Atena.  [Caion.] 

Kleistogame,  (botim.)  v.  Cleistogame. 

KIeitos,  unul  din  generalii  lui  Alexandru  col 
mare  al  Macedoniei,  ucis  de  cătră  Alexandra  la 
un  piânz  în  anal  328  a.  Chr.  [OaionJ 

KIemm,  Oustav,  istoriograf,  n.  12  Nov.  1802 
în  Chenmitz,  f  26  Aug.  1867.  A  scria:  »Istoria 
civitisaţiunei  generales  10  tom.;  »3ciinţa  civi- 
lisf^unei  generale*,  2  tom. ;  *Fsmeile«,  6  tom.  ş.  a. 

KltmktRobert,  violinistţ^  oompositor,  □.  1  Oct. 
1850  in  Baoureaci.  Studiile  musicale,  începute 
în  Bucuresci  ou  Flec^tenmacher  şi  Waohmaon, 
le  continuă  la  Viena  (1867—60)  cu  Hellmen- 
berger  sen.,  I.  Dont  şi  Zeilner  şi  le  completă  la 
Leipzig  (1869—72)  cu  P.  David,  E.  F.  Richter, 
Dr.  O.  Paul  şi  Dr.  Papperitz.  Compostţiuni  a 
publicat  puţine,  câteva  oucăţi  pentru  piaoo  sau 
voce  şi  plano,  dar  şi-a  făcut  mai  cu  samă  un 
fi'umos  titlu  prin  publicarea  metodei  sale  de 
violină  (8  caete  dmtre  cari  7  apărute  deja). 
Această  lucrare,  a  cărei  proprietate  pentru  străi- 
nătate o  are  Breîtkopf  şi  Hărtel  din  Leipzig,  o 
cu  atât  mai  importantă,  conoacnti  fiind  penuria 
de  opuri  spetnalD  ce  domnesce  în  şcoalele  noastoî 
speciale.  Profesor  suplinitor  la  conservatorul  din 
Bucuresci  dela  1B89,  în  urma  ooncuisului  a  fost 
numit  cu  titlul  provisor.  [T.  C.l 

KIenze,  Leo,  de,  architect,  n.  29  Febr.  1784, 
studiă  in  Berlin,  Paris  şi  Italia.  1815  ai-chitect 
de  curte  al  regelui  Maximilian  I  în  Miinchen ; 
1834  merge  în  Orecia,  unde  compune  planul 
noului  oraş  Atena  şi  al  castelului  regal;  1839 
cbiemat  la  Petersburg  să  conducă  zidirea  bise- 
ricei Sf.  Isac.  f  26  Ian.  1864  în  Miinchen.  Crea- 
torul aproape  tuturor  clădirilor  monumentale  din 
Miinchen:  Glyptotheca  (1816— 30),  Odeon  (1824 
până  1828),  Walhala  (1830—42),  Pinacotheca 
veche  (1826—36),  biserica  tuturor  sfinţilor  (în 
grandios  stil  bizantin),  palate,  etc.  Asemenea 
pictor  architeotonio  şi  scriitor.  Ser.  «^mmlung 
architectonisoher  Entwfiife  (Hfiachen,  1831—50, 
10  fasc);  «Der  Tempel  des  Olympisohen  Jupiter 
in  Agrigent' (Stuttgart,  1821);  >Die  Walbala  in 
artistischer  u.  technischer  Beziehung*  (Miin- 
chen, 1838)  ş.  a.  [t] 

Kleolila  şi  Bilon,  fiii  Kydippei,  preoteasa  Herei 
în  Argos.  Legenda  din  Ai^s  ne  spune,  că  dinşii 
s'au  înjugat  la  carul  mamei  lor  în  locul  tau- 
rilor, şi  au  dus-o  45  de  stadii  până  la  templul, 
uude  era  serbătoarea  Herei.  Mama  lor  s'a  rugat 
de  (ţeiţa  ca  în  schimb  pentru  aceasta  dovadă  de 
iubire  fiască  să-i  resplătească  cu  ce  are  mai 
bun.  Tinerii  după  aducerea  jertfei  au  adormit 
şi  miu  mult  nu  s'au  trezit 

Klemeiet,  numele  a  trei  regi  si  Spartei. 
£leomt»0a,  sculptor  grec  de  loc  din  Atena,  autor 
al  statuei  ^^iţei  Venua,  statuă  cunoscută  sub 
numele  de  aVenus  de  Medicis*.  Trăise  pe  la  220 
a.  Chr.  [Caion  ] 

Kleon,  demagog  atenian  şi  dnşman  poUtic  al 
lui  Periolos.  Aristofao,  marele  comic  grec,  adesea 


Digitized  by  Google 


Klspsydia  —  Knapp. 


17 


ÎD  comediile  sale  pune  in  scenă  pe  E.  Amăgind 
poporal  atenian  i-se  încredinţează  comanda  ar- 
matei şi  ta  lopta  dela  Amţţhipolis  (422)  este 
hătut  şi  ucig  de  oătră  Biaaidas,  comandantul 
armatei  spartane.  Dnpă  moartea  lui  E.  şi  a  lui 
Brasidaa,  oare  se  întâmplă  tot  în  lapta  dela 
Âmphipolis,  nmorocitol  resboin  pel^nesiac 
e  sfirşit.  ^    .  [Oaion.] 

Kiefttydni,  orolo^u  de  apă,  îa  vecliime  un 
ras  plin  cu  o  cantitate  boârîtă  de  apa.  Vaanl 
era  găurit  astfel,  că  apa  se  soujţ^  in  un  timp 
uumit. 

KIeptMBula,  o  nebunie  impulsivă  iresistibilă, 
care  consistă  în  a  fura  într'un  mod  inconscient. 
U  dorinţă  stăpftnitoare  împinge  pe  bolnav  să  pună 
lofioa  pe  oluectnl  oe  vede,  întrănd  involuntar 
în  poseeis  Ini.  E.  e  totdeona  semnul  unei  ne- 
rropatii  ereditare.  Ba  poate  să  fie  trecetoare, 
OMisîstind  niimai  în  simple  auoese,  sau  să  fie  în 
statp  coDtiDQă,  şt  atonei  îmbracă  forma  unei  idei 
fixe.  In  casări  mai  puţin  grave  E.  e  o  formă 
morbidă  ce  se  intâluesce  adeseori  în  viaţa  so- 
daJă,  mai  ales  sub  forme  de  accese. 

KIeve,  1)  X,  fost  ducat  în  Germania  în  po- 
sesiunea coDţtlor  de  E.  sau  Eleef,  făcend  psjiie 
a  cercului  vcstfalic,  cu  întindere  de  2200  km\ 
liX),(XX)  loc.  Sub  Napoleon  atât  partea  din  stânga, 
<ât  Şl  cea  din  dreapta  rîului  Rin  a  fost  în  po- 
â«sianea  Francezilor.  După  căderea  lui  Napoleon 
ptrtea  cea  mai  mare  s  a  anexat  la  Prusia  şi 
Sbtă^i  se  ţine  de  guvprnamentnl  Diisseldorf. 
2)  Kleoe,  oraş,  odimoară  capitala  ducatului  E., 
«Aă^  rasideiiţa  districtului  cu  ocelaş  nume,  în 
gaTeroaiBeiitiil  Dfisseldorf,  ou  11,000  locuitori. 

[M.  Bodiu.] 

ntawr,  1)  K-,  Friedridi  MascimtHan  poet, 
E.  I7F^br.  1752  în  Frankfurt  peMaina,t  25  Febr. 
J83]  ÎD  Dorpat  Amic  din  tinereţe  al  lui  Ooethe, 
a  fust  în  servicii  militare  austriace  şi  rusesci, 
la  armă  ca  locotenept-general  şi  preşedinte  al 
itoiniiuatra^uDii  militare.  A  scris  numeroase 
•inme  şi  romane  de  valoare.  2)  K.,  Max,  pictor, 
•tcalptor  şi  gravor,  n.  18  Febr.  1857  în  Leipzig, 
a  âtadiat  în  Carlsmhe,  Berlin  şi  Roma;  acum 
in  Leipzig.  l^louri  principale:  Restignirea  lai 
ChristoB,  ChiistOB  în  Olimp  ş.  a.  A  scris:  Pic- 
tura şi  desemnai,  1895,  deja  în  II  ed. 

KliafMr,  Ificolau,  personalitate  probabil  initioă, 
care  a  Inat  parte  şi  la  emulaţia  poeţilor  în  Wart- 
burg.  I-ae  atribue  unele  poesii  cuprinse  îd  co- 
lecţia din  Paris  a  poeţilor  trubaduri.  După  mit 
K.  a  fost  un  astrolog  vestit  al  seci.  XIII,  care 
a  posedat  mari  bogăţii  în  Transilvania. 

Kliasav,  (KlitgowJ,  localitate  în  guvernam, 
ruso-polon  Kieice,  lângă  Nida.  Aci  a  bătut 
Carol  XII  pe  Poloni  şi  Saxoni  la  19  Iulie  1702. 

Klltarlt,  (med.)  organ  cavernos,  făcend  parte 
din  organele  sexuale  femenine  externe. 

KIJaiHia,  afloeot  pe  stânga  al  rînlni  Oka  în 
Rusia,  loDg  de  681  km. 

ItlUei.  CofTol  Frid^  istoriograf,  n.  1786  în 
Berlin,  f  aoolo  1866.  A  Boris:  opere  istorice, 
mu  multe  tomari,  numeroase  opere  geografice 
şi  geogDosioe.  şi  Amintiri  din  tinereţe. 

KIVMlikSt  (Klondyke),  afiaent  pe  dreapta  al 
riolai  Inkon  în  AJaeca  (America  nord.),  în  timpul 
din  nriDă  rraiumit  prin  bt^tele  mine  de  aor 
din  apropierea  Iui,  nude  s'a  format  oraşul  non 
Dmrson  City. 


KioMnrie,  St^iO^n  Fabiem^  satiric  polon  re- 
numit din  sed.  XVI,  n.  1545  în  Sulmierzyce; 
opere:  >yictoria  deorum^  «Worek  Jodaazow*, 

Flis«,  t  1602. 

Klmodla,  (rom.  Clopodia),  com.  mică  în  Ung., 
oott.  Timiş,  1570  loo.  (1891)  Români,  Şvabi  şi 
Maghiari;  oficia  postai,  moară  cu  vapor. 

Klopotiva,  (rom.  GlopotivaJ,  com.  mică  în 
Trans.,  cott.  Hunedoara,  1657  loc.  (1891)  Români. 

Kiopp,  Onno,  istoric  german,  n.  1822  în  Leer 
(Ostfriesland),  1845 — 58  prof.  la  gimn.  din  Osna- 
briick.  Scrierile  sale  părtinesc  direcţia  welfică 
şi  ultramontană.  Intre  altele  a  scris:  «Konig 
Friedricb  II.  von  Freussen  und  die  deutsche 
Nation<  (ed.  II 1867  în  Schaffhaaaen) ;  «Der  ESnig 
FriedrioÎL  II.  tdu  Freussen  n.  seine  Politik*.  etc 

[t] 

1Kloţ^o6ktFried.  Octtlieb,  renumit  poetgerm., 
n.  1724  la  Quedlinburg  îu  Saxonia,  f  1803  în 
Hambnrg.  Xnoă  pe   lăncile  şcoatei  concepuse 

Îlannlepopeeisale  Uesaiada,  tormînatătn  1773. 
'rimele  3  cânturi  deşteptară  la  apariţiunea  lor, 
în  1748,  un  mare  entusiasm,  mai  ales  în  ade- 
renţii şcoatei  elveţiene  a  Iui  Bodmer;  K.  era 
admirat  cu  uo  fel  de  cult.  Următoarele  cânturi 
fură  primite  cu  mai  puţină  căldură,  ultimele 
chiar  cu  nepăsare.  Opere  secundare:  Ode  ami- 
cilor şi  câteva  drame,  anele  cu  subiecte  din 
biblie  ca  Moartea  lui  Adam  şi  Solomon  şi  David, 
cu  puţin  interes  dramatic ;  şi  3  drame  naţionale, 
DUDute  Bardite  da^ă  numele  dat  da  Tacit  ve- 
chilor cântece  resboinice  ale  Oennanilor:  Bătălia 
tui  Hermann,  Hermann  şi  principii,  şî  Moartea 
Iui  Hermann,  prin  cari  glorifică  suveoirea  lai 
Armioiu,  primul  lor  erou  naţional.  E.  datoresce 
gloria  sa,  mai  puţin  valorii  literare  a  operelor 
sale  decât  infiaenţei  sale  şi  impulsului  dat  de 
el  literaturii  şi  artei  naţionale,  cum  ^  infiăcă- 
ratului  seu  ^triotism,  prin  care  el  devenise  în- 
truparea unităţii  antiapate  a  întregei  naţiuni 
germane.  [M.  Strajan.] 

Klasterneabiirg,  oraş  în  Austria  inferioară, 
cercul  TuUn,  lângă  Dunăre,  8988  loc.  (1890);  o 
bogată  mănăstire  de  angustiniaai  cu  multe  re- 
liquii  şi  ou  museu;  şcofuă  de  vierit  şi  pomărit. 

Klyame,  în  mitol.  grec.  fata  lui  OcrânoB  ou 
TeUiys,  muierea  lui  j^petos,  mama  Ini  Atlas, 
Prometheos  şi  Dencalion. 

WyttiiiiMtra,  în  mitol.  grec.  fata  lai  Tyn- 
daruoB,  rege  in  Srarta,  muierea  lui  Agamemnon, 
sora  vitregă  a  Helenei,  soţiei  lai  Menelaos 
(v.  Eassaodra). 

Knapp,  1)  S.,  J.  A.,  botanist  ce  s'a  distins 
prin  cunoscinţele  sale  vaste  despre  fiora  ţerilor 
situate  între  Marea  Baltică  şi  cea  Neagră.  N. 
14  Maiu.  1843  în  Nyitra  (Ungaria),  a  purtat  o 
viaţă  foarte  sbuciamată.  după  studii  farmacist, 
devenit  voiajor  şi  explorator  botanic  (Bosnia, 
Peisia),  apoi  asistant  de  botanică  în  Cli^  şi  în 
fine  funcţionar  auxiliar  la  moseul  impenal  din 
Yicna.  f  aid  31  Martie  1899.  PubUcaţiune  mai 
importantă:  >Die  bisher  bekannten  I^anzen  Ga- 
liziens  und  der  Bnl^owina*,  Yiena,  1872.  Apoi 
o  serie  de  critice  adese  acerbe  şi  pătimaşe,  dar 
doveditoare  de  vastă  erudiţie  şi  cuoosoinţe  fe- 
nomenale B.  e.  asupra  florei  Carpaţilor  centralij 
a  florei  Rusiei,  etc.  Intenţionase  a  publica  şi 
avea  manuscriptul  aproape  gata  asupra  florei 
ţerilor  între  Baltica  şi  Marea  Neagră,  pe  oare 


Digitized  by 


Google 


18 


Enaaiia  —  Eni^t 


însă  un  apucase  a-1  Bfîrşi  lipsindu-î  mijloacele 
de  a  TÎsita  Moscva  şi  8t.-Feter8bargul.  Acest 
manuaoript  oaprinde  din  flon  noastră:  Baoo- 
vina,  Baârabia  şi  Holdova.  [A..  Pr.J 

2)  Kna^,  Mba%  poet  liric  eolesiastiOf  a.  17% 
în  TâbiDgBD,  preot  orSşeneso  în  Btattgait  A 
scris:  Poesii  creştinesci,  Flori  de  toamnă;  ş.  a.; 
t  1864. 

Knautia  L.,  (botan.)  considerat  de  Bentham  şi 
Eooker  ca  secţimie  din  genul  Scabiosa  L.  (v.  ao.) ; 
după  alţi  autori  gen  distinct. 

Kpebellt,  mineral,  silicat  de  fier  şi  manganez. 
Masae  reniforme  în  gisemintele  de  magnetit  dela 
Danoemora. 

Kneipp,  Semstian,  preot  catolic,  hidropat; 
n.  17  Maiu  1821  în  Stefanafried,  1 17  Iun.  1897. 
Până  la  etate  de  21  ani  pSnzar,  apoi  studiind 
teologia  în  Dilliogea  şi  Hiinchen  a  fost  numit 
(1855)  c^elan  în  Woriabofen  şi  1881  pleban. 
1848  atacat  de  morb  &  recurs  la  cura  de  apă, 
pe  care  apoi  a  practicat-o  şi  la  alţi  bolnan  după 
UD  anumit  sistem  inventat  de  el  însuşi  (Cura 
lui  K.).  Ser, ;  >Meine  "Wasserkur*  (Kempten  1887, 
50  ediţiuni);  >So  solit  ihr  lebem  (tot  ac.  1889, 
20  ediţiuni),  etc.  Ultima  scriere:  >Mein  Testa- 
ment fiir  Geeunda  u.  Kranke»  (1898).  [t] 

Kpeph,  (mitol.)  v.  Chnum. 

Knezi.  Huiţi  susţin,  că  curentul  K.  e  de  ori- 
gine slavică,  pe  când  marele  slavist  Mikiosich 
in  »81awische  Elemente  im  Magyarischenc  ^ice: 
>Die  Â.bstammungen  des  Wortes  Enez  aus  einem 
slavischea  Etymon  eind  miselungen*.  Zehent- 
mayr  {Lexicon  etym.  TindoboDae  1873)  deduce 
cuvântul  Knez  din  sanskritul :  ţnfta  »  genus,  de 
Deam,  de  unde  şi  Klinig.  Deci  numirea  Knez 
(Chinez),  care  la  Romlbi  însemnează:  domn, 
dace,  prefect,  primar,  etc.,  se  vede  a  fi  foarte 
veche,  şi  e  o  apari^ane  frapantă,  că  inetituţiunea 
E'nezilor  apare  mai  ântâiu  la  Românii  nu  numai 
din  ţinuturile  locuite  da  ei  în  dreapta  şi  în  stânga 
Dunării  inferioare,  dar  exotic  chiar  şi  la  cei  dm 
locurile  laterale  până  unde  au  ajuns  ei  în  mi- 
graţiuuile  lor.  Anonimus  Belae  r.  notariufi  (C.  44) 
ne  spune,  că  Maghiarii  la  venirea  lor  în  seci.  IX 
bătftndu-se  ou  Olad  la  Timiş,  din  armata  acestuia 
compusă  din  Cumani,  Bulgari  şi  Blachi  au  că(}ut 
trei  Knezi  ai  Bulgarilor,  va  se  (}ică  din  contin- 
gentul ce  1-a  dat  imperiul  Bulrâro-Vtach.  Bo- 
oinufi  re^le  bulgaro-vlachla  1060  ocni^nd  Serbia, 
Bascia  şi  Bosnia,  pe  nude  locuiau  şi  Ylaohi  (Va- 
laohia  maior  et  mmor),  în  locul  zupanilor  şerbi. 
Ie-a  impus  Enezi,  de  unde  mai  wt^a  şi  dom- 
nitorii de  acolo  s'au  numit  Knezi  (Fejer  C.  D. 
IV  V.  I,  36).  Până  şi  în  părţile  panonice,  pe 
unde  locuiau  pastores  Bomanorum  numiţi  Tlachi, 
s.  e.  în  Zala,  afiăm  pe  un  Caenez  Petru  la  1157 
JFejer  C.  D.  II,  90).  La  Valachii  din  Moravia 
intempiuăm  Knezi  cu  semnificarea  de  preoţi. 
(Bemolak  lexic,  slav.)  Chiar  şi  în  satele  valache 
din  ţinutul  Sambor  în  Oaliţia  a  trecut  titulatura  de 
Knezi  (jure  et  consvetudine  Valachorum,  138? 
până  15tî9),  asemenea  şi  la  Românii  imigraţi  în 
părţile  Ungaria  superioare  aflăm  urme  de  Knezi 
Olahorum  nostrorum  de  Ber^,  de  Saros,  de 
Szepes,  de  Kruna  (dipl.  Elisab.  de  a.  1387). 

Dar  mai  pronunţate  şi  mai  compacte  au  fost 
JSnasiatde  din  banatul  Beverinului  în  legătură  I 
ou  cele  din  ţeara  Haţegului,  Hunedoara,  Deva,  etc.  | 
fi^le  Bela  IV  îd  1247  confere  loaniţilor  toată  { 


ţeara  de  Zeurino  cum  Keoeziatibus  loannis  et 
Farkas  usque  ad  fluvium  Olt,  excepta  terra 
KenezatuB  Lynoy  Waivodae  qnam  Olalua  reli- 
quimus,  etc  In  banatul  Timişian  aflăm  cele  opt 
Districte  ale  Knezilor  Talaohi,  cari  avean  nni- 
veisitatea  lor  în  Caransebeş,  şi  an  obţuiQt  pri- 
vilegiul din  1457,  că  ei  să  se  administreze 
autonom,  jure  valachice,  juxta  consvetudinem 
antiquam  Valachorum,  etc.  Asemenea  aflăm  o 
mulţime  de  Knezi  ereditari  în  districtele  v|j^ache 
Hatzeg,  Hunyad,  Deva,  etc.,  cu  universitatea  lor 
în  Haţeg,  Knezii  Kendet  şt  Boraan  de  Lupşa 
1383,  Zanislo  de  Zathmar  1383,  Stanislau  de  Bar- 
czanfalva  1326,  Stan  de  Ozon  din  Marmaţia,  etc. 
Knezii  aceştia  Români  ia  început  aveau  pose- 
siimile  lor  ereditarie  şi  erau  prefecţi  admini- 
strativi ^  judiciari  ai  districtelor  românesoi,  şi 
primari  ai  comunelor  unde  locuiau;  peotm  sus- 
ţinerea ordinei  la  adunările  ^  la  ceremoniile 
lor  aveau  Orainicii  lor. 

Mai  tân]iu  cu  deosebire  iooepŞnd  din  seol.  XV 
Knezii  trebuiau  să-şi  oâştij^e  diplome  nobiliare, 
şi  cei  din  funcţiuni  mai  loalte  se  treacă  mai 
ântâiu  la  catolicism,  sau  mai  târtjiu  prin  seol.  XVI 
până  XVII  la  reformaţiune,  prin  ceea  ce  cei  mai 
mulţi  Knezi  s'au  pierdut  pentru  românime,  şi 
iustituţiunea  avitică  de  Knezi  devalvând,  mai 
pe  urmă  nu  mai  avea  altă  însemnătate  det^t  de 
primari  comunali,  sau  de  îngrijitori  de  curţile 
domnesci.  Aşa  Ursu  de  OltUifala  1301  şi  loao 
de  Bereonk  1462  îu  Secuime,  aşa  convenţiunea 
între  Knezii  români  şi  capitiul  din  Oradea  mare 
1370,  Knezii  din  1456  cari  conturbau  posesiunile 
Saşilor,  Fele  Knea  de  Glimboca  1568,  Opra  Knez 
de  Silişte  1575,  eto.  se  ved  a  fi  fost  numai  pri- 
mari comuiuli ;  dar  din  aceşti  din  urmă  dintre 
Saşi  se  vede  reminiscenţa,  ca  înainte  de  colo- 
nisarea  Saşilor  ţinuturile  lor  erau  administrate 
de  Knezi  analogi  celor  din  Haţeg  şi  Severin. 
Numai  ţeara  Făgăraşului  face  excep^une,  unde 
in  locul  Kcezilor  %urează  boeronatele  cu  ase- 
menea întocmiri,  ceea  ce  nu  se  poate  explica 
altcum,  decât  că  ţeara,  ducatul  Făgăraşului  apar- 
ţinend  timp  îndelungat  de  Valaohia,  a  primit 
instituţiuniie  sociale  dela  aceasta.  In  imperiul 
bulgaro-român  instituţiuaea  Knezilor  fiind  co- 
mună ambelor  na^onalităţi  bulţ^e  şi  române, 
de  aci  cn  religiunea  ortodoxă  şi  cu  literatiira 
paleo-davică  a  treont  Ia  Ri^i  şi  ta  Poloni,  unde 
Kniaz  însemnează  un  principe.  (Lit  I.  cav.  de 
Puşcariu:  Familiile  nobile  române.)   [I.c.d.  P.] 

Knidm,  (lat  Gnidu$J,  colonie  dorică  la  ţer- 
murul  sudvestic  al  Asiei  mici  cu  cultul  Afroditei. 
Aci  a  învins  Konon  pe  Spartani  la  394  a.  Chr. 

Knigge,  Adolf,  Fred.  Fran.  Lud.  de,  literat 
german,  n.  1752  în  apropiere  de  Hanovera,  după 
terminarea  studiilor  umversitare  în  Gdttingen 
deveni  asesor  în  camera  de  resboiu  şi  domenii 
în  Kassel,  mai  târziu  întră  în  serviciul  curţii 
ducelui  de  Weimar,  apoi  petrecu  ca  particular 
în  Hanau,  Frankfurt  p.  M.  şi  în  Heidelbeig, 
în  fine  ca  şoolaroh  în  Brema,  unde  muri  Ia 
1796.  Foarte  cunoscută  e  cartea  sa  >'Dber  den 
Umgang  mit  Menschen*  (3  tomuri)  în  care  sta- 
bilesce  regula  de  conduită  pentru  un  trwu  li- 
niscit  şi  fericit 

Knight,  Carol,  n.  1791.  La  1859  a  redactat 
gazeta  >London  Gazzette*.  Meritai  sen  de  căpe- 
tenie stii  în  respăndirea  cunosoinţelor  în  massa 


Digitized  by  Google 


Enosofl  —  Kochia. 


19 


poponUoiţ  prin  pnbHcarea  a  80  de  volame  din 
rerista  >PeDDy  Cyolopaedia*  (1830—56),  «Penny 
Magazine*  (^1832—45)  şi  >National  Cyclopaedia* 
iSil — 61).  Aiară  de  acestea  a  publicat  şi  oo- 
<?eiitat  scrierile  lai  BhBkespeare  (1839,  8  vo- 
.ame),  eto.  K.  a  muncit  t&A  preget  pe  tereDui 
litaiatoriif  oănttnd  si  reepAndeasci  ţostol  de 
wtiie  ÎD  toate  oUsele  sodetSţii  eaglezeBd.  f 
■i  Martie  1873. 

KaosM,  !□  antichitate  cel  mai  mare  oraş  pe 
ioBola  Creta  ca  residenţa  lui  Hinos. 

RwnnotfalB^  pron.  nSnotiaga),  !q- 

seamQ&:  nimic  sciutor.  1854  s'a  înfiinţat  sub 
3cest  nnme  an  partid  politic  în  Statele-Unite 
americaoe,  cu  scop  de  a  slabi  influenta  po- 
liticâ  a  imigraţilor  şi  îndeosebi  a  biseriow  rom.- 
catolice. 

Kmx,  loiin,  namit  şi  lokn  Sindair,  refor- 
matorul Scoţiei,  n.  1505  in  satul  Oifiord  din 
Scoţia  sodici.  A  fost  profesor  de  teologia  şi  filo- 
sofi» şed.  Ia  academia  din  Si  Aodrew,  predi- 
c^toT  ÎD  Londra  şi  în  &ie  capelan  al  r^elui 
Edoard  VI.  La  1553  murind  Eduard,  K.  a  trecut 
io  Francia  şi  de  aici  a  mers  in  Genf  la  loan 
CUvin.  In  1555  iar  s'a  reîntors  în  Scoţia,  câşti- 
Ţându-şi  mulţi  aderenţi,  dar  în  anul  următor  de 
u()0  s'a  dus  la  Genf.  Inoependu-se  procedura 
bisericească  şi  judiciară  contra  Iui,  a  fost  osândit 
in  1556  şi  i-s'a  ars  efigia  pe  piaţa  din  Edia- 
barg.  K.  din  Oenf  trimitea  în  Scoţia  scrisori 
îndreptate  contra  bisericei  catolica  şi  a  ordinei 
de  stat  In  1560  ajutat  de  regina  £Uisabetadin 
ka^a,  a  provocat  prin  partisanii  sei  o  revolu- 
ţiane  în  Scoţia,  agitând  cu  deosebire  contra  re- 
j^mm  Jfaria  StnarL  Ia  acelaş  an  protestantismul 
asjons  a  fi  religinoe  domnitoare  în  Scoţia,  f  1572. 

[i-m.] 

Kut,  (KamUJ  cel  Mare,  regele  Danemarcei, 
pf^rt  în  Danemarca  numele  de  K.  II,  în  Anglia 
'ie  K.  I,  Bnl  lui  Sven  Gabelbart,  căruia  îi  ajata 
la  creştinisarea  Danemarcei.  Ocupa  Anglia  dapă 
«'Jartea  lui  Etbelred  II  (1015)  şi  se  căsători  ca 
vedava  acestuia  BImma.  Convoca  o  adunare  a 
statului  şi  declariu  că  restabilesce  legile  lui  Alfred 
cel  Ilare,  garantă  Danezilor  şi  Englezilor  aceaş 
(jrotecţiune  a  vieţei  şi  a  averei  şi  întreprinse 
Hxpediţiuni  în  Norvegia  şi  în  Scoţia.  Spre  a-şi 
ispăşi  cm<Jimile  trecute,  construia  biserici  şi  mă- 
năstiri, &CU  nn  peierinagiu  la  Borna  1026  şi 
muri  1<B5  la  Sbaftesbury,  împăr^d  statele 
între  fiii  sei. 

KehalU,  în  mitol.  grec  satyrii  în  chip  de  demoni, 
cari  năvuiaa  asnpra  turmelor  şi  apăriau  poporul. 

K«baB|  (Kobang),  monetă  japoneză  de  aur 
=  17-55— 50-31  cor. 

KoMlf  Franeuc,  cavaler,  miueralog  şi  poet, 
D.  19  lol.  1803,  t  II  Nov.  1882.  Prof.  de  mine- 
ralogie şi  directorul  museului  mineral,  la  Miinich, 
cxiDsilier  de  stat  bavarez,  mineralog  distins,  are 
nou.  mnlte  scrieri  asupra  rainer.,  din  cari  >TabeIe 
tle  determ.  minerale*  sânt  cele  mai  conoscute 
ţi  traduse  io  mnlte  limbi  E.  mai  era  şi  poet  şi 
scria  Dui  ales  poeeiî  populare  în  dialeot  bavarez. 

taMA,  în  mitol.  germ.  q)irit  de  casă,  care 
uneori  sţârie  pe  oameni,  iar  uneori  îi  păc&lesce  \ 
^  arată  în  mai  multe  figuri  şi  se  aude  cfiad 
rîde  ori  face  sgomoL  E.  mai  târziu  s'a  ^is  a  fi 
-a  spirit  de  ocne,  care  neliniştesce  pe  ocneri. 
Numele  se  derivă  deU  Kobalii  (v.  ac). 


Kooh,  1)  K.,  Boberi,  medic  german,  n.  1843 
în  Claitsthal;  a  studiat  medicina  în  Gottingen. 
Pe  lăi^  practica  medicală  s'a  ocupat  cu  cer- 
cetări bacteriologice  ^  ou  perfecţionarea  teoh- 
nicei  bacteriologice,  in  arma  cărora  fâ  numit 
membra  ordinar  în  oonsiliul  sanitar  al  impe- 
riului german.  1882  a  dat  publicităţi  descope- 
ririle ssle  epocale  asopra  naturei  şi  oausei  tu- 
bercolosei.  1883  a  făcut  stadii  în  Egipt  şi  India 
asnpra  oolerei,  descoperind  baccilal  specific  al 
acesteia.  1885  fii  numit  prof.  ordinar  la  uni- 
versitatea din  Berlin  şi  director  al  institutului 
igienic.  1890  a  publicat  studiul  seu  sensaţional 
asupra  tratamentului  tuberoulosei  ou  tuberoulină. 
In  timpul  din  urmă  s'a  ocupat  cu  studiul  epi- 
zootiilor cu  deosebire  în  Africa  sudică  şi  i^i 
cu  etiologia  malariei.  Scrieri:  Untersucliungen 
iiber  die  Aetiologie  der  'WundinfectioDskraiLk- 
heiten,  1878;  fîberdie  Hilzbrandimpfung,  1883; 
Beitrag  zur  Aetiologie  der  Taberkolose,  1882; 
Die  Rinderpest  1898;  tber  Malaria  1899  şi  1900. 

2)  Koch,  TTtiAeiwi  losif  DanUl,  profesor  de 
botanică,  n.  1771  în  Zweibrucken^  f  14  Nov. 
1849  în  Erlangen.  Publicaţune  mai  importantă: 
»8ynop8is  fiorae  germanicae  et  helveticae*,  Frank- 
furt  pe  M.  în  mai  multe  ediţii  (1837,  1843—45 
şi  1^7).  Studiul  florei  europene  a  luat  prin  in- 
troducerea critioismalni  un  nou  avent,  termi- 
năndu-se  fasa  Wilidenowiană.  Aoeastă  carte  şi 
astă(}i  este  de  mare  importanţă  nu  numai  penfcra 
central  şi  vestul  Enropei^  dar  şi  pentru  noi.  De 
aceea  Neiireich  şi  Porctus-prin  saplemente  au 
acomodat-o  stodialoi  florei  ungare  resp.  cetei 
tranolvane. 

3)  Ko<9i,  Carol,  botaaio,  a.  6  Ian.  1809  în 
Ettersberf^  ţ  35  Mvu  1879  în  Berlin,  anal 
dintre  puţinii  botanişti  renumiţi  ca  deudrologi. 
Publicaţiune  importantă :  *Hortus  dendrologicus*, 
1853,  Beilin,  prima  scriere  vastă  şi  temeinică  pe 
terenul  de  aoUmatisaţie  de  lemne  exotice  pentru 
Europa  şi  in  special  pentru  Europa  centrală, 
mai  ales  pentru  Germania,  cât  şi  în  ediţia  uite- 
rioară(l869,£riangen)>Denârologie<.  [A.Pr.] 

Koobanomkl,  loan,  poet  polon,  n.  1530  în 
Syczyn,  -j-  22  Aag.  1584  în  LubUn.  A  studiat 
în  Germania,  Padoa,  Koma,  Veneţia,  Paris. 
1557  secretar  al  regelui  Sigismand  August;  mai 
târziu  renunţi  la  toate  dignităţile  şi  se  retrage 
la  ţeară.  Cel  mai  de  frunte  poet  al  Polonilor, 
sapnmomit  poetal-rage.  EU  a  îatrodas  în  lite- 
ratura polonă  formele  i^aseoe.  Stilai  scrierilor 
sale  e  raritate  de  frumseţă.  Ca  tiner  trimisese 
din  Paris  powia  »Ce  voiesoi  dela  noi.  Doamne?* 
producend  cu  ea  entusiasm  aşa  de  mare,  încât 
betrănul  Naglovici  1-a  declarat  pe  junele  înce- 
pător de  cel  mai  mare  poet  al  Polonilor.  A  scris : 
Satirul,  Peţitorul,  ele^i  (la  moartea  ficei  sale), 
cântece,  traducerea  in  versuri  a  psalmilor,  o 
dramă  în  forme  ^tice  (Respingerea  solilor  elini). 
Dela  el  s'a  inspirat  şi  mitropolitul  DoBofteiu 
(V.  ac.). 

Keohsr,  Et»U  TwdoTj  ohiru^  german,  n.  1841 
în  Bern ;  1872  prof.  iuut.  şi  director  gd  clinicei 
de  chirurgie  în  Bem.  Scrieri:  Die  Hemien  im 
Kindesalter,  1880;  Ueber  Schusswunden,  1880; 
CSiimrgiBche  Operationslebre,  1892. 

KochiaBoth,  (botan.)gen  de  plante  ierboase  sau 
subfrutesoente  din  familia  Cheuopodiaceelor,  cu 
77*0  30  specii  oe  cresc  in  regiunile  temperate  şi 


2* 


Digitized  by 


Google 


20 


Eock  —  Eogătniceano. 


sabtetnperate  din  Europa^  Asia  şi  Africa.  Dintre 
speciile  europene  ce  cresc  şt  în  Romfinia  men- 
ţiouâm  pe:  K.  arenarxa  Rotti,  prin  stepe  în 
Dobrogea ;  K.  hwauta  Nolte,  K.proatraia  Schrad. 
şi  K.  aeoparia  Schrad.,  aceasta  numită  de  popor 
Mături,  Maturi  de  grădină.         [8.  Şt  R.] 

Koefcp  Faul  de,  scriitor  francez,  n.  1794  ia 
Passy,  a  fost  fiul  an  ui  banohier  de  orig.  olandeză, 
mort  pe  ghilotină  pe  timpul  marei  revoloţiuni. 
E.  &  debutat  ca  melodrame  şi  farse  fără  mare 
succes.  Mai  norocos  a  fost  în  romanele  sale,  al 
căror  subiect  e  luat,  de  regulă,  din  clasa  de  jos  a 
societăţii  (modiste,  bucătărese,  spălătorese,  etc.) 
şi  cari  ae  disting  prin  descrieri  vesele  şi  natu- 
rale. Partea  slabă  lui  K.  e  stilul  seu  neîngrijit.  A 
murit  1871  la  Paris.  (Bibi.  »La  vie  de  Charles 
Paul  de  Eook<  par  Trimm,  Paris  1873.) 

Keosârd,  l)  Olâh-K.  CCucerdea-românăJ,  com. 
mică  în  cott.  Temava  mică,  1024  Ioc.  (1891)  Ro- 
mâni. 2)  Ss&cely-K.  (Gueerdea-eecuiatcăJ,  com. 
mică  în  cott.  Iurda-Arieş.  I4ăl  loc.  (1891)  Ma- 
ghiari şi  Bomftni ;  gwi^  ofldii  postai  şi  telegrafic. 
Aid  se  bifurcă  din  linia  ferată  Braşov-Gluj,  linia 
laterală  spre  Reghin. 

Koeraba,  (GodubaJ,  com.  mică  in  cott  Bihor, 
ou  1483  loc.  (1801)  Români. 

K9d,  (rom.  Cheud),  com.  mică  în  Trs.,  cott. 
Solnoc-Boboka,  1033  loc.  (1891)  Români.  In  apro- 
piere se  află  ruinele  cetăţii  Aranyosvir  şi  ale 
mănăstire!  abaţiei  meseşiane  a  8f.  Margareta. 

Koaleria  Pers.,  (botan.)  gen  din  vasta  familie 
a  Gramineelor,  tribul  Festuceae.  coprinde  ier- 
buri anuale  sau  perene,  cespitoase.  Acest  gen 
are  vr'o  13  specii,  respăndite  mai  cu  samă  în 
Europa,  Asia  temperată,  Africa  boreală  şi  aa- 
stnlă,  în  America  extratropicală  şi  în  insulele 
Sandvid.  In  părţile  noastre  cresce  pe  colinele 
şi  prin  fSnaţele  uscate  K.  eristata  Pers-,  etc. 

[Z.  C.  P.] 

KoeIreHterla  Laxm.,  (botan.)  gen  monotipic  din 
famiIia8apindaceelor,subfamiliaSapindeae.  Unica 
specie  E.  panioulata  Laxm.  este  un  mic  arbore, 
originar  din  China  boreală,  care  cresce  şi  în  păr- 
ţile noastre  însă  numai  cultivat  prin  parcuri  şi 
grădini  ca  plantă  decorativă.  fZ.  C.  P.] 

Kogălaioeanu,  Mihail,  renumit  bărbat  de  stat 
şi  orator  parlamentar  român,  n.  1817  la  Iaşi, 
■f  1893  la  Paris,  şi-a  făcut  studiile  la  Luneville 
în  Francia  şi  apoi  Ia  Berlin,  unde  s'a  ocupat 
mai  ales  de  istorie.  La  1834,  în  TÎrstă  numai 
de  17  ani,  el  publioafie  viaţa  poetnloi  Chriso- 
rer^.  In  Berlin  se  fiteâ  cunosont  priotr'nn 
articol  tipărit  în  «Magazin  fiir  die  Litteratur  des 
Anslandesc  asupra  literaturii  moldovenesc!  (1836) 
^  printr'on  studiu  îu  limba  franceză  asupra 
istoriei,  moravurilor  şi  limbei  Ţiganilor  (1837), 

SI  oare  îl  scrie  după  îndemntJ  lui  Alexandru 
umboldt.  In  fine,  tot  în  acel  an,  el  dete  la 
lumină  ântâiul  volum  din  Histoire  de  la  Va- 
lachie,  de  la  Moldavie  et  des  Valai^ues  Trans- 
danubiens.  Până  atunci  singura  istorie  Raţională 
publioată  dincoace  de  Carpaţi  erau  cele  doue 
volume  ale  Iui  Aroo  Florian,  cari  se  terminau 
ou  moartea  lui  Mihaiu  Viteazul.  Dacă  opera  lui 
Aron  florian  avea  avantajul  unei  limbi  vigu- 
roase, scrierea  Ini  Ko^niceanu  îi  eia  supe- 
rioară prin  faptul,  că  introducea  în  cercetările 
sale  (Apitole  privitoare  la  viaţa  sodală,  literară 
şi  poliboă,  la  instituţiile  publice  ale  Românilor. 


Pentru  caracterisarea  încrederii  ce  avea  K.  în 
bunătatea  părintească  a  Rusiei  pentru  Români, 
cităm  din  această  operă  următorul  pasaj :  >In 
protecţiunea  Rusiei  eu  ved  numai  dreptatea,  un 
interes  inspirat  de  dragostea  creştinească  pentru 
popoarele  nenorooite.  De  veacuri  există  o  tradiţie  ' 
in  Moldova  şi  Valaohia,  oare  dioe  eă  mântuirea 
noastră  va  veni  dela  nord.  IVtate  ne  leagă  de 
Rusia,  ea  este  mama  noastră. .  .■  Oind  mu  târziu 
1855)  i-se  aruncară  în  faţă  ca  o  insultă  de  oătră 
acob  Mnreşanu  pasajele  elogioase  pentru  Rusia, 
E.  se  apera  (ficend,  că  ele  i-s'au  impus  ex 
officio  şi  că  fără  dînsele  nu  i-s'ar  fi  învoit  ti- 
părirea  volumului,  fteîators  la  Iaşi  1838,  E. 
scrie  în  Alăuta  românească,  iar  după  suprimarea 
ei  de  oătră  Mihail  Sturdza  Vodă  redactează  1840 
Dacia  literară,  în  care  apar  schiţe  istorice  de  el, 
novele  de  C-  Negruzzi  şi  V.  Alexandri,  etc.  Tot 
1840  apare  voi.  I  din  Archiva  românească.  La 
26  Nov.  1843  ^ne  prima  şi  unica  lec^une  a  cur- 
sului de  Istoria  naţiooi^ă  în  >Academia  Mihăi- 
leană*  din  Iaşi,  în  unna  căreia  catedra  este  supri- 
mată după  cererea  consnlului  rusesc.  1845  pnblică 
Fragments  tires  des  chroniques  moldsves  et  va- 
lagnes  (Iaşi  2  părţi),  şi  in  acelaşi  an  începe  pu- 
bhoiu^  Letopiseţelor  Ţerii  Moldovei  ou  tom.  II, 
tom.  m  apare  1846,  tom.  I  1852.  Prima  ediţie 
e  cu  litere  cirile;  a  doua  ediţie,  cu  litere  la- 
tine, e  publioată  de  V.  A.  Urecniă.  Afară  de 
aceste  E.  dete  la  lumină  şi  alte  felurite  publi- 
caţii, cari  respândeau  în  toată  ţeara  numele  Iui 
şi  întemeiau  reputaţia  lui  de  scriitor  eminent, 
lotre  aceste  mai  amintim :  Foaia  sătească  a  prin- 
cipatului Moldovei  (1839);  llusti  pierdute  ale 
nnoi  ftntăia  amor  (1841);  Propăşirea,  transfor- 
mată repede,  din  oausa  numelui  ei  oompromi- 
ţetor,  în  Foaia  sdinţifioă  şi  literară  (1843); 
Fragmenta  historiqnes  (184-^);  Album  istoric  şi 
literar  (1864);  Steaua  Dunării  (1855—59).  Dar 
activitatea  M  E.  nu  se  mărginea  în  cercul  <}ia- 
risticd  românesd.  Putend  scrie  tot  aşa  de  bine 
în  limba  franceză  ca  în  cea  germană,  el  apera 
în  La  Presse  din  Paris,  L'Independance  Belge 
din  Bruxela  şi  National  Zeitung  din  Berlin  drep- 
turile ţerilor  rom.  şi  stăruia  să  li-se  recunoască 
de  cătră  marile  puteri  europene.  La  1844,  nu 
se  sde  din  ce  causă,  E.  este  închis  în  mănă- 
stirea Hrişcă  sau  Rîşca.  Scăpând  din  închisoare, 
el  mai  petrecu  în  Moldova  pănă  îşi  termină  pu- 
blicarea Tolumnlui  Sntftiu  din  Letopiseţi,  apoi 
plecă  în  1845  la  Paris,  unde  făcu  ouQoadnţă 
ou  G.  A.  Ros^,  ou  Nioolae  Bălcesou  şi  cu  loan 
Ohioa.  K^>orturile  lui  cu  aceşti  tineri  doritori 
de  reforme  repe^iţ  impacienţi  de  schimbări  subite 
şi  întinse,  adeveraţi  revolaţionari  crescuţi  în 
ideile  franceze,  avură  o  înrîurire  hot&rîtoare 
asupra  ideilor  lui  germane,  îl  făcură  din  evo-  : 
luţionist  revoluţionar.  Marea  influenţă  politică 
a  lui  E.  începe  cu  mişcarea  dela  184S,  în 
sensul  căreia  publică  Dorinţele  partidei  naţio- 
nale din  Moldova.  De  atunci  încoace  şi  până  la 
moartea  sa  E.  stă  continuu  în  mijlocul  luptelor 
politioe  ca  un  fruntaş  liberal,  deşi  în  timpiu  mi- 
nisterelor sale  foarte  autoritar.  In  divanul  ad-hoc 
al  Moldovd  dela  1857  se  distinge  prin  marea  ac- 
tivitate şi  deosebitul  talent  oiatono  intm  susţi- 
nerea Unirii,  şi  sub  domnia  Ini  Alexandru  loan  I 
CJnza,  ca  ministru-preădent  1863 — 66,  seculari- 
sează  averile  mănăstireed,  orgtuusează  lovitura 


Digitized  by  Google 


fCdhalom  —  Eoleda. 


21 


de  stat  2  Maia  1864  şî  întrodaco  legea  pentru 
improprietăiirea  ţer&Dilor.  Sub  Carol  [  este  mi- 
wstni  de  ioteme  1868—69  şî  ministru  de  ex- 
terne 3  Apr.  1877  până  U  Nov.  1878  în  timpul 
nebuiulaî  ruso-romfino-torceac  şi  al  coogresiilui 
dela  Beriin,  înaintea  ofiroia  se  iţresintă  împreună 
ca  minratrnl-ţresident  L  Brătianu,  făra  a  pute 
wâpa  Basarabia.  Ultima  manifeet&re  a  Tioioianii 
sale  politice  apare  în  chestinnea  Dunării,  pe 
care  o  tractează  şi  în  broşura  cu  acelaşi  nume 
(1S80).  K-  a  fost  şl  membru  al  Acad.  Rom.  Ca 
om  de  stat  in  accepţioada  occidentală  a  cuven- 
tnliii  şi  ca  orator  pulamentar  K.  este  pentru 
vremea  lai  cel  mal  de  frunte  bărbat  poUtiu  dintre 
Rumânii  moldoveni.  In  altn  privinţe  lăsa  mult 
de  dorit  (Cf.  Studiul  bioşra&c  pnblicat  de  An^el 
Demetresou  în  >Epoca  Iit«  redigiată  de  L.  Ca- 
ragiale.) 
KShalm,  t.  Cobalm. 

Kth  1  MOr,  nn\il  din  diamantele  (v.  ac.)  cele 
mai  mari.  Provenienţă  din  India;  aamt  186  karate 
dnpă  tăiere  în  fonnă  de  briliant  oviU  lOS'/i  Icarate. 
E  astă4i  în  tesaural  regal  al  Angliei.  VtUoare 
12Q,00U  f.  st. 

KSMar,  Beinh<M,  scriitor  german,  n.  24  Iun. 
1^  în  Weimar.  Dela  1881  bibliotecar  acolo. 
A  scria  şî  aanpra  Basmelor  romSne  («Walachische 
Mârchen,  mit  einer  Sinleitung  iiber  das  Yotk 
der  Walaohen  n.  einem  Anbong  zor  Erklărang 
der  Mârchen<)  de  fraţii  Schott  o  recensinne  în 
•i^itscbrift  f.  denfscbe  Mythol.  n.  Sittenkunde* 
&  lai  Wolf,  II,  1855,  sub  titlul  >Bemerbingea 
zu  Schott'8  Wal.  Mărcbenc. 

K^ug,  mesară  pentru  orez  şi  pond  oomercial : 
în  BeDkalen=333  bl.,  în  Fadang  =  1845-63  kgr., 
ÎD  Natal  52-82  bl. 

IMuu  (în  antiohitate  se  namia  Ferghcma), 
an  oraş  în  Turkestan,  vechea  capitală  a  Eiia- 
natalai  de  acelaş  nume,  situat  pe  ţermurii  celor 
doue  rÎQri :  Sir-Baria  la  40»  45'  lat.  nord.  şi 
14'  long.  est.  înspre  nord-est  de  Samarkand 
ia  o  distanţă  de  270  km.  Oraşul  are  strado  strimte 
şi  oepavate,  mai  multe  moschee,  3  bazare  con- 
struite din  piatră,  fabrici  de  bombăcărie  şi  mă- 
tâsâhe,  mătasa  se  broşează  în  aceste  fabrici  în 
fir  de  aur  şi  ar^nt  Era  principala  reşedinţă  a 
Gengis-Khanului,  are  aproximativ  30,000  Ioc., 
Khanatul  are  2.000,000  loc.  Oraşele  principale 
din  Ehanat  sunt:  Ehokand,  Khodjend,  Otoar, 
^rehilan,NameDg8n.  Pământul  eftârtemontos, 
!n  schimb  are  mine  bwats  de  anr,  de  aramă,  de 
lasnlîlă,  etc.  PimântalEhaDatalmacestniae  destul 
de  roditor,  cu  deosebire  pe  ţermnrii  rîului  Sir, 
de  care  e  traversat  dela  est  spre  vest  pentru  oa 
io  armă  ^Uşi  ia  direcţiunea  spre  nord.  Pro- 
ductete  terii  sânt:  bumbac,  grSne,  fructe,  du4i,eţc., 
are  numeroşi  cai,  asini,  oÂmile,  berbeci  şi  în- 
treţine un  oomerciu  întins,  prin  caravane,  co 
oraşele  dela  frontiera  rusească  şi  Turkestanut 
chinez.  Verile  sunt  foarte  calde  şi  iernile 'prea 
frigaroase.  Khanul  poate  dispune  în  ori  ce  mo- 
ment de  10,000  cai  ţa  30,000  Bolda^.  Actual 
tfunt  Ruşii  &t^[iânii  ţarii. 

KSktaywdy,  Mihaii,  alias  Pap,  vioar  al  Ma- 
nmareşoloi  1879 — 87.  Sab  dînsol  a'a  înfiinţat 
•BeoDiuoea  docenţilor  romfini  din  Maramureş* 
şi  s'a  dotat  parochia  romftni  a  Sigetulni.  Bărbat 
binemeritat  pentru  bunăstarea  poporului  şi  a 
«coaielor. 


Kokinopidf  sat  arămânesc  cu  1200  loc,  cari 
se  ocupă  cu  vitîcultnra  şi  cu  industria  de  ţeaat; 
situat  Ia  Olymp  in  Desalia  turcească. 

Koku,  mesură  de  greutate  în  Japonia,  756-1  kgr. 
(oa  mesură  de  capacitate  1*815  hl.). 

Kokuneţi,  Gheor^h«,  arămăn  din  Lângă  în 
Albania,  renumit  haiduc,  poreclit  Oheorghe  Bap, 
adecă  Arap. 

Kola,  oraş  cu  port  în  Rusia,  guvernam.  Ar- 
changd,  «tuat  pe  penimula  K.;  615  loo.  E.  e 
capitala  veohei  Laponia.  1854  a  fost  bombardat 
şi  aprins  de  Bnglezi. 

Kola  sau  Kolat,  Cola,  numrie  arborelui  Cola 
acnminata  Schott.  (syn.  Steroulia  aonminata  P. 
Beauv.)  din  familia  Stere  nliaoeelor,  tribul  Ster- 
culieae.  Seminţele  acestui  arbore  din  Africa 
tropicală,  cunoscute  sub  numele  de  nuci  de 
Eola  posed  proprietăţi  excitante  şi  reconsti- 
tuante  ca  şi  cafeaua  şi  ceaiul  din  care  causă  se 
utilisează  în  medicină.  Nucile  de  K.  sânt  în- 
trebuinţate de  Africani  ca  masticatoriij  avSnd  pro- 
prietatea de  a  face  potabilă  şi  reoontoare  cnîar 
şi  apa  cea  mai  caldă  şi  salmastră.     [Z.  C.  P.] 

Kolad<i,  Ia  Slavi  un  (}eu  al  soareloi;  totodată 
numele  serbătorii  nascerei  soarelui  (24  Dec), 
identică  cu  Mihragan  ţv.  ac.)  la  Perşi  şi  cu  Natalis 
solis  invicti  la  Romani,  (v.  şi  Koleda).  [Atm.] 

Kolberg,  (ColbergJ,  oraş  şi  până  la  1873  cetate 
întărită  in  guvernam,  prus.  Eoslin,  18,622  loc. 
(1895);  centm  de  căi  ferate;  gimnasiu;  băi  de 
mare  şi  de  nămol;  oomerciu  maritim;  renumit 
prin  apeiarea  din  1760—61  şi  1806—7. 

KSiMfly,  FranciaCf  poet,  critio,  orator  maţ^ 
întemeietorul  criticei  literare  în  lit.  magb.,  n.  1790 
în  Seuca  (Sz6demeter)  cott  Selagiu,  1  1838. 1832 
ales  deputat  dietal  în  dieta  dela  Pojon,  întrece 
pe  toţi  oratorii  contimporani  şi  fu  serbătorit  ca 
părintele  oratoriei  artistice.  E.  a  scris  sub  in- 
fiuioţa  lui  Eazinczy  şi  a  criticilor  francezi  şi 
germani;  cel  mai  adiot  elev  al  şco&lei  neolo- 
gilor  la  1815,  când  împreună  cu  Szemere  a 
dat  respunsul  *FeIelet<la  atacul  întitulat  >Mod- 
dolatc,  îndreptat  de  Alex.  Eisfaludy  şi  consoţii 
sei  în  contra  şooalei  neologilor.  Opere  mai  în- 
semnate: 1)  Poetice:  Igazsâg,  >Himnass  care 
dela  1844,  când  Fr.  Erkel  i-a  compus  melodia, 
deveni  imnul  poporului  magb.,  »RÂkos  nym- 
pbăjâhozs  *Zrinyi  ket  eneke«,  •Vanitatum  va- 
nitass  iar  prin  poesia  «Dobozi*  introduse  balada 
în  lit  magh.  2)  Critice:  mai  însemnate  siint 
criticele  despre  poesiile  Iot  Berzsenyi^  Eis,  Ceo- 
koou  şi  E5rner.  3)  Discursurile  oratorice  mai 
însemnate  siint:  Discuraarile  academice  asupra 
lui  Eazincy  şi  Berzsenyi;  dintre  cele  destinate 
pentru  lectura:  iFarainesis*,  >yedelem  P.  J. 
szâmăra<,  >Mohăcs<. 

>Kdlcsey-egye*ulet^,  societate  culturală  magb., 
înfiinţată  fa  15  Dec.  1881  în  Arad,  cu  scopul  de  a 
înainte  cultura  şi  literatura  magb.,  a  propaga 
cuQOsoinţa  limbei  magb.  şi  a  popularisa  sdinţele 
şi  artele.  In  acest  scop  aranjează  festivităţi  şl 
prelegeri  publice,  împarte  premii  îovoţătorilor 
şi  elevilor  de  altă  naţionalitate ;  a  adunat  o  bi- 
bliotecă frumoasă  pentru  usul  publicului.  A  edat; 
Monijgi-afîa  oraşulm,  cum  şi  a  cott.  Arad.     [ + ] 

Kaiedt  la  Boemi,  Şerbi  şi  Slovani,  Koledy  la 
Poloni,  Kolad  la  Ruşi,  Kolada  (v.  ac)  la  alte 
popoare  ^vioe,  a  fost  o  serbatoare  a  soareloi, 


Digitized  by  Google 


22 


Eoletti  —  Kombabu. 


ţinată  la  solstiţiul  de  iarnă;  se  începea  oa  apu- 
□erea  soarelui  în  seara  de  24  Dec.  şi  era  4i  de 
bucorie  generală.  K.  la  Slavii  mai  tfinjiu  a  fost 
şi  serbătoare  de  cântece  şi  de  aoi  se  deduce, 
că  la  Bosniaci  >Kolendati*  înseamnă:  a  cânta 
înainte  de  nascerea  lui  Christos.  [Atm.1 

Kolettl,  loannis,  om  politic  arămănoso,  n,  1788 
la  Sicaoa,  sat  arămânesc  în  Epir,  a  studiat  me- 
dicina în  Italia,  apoi  a  fost  medic  la  curtea  lui 
Aii  Paşa.  Ca  to^  Arămănii  de  atnnci  a  fost  Ore- 
oofil  entnsiast,  şi  a  luat  parte  activă  la  resboiul 
în  contra  Turcilor,  şi  i-a  învins  la  Earystos; 
dar  e  mai  renumit  oa  diplomat,  ieCkt  ca  steateg. 
Mai  ăntâiu  a  fost  ministru  de  resboiu,  apoi  membru 
al  diferitelor  guverne  oari  se  arman  în  Qreoia, 
sub  regele  Oto  fu  numit  prim-ministru  1833, 
dela  1835 — 13  a  fost  amba^or  în  Paris,  1843 
la  o  vreme  foarte  oritică  s'a  întois  la  Atena, 
iarăşi  fu  numit  prim-ministru  în  1844  şi  a  remas 
în  postul  acesta  pănă  Ia  moarte  în  1847  (Elio- 
pulos,  loannis  E.,  Athen  1800).        [G.  W.] 

KoIIb,  oraş  în  Boemia,  Ifingft  riul  Elba  cu 
14,000  loc.  Cehi.  18  Iunie  17fi7  bătălia  renumită 
între  Prusîaoi  sub  conducerea  regelui  Friderio  II 
şi  între  Austriaci  sub  Daun.  Fnderic  a  pierdut 
14,000  morţij  răni^  şi  ţţrisonieri,  29  steaguri 
^  43  tunuri,  iar  Austnacii  8000  de  oameni.  Ur- 
marea bătăliei  a  fost  oă  Prusiaoii  au  părăsit 
Boemia.  In  amintirea  acestei  învingeri,  s'a  creat 
ord.  Măria  Teresia,  cel  mai  însemnat  ord  mi- 
litar ÎD  Austro-Ungaria.  [8.  H.l 

KQilIker,  Albert  de,  anatom,  zoolog  şi  histolog 
german,  n.  1817  înZurioh.;  dela  1845  prof.  de 
Dsiologie  şi  anatomia  comparativă  în  Zorich,  iar 
dela  1847  în  Wiirzbu^.  E.  e  celebru  în  tot  ce 
privesce  anatomia  miotoscopioă.  Scrieri:  Hib-o- 
skopi8(^  Anatomie,  .1850—54-,  EntwioUungs- 
gesuiiohte  desMenscheo,  1801;  ffiphonwhoren 
oder  Sohwimmpolypen  von  Uescdna,  1853.  Dela 
1849  redigează  împreună  cn  Biebold  şi  apoi  ou 
Ehters  revista  >ZeitBchrift  fâr  wissenscbutliohe 
Zoologie». 

Koinaţiuiie  şi  colmafiune,  astuparea  şi  nive- 
larea unor  bălţi  şi  locuri  rovinoase  cu  bopuri  şi 
cocoace  mai  mici  ţ)rin  îndreptarea  unai  curs  de 
apă  turbure,  ca  ajongend  în  Unisce  acolo  să-şt 
depună  tot  nămolul  şi  gunoaiele  aduse  în  diso- 
lu^une  şi  sospensiune.  In  lipsa  de  apă  tulbure, 
punem  oameni  cu  lopeţi  şi  furci  de  fier  ca  să 
sape  şi  pună  în  mişcare  năsipul,  eventual  să 
taie  din  maluri  şi  să  dea  pămentul  pe  apă  ca 
aă-l  ducă  mai  departe  şi  să  astupe  bopurile  şi 
gropile  cu  el  şi  să  niveleze  terenul.  £.  este  un 
mijloc  excelent  de  a  însiuăto^  terenurile  mlă- 
ştinoase şi  insalubre  şi  a  ameliora  terenul  după 
analogia  aluviunilor  şi  revărsărilor  şi  nu  costă 
aproape  nimica. 

KBIn,  oraş,  v.  Colonia. 

Kfilnlk,  (rom.  CâlrâeJ,  com.  mică  în  Ung.,  cott. 
Caraş-Severin,  1982  loo.  (1891)  Bomfini;  oficiu 
postai. 

Kolokotronls,  1)  K.,  Teodor,  general  în  res- 
boiul de  libertate  al  Grecilor,  n.  1770  în  £any- 
tena  (Arcadia),  1 1843.  La  erumperea  resboiului 
(v.  Greci)  părăsesoe  armata  engleză  şi  grăbind 
acasă  ia  condnoerea  insurecţiunii  în  Messina, 
bate  la  Pateas  (1822)  oastea  turcească  a  lui  Aii 
Diam,  ajunge  comandant  suprem  înPelopones 
(1823)  şi  în  scurt  timp  prasident  al  consiliului 


BUp.  împreună  cu  Mavrooordat.  Bate  oştirile 
turcesoi  la  St.  Lukas  (7  Iul.)  şi  la  Cheronea 
(9  Iul.).  1825  închis  în  Hyra,  însă  eliberat,  ia 
de  nou  comanda  şi  bate  pe  Ibrahim  la  Nauplia. 
1830  oomandant  supr.  al  Moreei,  suprimă  răs- 
coala maioniţilor,  şi  după  moartea  lai  Capo 
d'Istria  (1831)  întxă  în  consiliul  de  şepte  al  terii. 
1833  e  bătut  de  Francezi,  1834  jţrins  şi  judecat 
la  moarte,  schimbată  în  20  ani  închisoare  de 
fortăreaţă.  La  încoronarea  regelni  Otto  e  graţiat, 
redăndu-i-se  rangul  de  ^neral  şi  digaitatea  da 
consilier.  2)  K,,  (rmnatos,  fiul  lui  Teodor,  fost 
ministru-president  al  Greciei  (1863)  şi  în  urm& 
şef  al  afacerilor  militare,  f  4  lao*  1868  în  Atena. 

KoldZ8(  comitatul,  şi  k.  opidnl,  v.  Cojoena. 

Kelazs-MMMtor,  v.  Mănăştur. 

Ktitzsv&r,  oraştd,  v.  Ctt^. 

Kobeffs  JfoMotsţy,  EIom,  v.  Dora  d'Istria. 

KoMa,  (med.)  Coma,  stare  morbidă  caraote- 
risată  prin  somnolenţă  şi  pierderea  consoienţei. 
Bobiavol,  cuprins  de  E.,  e  pidid,  cu  ochii  des- 
chişi de  tot  Ban  nnmtu  pe  jumetate,  ou  o  re  ac- 
ţiune a  pupilelor  greoaie;  e  fără  conscienţă  şi 
nnmai  cu  grea  se  poate  deştepta  din  apatia  sa ; 
nu  mişcă  de  ioc ;  braţul  ridicat  cade  jos  ca  mort 
Numai  respiraţia  rară  şi  slabă,  întrerupta  de 
câte  UQ  oftat  adine,  arata,  că  e  viaţa  în  corpul 
bolnavului.  E.  este  numai  un  simptom  de  morb. 
Se  observă  la  lesioni  ale  creerului,  meningită, 
tifus,  intoxioa^uni,  diabetes  şi  uraemie.  Terapia 
se  orientează  după  morbul  original,  v.  şi  Coma. 

Kom&ron,  1)  E.,  (rom.  ^  germ.  Comorn),  oo- 
mitat  în  Unguia,  pe  ambe  malurile  Donării, 
teritoriu  2944*07  km",  cu  159,504  loo.  (Maghiari 
137,330,  ceialalţi  Germani  şi  Slovaci).  Teritorml 
în  mare  parte  e  şes  şi  rovinos,  spre  snd  cu 
câteva  catene  de  dealuri  a  căror  cea  mai  mare 
înălţime  abia  e  de  481  metri.  E  bogat  !n  riuri  şi 
laouri:  Dunărea,  Vag,  Nyitra.  Zsitva,  eto.;  Laoul 
mare  dela  Totis,  cu  isvoare  de  apă  caldă,  Lacul 
rotund  (Kerekto  lângă  Mocsa),  Lacul  muierii 
(Asszonyto),  etc.  Ciima  e  moderată;  limitele  tem- 
peraturii 33-4  şi  — 18"8  în  Comorn,  36"4  şi  —  29'8 
in  6.-Gyala,  etc.  Producte:  grâu,  orz,  secara, 
ovea,  cucuruz,  cartofi,  rapiţă,  meio,  păstăioase, 
in,  oănepă,  eto.  Mai  sărao  în  vii  (dela  deva- 
stările filoxerei)  şi  în  minerale.  înfloritoare  eco- 
nomie de  vite  şi  prăsilă  de  cai. 

2)  K.,  (Comorn),  capitala  comitatolai  K.,  oraş 
liber  reg.  cu  13,076  loc.  (1891).  Locul  nascerii 
poetului-romancier  Jokai.  La  E.  aparţine  insula 
Elisabeta,  legată  cuE.  prin  podul  Elisabeta,  clădit 
în  1891—92.  Cetatea  BL.  renumită  din  revoluţia 
din  1848—49,  unde  Klapka  cu  44,000  ostaşi 
s'a  susţinut,  chiar  şi  după  capitularea  dela  Şiria, 
până  în  27  Sept.  1B49,  capitulând  atunci  sub  coa- 
diţioni  onorabile,  intre  cari :  amnestie  completă 
pentru  întreagă  armata  şi  poporaţia  oraşului. 

Komarov,  Alexandru  Visarionovici,  general 
rus.,  n.  1823,  între  anii  1882 — 90  comandant  în 
teritoriul  transcaspio,  1884  a  cucerit  Mervul.  Cu- 
noscut pentru  un  faimos  toast  ţinut  la  18  Iun. 
1808  în  Praga  cu  ocasia  festivităţilor  Palacky. 

Kombabiis,  un  bărbat  din  Syria,  pe  care  regele 
Antiocbos  Soter  1-a  încredinţat  să  însoţească  pe 
regina  în  o  călătorie.  E.  s'a  privat  de  organ^e 
sexuale  şi  le-a  predat  re^ui  în  o  lădiţă  si- 
gilată. Când  mai  tăi^u  immioii  săi  1-aa  aonaat, 


Digitized  by  Google 


Eomlâs  — 

ci  ar  fi  abosat  de  poei^ia  oe  a  avnt-o  pe  lângft 
regina,  K.  şi-a  dovedit  nerinoTfiţia  prin  Udiţa 
pKdatî  regelui 

KmNm,  (ung.)  t.  Comlăaş  şi  Comloş. 

KMndor,  (mariDă)  în  uoele  marini  strftine 
lainerioanA)  ToDo^oDea  de  oomandaot  de  divi- 
siane  narală,  când  titularul  nu  estti  admirai. 

[Constant  B.] 

KtMritiy*,  (rom.  Comorifte),  corn.  mică  în 
I'ng^  oott  Gataţ-SeTerin,  1372  loc.  (1891)  Ro- 
mfinif  oaaBa  de  păstrare  >Comoars«,  înfiinţată  Ia 
1890  (oamtal  sodal  5000  fl.,  fond  de  reservă 
2S00  fl.). 

Kewtni,  Komirom. 

Kwirzfa,  T.  Camenjana. 

KMpunttor,  aparat  pentm  compararea  me- 
jsorilor  cn  rneeara-tip  sau  mesura  normală;  se 
folosesce  ca  deosebire  Ia  cotările  (pnaţare). 

Knb,  vent  de  snd-esţ,  adnoe  ploaie  între  Dec. 
şi  Apr.  (insulele  Havaî). 

KMakI,  V.  Gonachi. 

KwHja,  (rom.  CunţaJ,  corn.  mică  în  Trans., 
cott.  Alba  inferioară,  4,72  loc.  (1891)  Români. 
S«dinl  preturei,  staţiune  de  cale  ferată. 

KoHsberg,  cel  mai  mare  oraş  minier  al  Nor- 
vegiei, lângă  LaageD,  ou  4637  loo. ;  renumite 
mine  de  argint. 

HMia*  vilaiet  turcesc  în  interiorul  Asiei  mici, 
102^  tm».  ca  480,000  loc.  Capitala  K.  cu 
25.000  Ioc.  e  staţiune  principală  pentru  cara- 
vane; în  vechime  ae  nomia  Oumion  san  loo- 
nium  (y.  ac.). 

KMriecpoltkl,  general  polou,  unul  din  ginerii 
lui  VasUe  Vo(Uî  Lupul  (v.  ac.),  ales  îutr  adina 
de  acesta  pentru  a  se  strîoge  tot  mal  mult  le- 
găturile oa  Polonia,  mpte  de  otnd  ou  restur- 
narea  lai  Moiae  Movilă  (1634). 

Klilfl,  1)  K.,  luliUf  cel  mai  mare  matematic 
ia  viaţă  al  Maghiarilor^  n.  16  Dec.  1849  în  GySr. 
i  studiat  medioioa  şi  matematica  îd  Viena, 
Heidelbeig  şi  Berlin.  Ca  diserta^a  >Zur  Theorie 
der  Modulugleichungeoc  a  luat  în  Heidelberg 
doctoratul.  Tot  acolo  a  scris  disertaţia  fisiologica 
«Beitrăge  znr  Theorie  der  eiektrischen  Nerven- 
reizatig<  (Sitzb.  der  k.  Akad.  der  Wissenschaft, 
1S70).  1872  numit  prof.  privat  la  universitate, 
1874  prof.  ord.  de  matematică  la  politecbnio. 
1888—00  decaa,  1891—93  rector.  K.  a  condus 
reorganisarea  poLitechniculni,  a  în&inţat  socie- 
tatea matematică  şi  fisicăj  dela  1889  membru 
ord.  al  Academiei  magh.  şi  secretar  la  seofia  III 
(matematice}.  Ser.  o  mulţime,  in  1.  germană, 
maghiară  ţi  franceză.  In  literatora  matematică 
ungară  a  făcat  epocă  prin  opul  Analisis,  întro- 
ducere  în  si&temnl  matematicei,  dio  care  voi.  I 
apărut  pftnă  acum  a  fost  distins  de  Academie 
cu  oel  mai  mare  premia  al  ei. 

2)  KAnig,  August  EmUd,  romancier  german, 
n.  1833  în  Barmen,  f  1888.  Şi-a  început  ca- 
riera ca  schiţe  umoristice  ca  sujete  din  viaţa 
militară.  8cria  şi  sub  pseadonimnl  Erost  Kaiser. 

3}  Kăitig,  Friderie,  inventatorul  maşioei  de 
rotaţiune  pentm  tipografie,  n.  1774  în  Eislebeu, 
t  17  Ian.  1833.  Invenţia  (1803)  şi-a  oferit-o  gu- 
veraalui  bavarez  şi  cehii  austriac,  dar  a  fost  res- 
pins. A  cercat  în  Peteraborg,  apoi  în  Londra 
11807),  unde  librarul  Bensley  i-a  dat  mijloace 
peatra  a  inhala  an  atdier.  1811  Botumbă  tipsiile 


K5mggrătz.  23 

ou  cîlindre  (perfecţionarea  invenţiei).  1818  îşi 
instalează  atelier  in  mănăstirea  premontreilor 
din  Oberzell  (lângă  Wiirzbarg).  lotrăud  în  le- 
ctură (1828)  cu  Ubranil  Cotta  din  Stutt^,  au 
înfiinţat  în  Schwarzach  fabrică  de  maşini  şi  de 
hârtie.  Sub  conducerea  fiilor  sei:  Friderio  şj 
Wilhelm,  fabrica  s'a  ridicat  la  mare  renume. 

4)  K^nig,  Gugtav,  baron,  ^eral  austr.,  in- 
spectorul suprem  al  lofanteriei,  d.  13  Oot  1826 
în  Stadthageo.  A  luptat  în  reab.  din  1848—49, 
1869  B'a  custins  Ia  Solferino.  1866  colonel  şi 
baron.  1872  general-major,  1877  şef  de  secţie  în 
ministerial  de  resboia,  1862  oomacdant  de  corp 
în  lYaga,  1883  în  Josefstadt,  1888  în  Viena. 
După  moartea  arohiduoeluî  Rudolf  (1889)  in- 
spector     infanteriei.  1894  trecut  ia  pensie. 

5)  Kdr^g^  Rudolf,  fisioian  de  origine  german, 
n.  26  Nov.  1832  în  Kdai^berg.  In  1851  a  mers 
la  Paris  şi  întră  ca  înveţăcel  la  fabricantul  de 
instrumente  musicale  loan  VuiUaume,  unde  ae 
perfecţionă  în  acustică,  încât  la  1858  şi-a  des- 
chis el  însuşi  o  fabrică  de  aparate  acustice. 
Pe  lângă  fabricarea  de  aparate  şi-a  mai  oftştigat 
merite  şi  ou  hiorările  «de  soiinţifioe  din  do- 
miniul  acusticei. 

Kinigiritz,  oraş  on  fortificaţiuni  lângă  rîul 
Elba  îuBoemia,  on  8000  loc.  In  3  Iulie  1866  a 
avut  Ioc  aci  o  mare  bătălie  între  Austriad  şi  Pm- 
siaoi,  (unii,  îndeosebi  Francezii,  o  numesc :  bă- 
tălia dela  Sadowa).  Benedek,  comandantul  ar- 
matei austr.  a  intenţionat  concentrarea  trapelor 
sale  la  Miletin,  dar  armata  prusiacă  a  principelui 
de  coroană  atacă  corpurile  singuratice  ale  Au- 
striacilor  în  decursul  concentrării,  încât  fienedek 
se  vede  constrins  a  se  retrage  şi  a  concentra 
armata  la  E.  Trupele  austr.  ocupă  terenul  dintre 
păraele  Trotina  şi  Bistriţa,  cu  al  2  şi  4-lea  corp 
intre  nul  Elba  şi  satul  Maalowed,  frontnl  oătră 
nord;  al  3  şi  lO-lea  oorp  în  centra  la  Liţta; 
Saxonii  ^  al  8-Iea  oorp  anstr.,  cari  formaa  aripa 
stti^  Ia  Prim  şi  Probluş,  iar  1  şi  6  oorp  ca 
reservâ,  stăteaa  concentraţi  după  Langenhof. 
Pmaiaoii  eraa  despărţiţi  în  3  corpuri ;  cel  dintâia 
Ia  care  se  afia  şi  regele  Wilhelm  ou  Bismarck, 
înaintează  de  dimineaţa  cătră  centrul  austr.  spre 
Sadowa.  Al  doilea  oorp,  sub  comanda  princi- 
pelui de  coroană  Friderio,  care  era  la  Gradlitz 
şi  Koniginhof,  adecă  20  km.  dela  £.,  abia  tânjiu 
noaptea  (2  spre  3  Iulie),  a  primit  porunca  regelui, 
ca  în  4ius  următoare  să  înainteze  spre  K.  Au- 
striacii  şi  Saxonii  dispuneau  de  320,000,  iar  Pru- 
siacii  de  240,000  de  combatanţi.  Din  punct  de 
vedere  de  aperare,  posiţia  Austriadlor  a  foat 
bană,  dar  a  re  mas  posibilă  înoungi  ararea  ari- 
pilor; asemenea  ua  factor  nefavorabil  era  îm- 
prejuraiea,  că  rîul  Elba  se  afla  în  spatele  ar- 
matei, ce  a  fost  periculos  pentru  oas  de  retragere. 
Bătălia  a  decurs  cum  urmează:  armata  primă 
prus.  trece  păreul  Bistriţa  ocupă  Sadowa  şi 
atacă  centrul  austriac  la  Lipa,  dar  fiind  arti- 
leria austr.  bine  postată  şi  mai  bună  ca  cea 
adversară,  nu  poate  străbate  decât  numai  la 
aripa  stângă  între  divisiunea  Fransecky  în  pă- 
durea Swip.  Atacul  armatei  de  Elba  pe  Probtuş, 
asemenea  se  respinge.  Cre(JeQda-se  periclitată 
aripa  stângă  a  oorpului  or.  4,  comandantul  ace- 
stuia din  nefericire  îşi  schimbă  frontal  şi  atacă 
pe  adversar  în  pădurea  Swip;  nu  pteste  mult 
părăsesoe  şi  al  2-lea  oorp  austr.  posi^a  sa  şi 


Digitized  by  Google 


24 


Kiiniginhof  —  Kopparberg. 


întră  ÎQ  pădurea  oaraită,  lăsând  a&tfel  frontal 
Bpre  nord  aproape  de  tot  părăsit.  In  pădurea  8wip 
nnnează  lupte  groasDioe;  pănă  ce  Ia  12*30'  oare 
pădurea  e  în  posesiunea  Ansti'iacilor,  dar  cn 
preţul  a  2  corpuri  disordonate.  Io  decursul  ace- 
stei lupte  artil.  austr.  din  centru  s'a  dovedit  su- 
perioară celei  pnts.,  care  a  ftst  constrinaă  a-şi 
schimba  dea  posi^  şî  nn  a  foat  îo  stare  a  scuti 
inhoteria  sa  de  ţianatele  austr.  Situa^unea  in- 
fanteriei prus.  diD  ceotm  deveni  tot  nun  insu- 
portabilă, ce  a  îndemnat  mai  multe  despărţe- 
minte  a  înainta  spre  LangeoboF,  dar  au  fost 
respinse  m  mari  [derderi.  La  aripa  stângă  austr., 
principele  de  coroană  saxoo  iniţiază  o  mişcare 
ofensivă  spre  Hradek,  care  du  succede,  Gindcă 
coţtul  8  austr.  Ua  ajutorat  prea  tânţia;  a  doua 
acţiune  ofensivă  iar  n'a  succes  pentru  că  Prus. 
au  atacat  aripa  stângă  a  corpului  or.  8  prin 
surprindere,  iar  corpul  1  aastr.  nu  a  dat  ajutor 
ou  destule  trupe.  La  3  oare  d.  a.  armata  de  Elba 
a  ocupat  Probluş.  Iu  decursul  acestor  lupte,  ar- 
mata principelni  de  coroană  Friderio  s'a  apropiat 
ÎD  mod  amemoţitor  cătrfi  aripa  dreaptă  aoatr. 
aproape  părăsită.  Ia  12-30'  d.  a.  unele  baterii 
au  început  focul,  iar  la  1  oară  d.  a.  avwitgarda 
divisiunii  1  de  garaă  ooupă(UUmadelaHoie&ovefi. 
Acum  s'a  ve4ut,  ce  eroare  a  foet  părăsirea  fron- 
tului de  oord  prin  corpurile  2  ^  4,  şi  intrarea 
ÎQ  pădurea  Swip.  Dacă  era  neîncogiurat  de  lipsa 
respingerea  divisiunii  Fraoaecky,  atunci  trebuiau 
folosite  pentru  scopul  acesta  corpurile  din  re- 
serva  armatei.  In  caşul  concret  divisiunile  dis- 
ponibile de  cavalerie  trebuiau  mânate  în  calea 
principelui  de  coroană,  spre  al  reţine;  frontul 
de  nord  trebuia  ocupat  prin  corpurile  ur.  1  şi  6, 
iar  stringerea  corpurilor  2  şi  4  ar  G  fost  oo- 
raspun^etoare  scopului  namai  ia  Chlum.  Divî- 
siunea  1  de  gardă  prus.  înaintează  mereu  sab 
scutul  terenuluj  şi  at  negurei,  şi  ocupă  la  3  oare 
d.  a.  satele  RoSberitz  şi  Chlum,  unde  era  cheia 
posiţiunii  austr.,  iar  a  2  divis,  de  gardă  ocupă 
Lipa  şi  Langenbof.  Corpul  2  austr.  se  retrage 
spre  &Iba,  corpul  4  austr.  era  aproape  nimicit, 
iar  brigadele  corpurilor  1  şi  6  austr.  fac  asal- 
turi repeţite  spre  Chlum  şi  Roăberitz,  dar  faţa 
de  atacurile  corpurilor  prus.  nr.  1  şi  6  trebue 
să  se  retragă.  Bătălia  era  pierdută  şi  întreaga 
armată  austr.  în  retragere  spre  Elba,  awperită 
de  artileria  austr.  a  cărei  ţinute  admirabile  se 
poate  mulţămi  că  s'a  făcut  posibilă  retragerea. 
Armata  prus.  obosită  de  lupta  îndelungată,  nu 
a  urmărit  pe  Austiiaoi,  ci  a  bivoacat  pe  locul 
de  luptă.  Pierderea  ADstriaoilor  şi  a  Saxonilor 
a  fost:  21,000  morţi  şi  răniţi,  22,000  prisoneri 
şi  160  tunuri;  Prus.  au  pienlut  9000  oameni. 

[S.  de  Herbay.1 

Kdniginhof,  oraş  în  nordul  Boemiei  lângă  Eloa, 
8635  loc.  (1890);  29  luuie  1866  luptă  între  Au- 
striac) şi  Prusieni.  După  acest  oraş  s'a  numit 
codicele  din  K.,  douespre<}eoe  foi  de  pergament 
din  seci.  XIII  sau  XlV  conţinend  poesii  epice 
şî  lirice  cehe;  descoperit  în  K.  de  Hanka  la 
1617.  (Cf.  Gebaaer  in  >Archiv  fiir  slavische 
Philologie*  tom.  10—11.) 

KSnIgsbflra,  1)  K.,  guvemament  în  Prusia 
estică  lângă  Rusia,  21,110  km».,  1.172,000  loc. 
(1890).  2)  oraş  fortificat  şi  a  doua  capitală  a 
Prusiei,  pe  malul  nuloi  Pregei,  oo  161,666  loc, 
ou  16  fabrid  de  bere,  altele  da  locomotiTe,  tutun, 


aprinjoare,  maşini,  ş.  a.  Comercin  însemnat^  cu 
deosebire  importul  de  cereale  din  Rusia.  Gdifioii 
mai  mari ;  castelul  imposant  dia  centrul  oraşului, 
locul  de  încoronare  al  regilor  germani  din  timpii 
de  mai  inunte,  noua  universitate,  museul,  bise- 
rica, ş.  a.  Monumente:  statua  lui  Friderio  I,  III 
şi  IV,  statua  lui  Kant,  Albert  I,  ş.  a. ;  9  semi- 
narii  şi  alte  şcoale.  Ara  12  forturi. 

Kdnlgshfltte,  oraş  În  Silesia  prus.,  guverna- 
mentul  Oppeln,  cu  44,697  Ioc.  aci  se 

află  cea  mai  mare  fonderie  a  Silesiei  (ou  4000  lu- 
crători); în  apropiere  sunt  mioe  de  oărbuni. 

Konen,  vestit  general  atenian.  In  406  a.  Chr. 
este  învins  de  oătră  strategul  Lysswdros  ia  lo- 
calitatea Aegos-Potamos.  In  394,  X.  bate  pe 
Pisandru  ia  Enidos  în  Asia  mică.  f  390  a.  Chr. 

[Caion.J 

Kont,  Ştefan  de  Hidervdr,  conspirator  ma- 
ghiar; 1393  împreună  cu  32  soţi  ai  sei  decapitat 
de  regele  Sigismuod  în  Buda.  [t] 

Konyt,  Sammlj  chimist  in  Iaşi,  n.  1845  în 
Biaşov.  Trecut  in  Bucuresci  a  întrat  elev  la 
farmacia  Locfamau,  1864  obţine  în  Viena  di- 
ploma de  doctor  în  chimie.  1872  deschide  far- 
macie în  Iaşi  şi  face  numeroase  analise  sciiii- 
ţigce  asupra  apelor  minerale  din  Moldova.  Are 
mari  merite  la  popularisarea  apei  dela  Slănic, 
Bălţătesci  şi  Breaza,  şi  la  desvoltarea  stabili- 
mentului balnear  dela  8tănio.  A  fost  câtva  timp 

Erof.  de  chimie  la  universitatea  din  Iaşi.  (Cf. 
>icţ.  Cont.  p.  109).  [t.] 
Kopltar,  Bartolomeiu,  filolog  slovean,  n.  23  Aug. 
1780  la  Repnje  (Camiolia  superioară),  t  H  Aug. 
1844.  După  terminarea  studiilor  in  Laibach, 
întră  oa  secretar  al  protectorului  seu,  baronul 
ZoIb;  1808  pleacă  la  Viena,  unde  sjunge  oensor 
pentru  cărţile  greoesci,  stavonesci  şi  rom&nesci 
şi  costode  la  biblioteca  imperidă,  post  păstrat 
până  la  moarte.  Publicaţii :  Orammatik  der  sla- 
vischea  Sprachen  in  Erain,  Eămthen  und  Steier- 
mark.  Laibach,  1808;  Glagolita  Glozianus.  Tiena, 
1836;  Hesychii  glossographîi  discipulus  Russus 
seci.  XII  in  ipsa  urbe  (jonstantinoţwti,  Viena, 
1839,  şi  mai  multe  alte  scrieri  mai  mici  adunate 
de  Miklosich  în  Barth.  Kopitars  kleinere  Schriften 
sprachwissenschafttichen,  geschichtlichen,  etno- 
graphiscben  u.  reohtshiatoriscben  Inhalts.  Viena, 
1857.  Însemnată  este  şi  corespondenţa  lui  K. 
cu  prof.  Dobrowsky.  publicată  de  Jagi£.  St. 
Petersburg,  1885.  Cf.  I.  Bogdan,  Bartolomeiu 
X.  in  Convorbiri  literare  XXVII,  unde  se 
arată  însemnătatea  lui  K.  în  istoria  filologiei 
române. 

Kopp, -Siirm.,  chimist,  n.  30  Oct  1817  in  Hanau, 
+  20  Febr.  1892  în  Heidelberg.  Elev  al  lui  Liebig, 
fîi  habilitat  oa  docent  în  Oiessen  în  1841  şi  apoi 
în  1843  fu  numit  profesor  de  fisioă  şi  chimie 
la  aceaşi  universitate,  când  în  urmă  treou  în 
aceaşi  calitate  la  Heidelberg.  A  scris  ca  op  prin- 
cipal despre  istoria  chimiei  (1869— 75)  din  tim- 
purile vechi  şi  până  astătji.  Cu  Liebig  fundă  revista 
Jahresbericht  iiber  die  Fortschritte  der  Chemie, 
Physik,  Miueralogie  und  Geologie,  şi  mai  tât^ia 
Anoalen  der  Chemie  und  PhTSik.  Luciărileeale 
de  chimie  se  rapoartă  mai  mult  la  chimia  teo- 
retică sau  âstcolă.  [S.  M.J 

Kapparberg,  comitat  (Lăo)  în  Svedia  cuprin- 
i}dnd  ^utul  Dalame,  30,041  km>.,  cu  208,43?  loc. 
(1896);  udat  de  rinl  Dal-Elf;  capitala  Falun. 


Digitized  by  Google 


Eoppel  —  EBrOa. 


25 


KaiVal,  Franeiac,  poet-scriitor  german,  n.  7  Dec. 
l&ÎS  în  Eltrille  pe  Rhio,  fost  consilier  de  in- 
tendAotoră  în  Dresda.  Ser. :  Cervantes  în  voiaja 
poem  epic-hnmoristic;  romane,  poesii,  drame, 
comedii,  tragedii  {>Spartacas«,  etc.).  [t] 

CSnMN,  1)  K.,  Petru,  geograf  şi  arcbeolog  rus, 
D,  19  Febr.  1793  in  Charcov,  t  4  Iunie  1864 
în  Carabagh  (Crimea).  Ser.  o  mulţime,  ca  sujet 
^eognfic,  archeologic,  etnografic,  istoria  culturei 
in  nusaa,  etc.,  între  cari  Material  ta  istoria  cul- 
nirală  a  Roşiei,  Harta  etno^t^ci  a  Rusiei  eu- 
topene,  ete.  2)  Vladimir,  meteorolog  rus, 
B.  1846  în  Peteisonig. 

Uafşuntk,  v.  Coppernieua. 

Kapril  Sa*  rîn,  t.  Eoiymedoo. 

Karate,  CCoroff),  AdameuMo»,  elenist  vestit, 
n.  1748  UI  Smyma,  f  1833  în  Faiis.  Stabilirea 
limbei  literare  neogrece,  reînvierea  activităţii 
literare  şi  sciinţifice  în  Grecia  (mai  ales  prin 
■Bibliotheke  helleniie*,  publicată  de  el)  şi  re- 
deşteptarea spiritului  de  oeatîmare  a  compa- 
trio^or  Bei  sânt  în  mare  parte  opera  Iui  £. 
Scrieri  principale :  Memoire  sur  l'etat  actuel  de 
la  civiiisation  ea  Grece*  (1803)  şi  *Uelanges  sur 
la  litteratnre  grecque  modeme*,  etc.,  (1828 — 35). 

Korujrl,  Friderie,  medic  maghiar,  n.  1828  în 
Nagy-Kallâ,  Ungaria;  elev  al  universităţii  din 
Viena.  Deia  1866  profesor  la  universitatea  din 
Budapesta  şi  şef  ai  clinicei  pentru  morbi  interni. 
A  publicat  o  mulţime  de  aciieri  medicale;  cea 
mai  ÎDSemnatft  este:  Hanoal  pentru  morbii  in- 
tenUf  lacrat  împreonS  eu  profesorii  Arpad  Bâkai 
^  Carol  KetlL 

furt.  Modest  Andreeviei,  om  de  stat  rus,  q. 
23  Se_pi  1800  în  Petersburg.  Dela  1861  şef  al 
secfiei  l^islative  a  doua.  Foarte  meritat  pe  te- 
n;nDl  legislativ,  ţ  14  lan.  1876.  Ser.:  Urcarea 
pe  tron  aîmpor.  Nicolae  I  (nemţesce,  1857) ;  Viaţa 
contelui  Bperanskij  (1661,  2  voi.)  ş.  a.  ft.] 

Korhuy,  loan,  preposit  Ia  Oradea  mare.  n. 
1809,  Btudiile  teologice  şi  Ie-a  făcut  la  naiv.  din 
Viena.  După  ce  a  f  unc^onal  oa  parocb  în  mai 
multe  parochii,  fii  numit  protopop  în  Oradea 
mare,  apoi  canonic,  abate,  vicaria  episcopesc  şi 
in  armă  preposit  capitular.  f  1881. 

Koriaflat  poetă  Urică  la  Greci;  a  trîut  pe  la 
.'>00  a.  QiT,  sub  numele  Myia,  de  origine  din 
Tanagra  în  Beoţia;  a  petrecut  mult  timp  şi  în 
Teba.  Din  poestile  sale  scrise  ia  dialect  eolic 
mina  au  reraas  câteva  fragmente,  publicate  în 
•Foetae  lyricî  graeoi*,  ed.  1882. 
KvrtetbM,  T.  Corint 
Korfcyra,  v.  Corfu. 

KSraSezbăMyt,  (germ.  Kremnitz),  vecbia  oraş 
montan  în  nordul  Ungariei  (oott  ^rs),  cu  ma- 
gistrat şi  CD  titlu  de  oraş  liber  regesc,  la  550  m. 
preste  nivelul  mării.  9179  loc.  (1891),  Germani 
(6485),  Slovaci  (2118),  Maghiari  (o27).  Tradiţia 
îi  datează  ori^nea  de  prin  750-— 776,  în  acte 
Şl  documente  li  aflăm  la  1335.  Unica  monetărie 
a  Hiatului  ung.,  în  care  se  bat  anual  monete  de 
aur  91  aigint  în  valoare  de  4 — 5  milioane.  1893 
a'aa  bătut  monete  ia  valoare  de  72  mii.,  1894 
ÎD  val.  de  41  mii.  1867—94  de  tot  167-1  mii. 
moD.  de  aur,  129  6  mîL  de  argint,  16  mii.  aramă, 
8^  miL  niokel  şi  0^  mii.  bronz.  [t.] 

KSrabaeli,  profesor  de  limbi  striuneţoare  petre- 
când midt  timp  în  Iaşi,  la  1850  publică  »Stmlien 


nber  franiosicfae  und  daco-romaniache  Sprecbe 
and  Utterator*  (Lipsea  1850),  în  care  <}ice  oft 
Moldova  e  »ţeara  poligloţilor*,  vorbindu-se  în 
clasele  culte  de  pe  acel  timp  limba  franceza, 
greaca  modernă,  germana,  rusa,  italiaoa,  engleza, 
polona  şi  turoa.  (Cf.  Şăineanu,  slst.  filologiei  ro- 
mâne* pag.  54 — bh.)  ft.] 

Karner,  l)Karl  Theodor  (17.91— 1813), celebru 
poet  ^rman,  n.  în  Dresda.  Ancă  fiind  student 
la  universitate,  în  Lipsea,  publici  un  volum  de 
poesii.  Mugurii  {Die  ^nospen);  apoi  stabilioda-se 
oa  poet  al  teatrului  ourţii  în  Viena,  sorise  mai 
mnlte  comedii  şi  drame,  imitate  dapft  Schiller. 
La  1813  se  înroli  în  armata  de  vânători  vo- 
luntari a  lui  Ltitzow,  în  contra^  lui  Napoleon. 
Adeverat  Tyrteu  al  Germaniei  în  resboiul  de 
independenţă,  se  distinse  prin  eroismul  şi  prin 
poesiile  s^e  resboinioe,  împrovisate  cele  mai 
multe  sub  cort,  pe  câmpul  de  bătaie.  El  că^â 
ÎQ  lupta  dela  Rosenberg,  după  oe  în  noaptea 

Srec£Kletita  făcuse  Cântecul  săbiei,  oare  deveni 
[arseiUesa  Germanilor.  Opera  principală  Lira 
şi  sabia  (Leier  and  Schwert),  oolecţiune  de  poeui 
resboinice,  publicate  de  tatăl  sen,  în  1814. 

2)  K.  (Cristian  Goitfried  (1756—1831),  tatfil 
lui  Theodor,  magistrat,  om  politic  şi  scriitor;  amic 
intim  ol  lai  Soluller  şi  Ooetbe.  Cunoscut  prin 
oorespoadenţa  sa  cu  Sohiller. 

Kornif ,  Lupu,  şef  militar  al  Secuilor  din  Ardeal 
(1598).  Doria  şi  sfătuia,  dimpreună  cu  episc. 
Napraadi  şi  cu  Ştef.  Bocskai,  moşul  iui  Bâtnori, 
revenirea  fostului  domnitor.  Şi  când  Sigismund 
întorcendu-se  din  Sileaia,  vine  travestit  în  0m 
(Aug.  1598),  K.  îl  ajatft  cu  armata  fac3nda-l 
să  reia  domnia. 

Konya,  (rom.  ComiaJ,  com.  mică  în  Bănat,  cotL 
Caraş-Severin,  158C  Ioc.  (1891)  Români.  Staţiune 
de  cale  ferată.  La  K.  se  află  nu  lung  tunet  al 
liniei  ferate  Timişoara-Orşova.  Aioi  e  staţiunea 
numită  >Porta  orientaliR*^ 

KflrRyvevai  (rom.  ComiareoaJ,  com.  mică  în 
Bănat,  cutt  Cera^verin,  438(f  loo.  (1891)  Ro- 
mâni. Aici  se  fabrică  renamita  brtozft  de  oaie 
de  K. 

Koroişnko,  Vladimir  Galactionovici,  novdisf 
rus,  n.  15/27  Iulie  1853  îd  Shitoinir  (Volhinia). 
1879—85  exilat  în  Siberia.  Ser. :  Schiţe  de  ale 
unui  turist  siberian,  Visul  lui  Maearie,  In  socie- 
tate rea,  ş.  a.  novele  şi  scrieri  de  interes  etno- 
grafic. K.  trâiesce  în  Nişni-Novgorod. 

Kerond,  com.  mare  în  Ti«.,  cott  Odorheiu, 
3022  loc.  (1891)  Magh.  industriaşi  olari.  K.  are 
stabiliment  balnear  ca  12  case  în  cari  se  află 
85  odăi  pentru  pacienţi,  ca  1  isvor  de  apă  aorft 
de  beat,  2  isvoare  de  apă  acră  feroginoasă  şi 
unul  de  saramură  pentru  scaldă,  întreboinţate  la 
anemie,  boale  de  stomac  şi  de  oase.  Scaldele  se 
află  la  ."^4  m.  înălţime  preste  nivelul  mării,  la  di- 
stanţă de  2Vi  oare  delastaţiuoea  căii  ferate,  [t] 
,  Koroneia,  vechia  oraş  grecesc  în  Beoţia,  spre 
vest  dela  lacul  Copais,  renamit  prin  învingerea 
Beoţienilor  asupra  Ateoienilor  la  447  şi  a  Spar- 
tanilor asupra  Tebanilor  la  394  a.  Chr. 

Kdr&s,  l)Nagy-K.,  oraş  în  Ungaria,  cott.  Pest- 
Pili8-&olt-Ki8kuu,  unul  dintre  oraşele  mai  im- 
portante ale  şesului  angar.  24,584  loc.  (1891) 
Magh.,  ocupându-se  cu  agricultura,  economia  de 
vite,  pomăritul  şi  legământul;  îotins  comercin 
de  poame  (cireşe,  vişine,  etc  până  prin  Ger- 


Digitized  by  Google 


26  EdTosbănya 

mania  şi  Rusia)  şi  de  legumi.  Staţiune  de  cale 
ferată,  lioeu  reformat,  preparandie  ref.,  şcoală 
Bup.  de  fete,  pensionat  de  fete,  etc.  Cinoispre- 
(ţece  societăţi  de  lecturi.  £.  există  de  cel  puţin 

500  ani ;  !n  vechime  era  dota  rinelor.  2)  Kis- 
K.,  oraş  în  acelaşi  comitat,  7878  loc.  (1891) 
Hagh.  şi  Slovaci,  staţiune  de  cale  ferată,  etc. 

501  foarte  fructifer.  Aici  s'a  născut  poetul  Fetofi 
la  1  Ian.  1823,  statua  Ini  îo  piaţă,  casa  naîală 
îaaemnată  ou  tablă  oomemorativt,  1310  Sigis- 
mand  Convoacă  aici  dieta.  1718  oolooisana 
SloTBoilor.  8)  f  cei  trei  afluenţi  ai  Tisei,  t. 
Crif.  [t] 

KSrIMiiiya,  t.  Baia  de  Criş. 

KSrSal,  1)  K.,  Choma  (Ciorna)  Alexandru, 
explorator  şl  limbiat  maghiar,  n.  4  Apr.  1784 
în  Criş  (Treiscaune),  f  11  Agr.  1842  în  Dard- 
siling  (India).  Şi-a  făcut  studiile  in  Atud,  ofişti- 
gându-şi  mijloacele  de  traiu  ca  pedel.  După  ter- 
minarea lor  profesor  în  olasa  de  poetică.  1819 

Îleacă  la  Palestina,  de  aoi  la  Aleppo,  Bagdad, 
eherao  (1820),  ca  aă  caute  pe  urmaşii  Mahă- 
rilor remaşi  în  Asia.  In  Teheran  învaţă  bmba 
persană  şi  engleză.  1821,  travestit  armean,  trece 
piin  Boohara  (18  Mov.),  Caloatta  (6  Ian.  1822), 
apoi  Lahore  şi  Casimir.  Cntrierft  vldle  Himidaiei 
Şl  întreg  Tibetul,  a  studiat  limba  tibetiană  din 
iavoarele  originale,  adunând  preste  40  mii  de 
uuviote  şi  oomptinftnd  un  vocabular  şi  gramatica 
limbei  tibetiane.  Reîntora  la  CiUontta  editează, 
(1834  in  1.  engl.)  cu  sprijinul  societăţii  sciinţifice 
asiene  voeabularal  şi  gramatica  tibetiană  şi  coa- 
tiotti  studiile  în  ].  sanscrită,  fiind  numit  biblio- 
tecar tl  societăţii.  1830  ales  membru  al  societăţii. 
1836  pleacă  de  nou  în  regiunile  Himalaiei,  pen^ 
studiarea  poporului  dsungar  delagraoiţele  Chinei. 
1841  ajuDira  în  Dardsiling  (7000  urme  preste  ni- 
velul miriQt  nnde  moare  de  febră.  (Toleoţîa  de  date 
şi  scrieri  a  lăaat-o  gavemulai  englez  eat-indian. 
Soo.  en|^.  iud.  i-a  ridioat  monamont  in  Dardsîling. 
(Ed.  toturor  sorieritor,  de  Teodor  Doka,  Buda- 
pesta 1885,  şi  engi.  io  Londra  1885 :  «Life  and 
worka  of  Al.  Caoma  de  K6ros.<)  [t] 

2)  Kdrdri,  Josif,  statistician  magh.,  n.  1844. 
1870  şef  al  oficiului  statistic  al  ct^)italei ;  redac- 
tează revistele :  >Bultetin  aunuel  des  finanoes  des 
^andes  villes*,  şi>Butletin  hebdomadairede  stat 
internaţionale*,  editează  publicaţiunile  oficiului 
stat.  din  Budapesta.  S'a  ocnpat  mult  de  chestia 
mortalităţii,  a  locuinţei  lucrătorilor^  a  attuirei 
versatului;  a  lucrat  statistica  aascenlor.  A  scris 
o  mulţime  de  opere  îo  diferite  limbi,  între  cari 
Bodapest  nemzetisegi  vitizooyaiţ  Hontmegye 
nemzetisegi  ăllopota  (1883). 
Kirftstzeg,  v.  Cheresîg. 
KlrBt-TarJin,  corn.  mică  in  Ungaria,  v.  Ta- 
riana. 

KtrpOBa,  (germ.  Karpfen)  oraş  lib.  reg.  în 
Ungaria,  cott.  Hont,  cu  3668  loo.  (1891)  Germ. 
3404,  Mugh.  202,  Slov.  51.  In  documente  figy- 
reazâdt'la  1135.  Locuitorii  se  numiau  «hospitesc; 
deta  1412  E.  figurează  ca  >civitas*.  Aici  a  ţinut 
Bocskay  (IttOo)  marele  sfat  în  care  s'an  statorit 

fmnctele  păcii  dola  Viena  (1606).  In  resboaiele 
ui  Bocskay,  Tbdkoly  şi  Bâkoczi  Fr.  IE,  contra 
dinastiei  habsburgice,  K.  ţinea  partea  acestora. 

KSrting,  Gtittav,  romanist  germ.,  n.  1845  în 
Dreada,  actualmente  profesor  la  oniv.  din  Kiel. 
A  Boris:  »Oe8cluohte  der  litteratur  Italiens  im 


-  EoBoîusko. 

Zeitalter  der  Renaissanco  (1878—84):  Encţ-- 
clopaedie  and  Hethodolwie  der  roman.  Philologie 
(1884—68),  der  engl.  Phflolc^e  (1888),  der  franz. 
Philologie«  (1894);  »Lateinisch-roman.  Worter- 
buch«  (1^))  ^  lucrare  foarte  meritoasă,  etc. 
A  fondat  împreună  cu  Koschwitz  revistele  >Zeit- 
aohrift  fiir  neufranz.  Spraobe  and  Litteratur* 
(1879  nnn.)9i  «FranzaAisohe  Stadien*  (1881—89). 

[TL] 

Kortu,  (grec.  £ary^  văm.  EorttmUL  tmo. 
^lioraja),  oraş  in  Albania  on  12,000  loo.  în 
cea  mai  mare  parte  Albanezi,  Turci  sunt  puţini* 
Arimftni  600.  (Jraşal  e  frumos,  comercial  ca  Al- 
bania de  mijloc  e  considerabil.  K.  e  reşedinţa 
anai  Mutesarif  şi  a  anui  epîsoop  gro.  Şooaleie 
grec.  sunt  intr'o  stare  înfloritoare  mai  ou  samft 
prin  funda^unile  unor  negustori  bogaţi  din  străi- 
nătate, originari  din  £.  Şcoala  alb.  ni^onali  nn  s'a 
pătat  susţine,  şcoala  rom.  cu  doi  îqt.  merge  bine. 

Koroid,  mineral,  v.  Corindon. 

Kerzakow,  Bo<Ua  lui  K.,  propriu  <}Î8  starea 
morbidă  ce  precedă  infecţiunue  sau  intoxicaţiile 
grave,  ea  este  constituită  dintr'nn  ansamblu  de 
tarburări  {Hichioe  şi  simptomepolinevritioe,  adese 
foarte  grea  de  precisat.  Stana  mintală  e  din 
oele  mai  bizare  şi  preaintă  o  seamă  de  apropieri 
cu  starea  mintală  normală  ce  precedă  intoxi- 
caţiile organice  fisiologice  sau  psichice :  somnul, 
sugestia,  hipnotismul,  etc.  Ceea  ce  este  mai  bine 
definit  în  boala  lui  K-  sftnt  mmptomele  potine- 
vritice;  cele  psichice  sânt  ănoă  vagi  şi  puţin  de- 
finita, ca  mai  aproape  toate  simptomele  secun- 
dare ale  boalelor  mintale  aşa  de  complexe  şi 
puţin  canosoute.  [Vascnide.] 

Korzenlowski,  <pron.  coşea-)  losif.  poet  polon, 
n.  19  Martie  1797  în  Brody  (Galiţia).  Fost  di- 
rector al  comisiunei  instrucţiunii  publice  îa  Var- 
şovia. A  scris  numeroase  drame  şi  comedii  (Că- 
lugărulf  Ooraliî  carpatini.  Iudeii,  etc.)  şl  romane 
sociale  (8peoaIantal,>KoOokaoyas  eto.).  f  17Sept 
1883  în  Dresda.  [t] 

KOS,  (tare.  IstankdiJ,  insulă  turcească  în  vi- 
laietul  Insulele  Mării  Albe,  la  intrarea  în  sinul 
K.,  286  km'.^  cu  10,000  loc;  se  produce  vin 
bun.  In  veohune  se  afla  aci  un  renamit  templu 
al  lui  Aesculap  şi  icoana  Tenerei  de  Apelles. 
Capitala  Ko,  cu  comerciu  îasemnat. 

Koaily,  (Ala6-K.),  romfioesce  Che^u,  corn. 
mică  în  Trans.,  cott.  Soinoc-Dobâca,  1310  loc. 
Români  (gr.-cat.  1237,  gr.-or.  6),  Ovrei  (48)  şi 
Maghiari  (19).  Odinioară  era  aici  castrul  roman 
aperat  de  >Cohors  I  Britanicas  milliaria*  (cives 
Romanorom).  In  momi  castelnlni  (Andva  id  Iui 
Bocsk^,  iar  aoum  al  oontelni  Mignel  Eszter- 
hâzy  s  a  aflat  o  inscripţie  romană  de  ca^insnl, 
<A  sub  împeratal  Gordian  Ia  239  d.  Chr.,  valeriu 
Valentin,  edilul  Napocei  (Cluj)  făcend  o  noaă 
conscripţie  de  dare  pentru  ţinuturile  Someşului 
dincolo  de  val,  ou  ocasia  petrecerei  sale  în  Ne- 
mesis  (Cheşeiu)  a  consacrat  acolo  un  altar. 
Această  inscripţie  a  dat  îndemn  lat  Torma 
Eăroly  să  facă  studii  asupra  valuloi  >UmeB 
dacicus*. 

Koselnako,  Tadeus,  erou  polon,  n.  12  Febr. 
1746  dintr'o  familie  nobilă,  stadia  mai  Sntâiu  îa 
Varşovia  apoi  în  Francia  arta  militară,  ajunse 
căpitan,  părăsi  Polonia  peotracă  voise  să  fure 
pe  fata  mareşalolai  lituaniei  Luisa  Sosnowsca, 
merse  în  America  1777  ca  adjutuit  al  lui 


Digitized  by  Google 


1 


Eoscdasko  —  Eoetroma. 


27 


Washington.  1786 se  reîntoarcem  Polonîaşi  1789 
este  namit  geaeral-maior  spre  a  organisa  armata 
poloneză.  1791  partisan  al  constituţiimei.  18  Inn. 
1792  se  ioptâ  la  Zielecice  şi  la  17  lat.  se  aperă 
5  (}iIo  co  4000  Poloni  şi  B  tonuri  contra  18,000  Ruşi 
^  40  tannri  la  Dubienca.  DupS  a  doua  împărţire 
a  Poloniei  se  aşeză  ca  docent  privat  în  Leipzig, 
unde  piimî  cetăţenia  franceză  din  partea  Adu- 
nărei  legiuitoare.  Giiemat  de  partidul  revolu- 
ţionar, întră  23  Martie  1794  în  Cracovia,  fâ  pro- 
clamat comandant  şi  dictator.  Bate  pe  Roşi  4  Apr. 
!a  Badawioe,  uiainteacă  contra  armatei  pruso- 
nisesd,  este  bfttat  8  Innie  la  Scozekoczny,  Be 
retrage  la  Yaişovia,  unde  potolesee  tnrbnrarea 
poporoiui  şi  resping  asediul  aliaţilor.  Organisi 
Dnanţele,  asigură  justiţia,  depuse  dictatura  în 
minile  uoei  adunări  representative.  Când  Ruşii 
reTenir&,  ii  întimpină  10  Oct  Ia  Maciejowice. 
Lupta  ţinu  12  oare,  Ruşii  fură  respiuşi  de  3  ori, 
Ia  a  4  oară  eroul  fu  rănit  în  luptă,  când  i-se 
atribae,  că  ar  6  >Finis  Poloniae*,  cuvinte  des- 
min^te  de  el  în  urmă.  Paul  I  îi  dete  libertatea 
1796.  8e  retrase  in  Anglia,  apoi  în  America, 
revine  în  Franoia,  nu  primesce  planul  lui  Na- 
poleon de  a  lucra  pentru  restabilirea  Poloniei, 
Hire  A  remflne  oredindos  ouventului  dat  lui 
Paul  I,  cft  na  va  lucra  contra  Ruaiei.  Stărui  ca 
să  se  dea  Poloniei  o  oonatitaţie  şi  petrecea  la 
mo^a  sa.  1 15  Oct.  1817.  Alnandra  I  i-a  aşezat 
corpul  în  cripta  re^or  din  catedrala  Cracoviei 
Ungă  loan  Sobieschi. 

KMOiiiSkfl,  cel  mai  înalt  munte  în  Australia, 
in  Alpii  aostralleni,  2240  m.  înalt.  K.  se  nu- 
mesce  şi  un  deal  Iftngft  Cracovia. 

Ktţer,  (ow.)  acomodat,  plăcut  j  după  biblia 
V.  I.  se  nnmesoe  E.  aoeea  ce  după  lege  este 
iertat  Iudeilor  să  mănânce,  să  bea  sau  în  general 
si  folosească.  In  limbagiul  comun  ovreiesc  se 
nmnesce  E.  tot  ce  e  regulat,  in  bună  rânduială. 

KwlWf,  1)  capitala  guvernamentnlni  rusesc 
lambow,  cn  40,347  leu.  (1895).  2)  K.  (Evpa- 
ioria),  oraş  litoral  în  gar.  ma.  Tauria,  ^  malul 
vestic  al  Grimeei,  cu  17,915  toc.  (1897).  La 
1&54 — 55  cartierul  principal  al  Turcilor. 

Ksmovopoljş,  V.  Câmpul  Mierlei. 

Kgssutk,  Ludovic,  căpetenia  revoluţiunei  ma- 
i.'hiare  din  1848—49,  d.  19  Sept.  1802  în  Monoc, 
cott  Zemplin,  f  Martie  1894  în  Turin. 
Om  de  mare  talent.  începe  a  juca  rol  prin  anii 
1825 — 27  în  dieta  dela  Pojon.  Prin  farmecul 
oratoriei  şi  agitaţiunea  (Ji^Btică  câştigând  tot 
mai  mnttă  tr^re,  şi  usând  de  terenul  pregătit 
de  agitaţia  moderată  a  contelui  SzecheuTi,  în- 
ttrîU  tot  mai  mult  spiritul  oposiţional  pâoă  la 
tot^a  mptură  cu  dinastia.  Şedinţa  dietei  din 
11  Sept  1848,  aob  completa  influenţă  a  iui  E. 
ia  botirîri  revolaţionare,  iar  în  14  Sept.  numit 
^ctator,  E.  cutrierfi  ţeara  şi  organiseazS  cetele 
de  bonvedi,  înrolând  cu  forţa  chiar  şi  oameni 
de  altă  naţionalitate.  14  Apr.  1849  în  dieta  dela 
Dobriţin  enunţă  detronarea  dinastiei  de  Habsburg. 
In  lupte  nu  a  luat  parte.  După  suprimarea  re- 
voluţiunei fage  în  Turcia,  ducend  şi  coroana, 
dar  lângă  Orşova  o  ascunde  în  păment.  1850  a 
fost  afiată  de  patru  ţerani  români.  Din  Turcia 
trece  în  Anglia  şi  America,  ţinend  conferinţe 
şi  pledând  pentru  causa  revoluţitiuei,  iar  în  urmă 
&'a  stabilit  în  Turin,  de  unde  dirigia  conspira- 
ţionile  contra  casei  domnitoare  până  la  transacţia 


din  1867,  pe  oare  n'a  voit  să  o  recunoască  şi 
nu  a  primit  amnestia,  remânend  expatriat  până 
ta  moarte.  înmormântat  la  Budapesta  pe  spesele 
statului.  Memoriile  publ.  sub  titlul  >Irataim«, 
în  limba  germană  >Meine  Schriftenc,  (Leipzig, 
Haessel).  [t] 

Kossyra,  insulă,  v.  Fantellaria. 

Koatake,  (BoldurJ,  mare  familie  a  Moldovei. 
Strămoşul  ei  apare  in  persoana  marelui  vornic 
Boldur,  care  s  a  distins  io  resboaiete  iui  Ştefan 
cel  Mare  1490—1513,  după  cum  raportează  toţi 
cronicarii  între  altele  Ia  bătăliile  dela  Lentesoi 
şi  Dumbrava  roşie.  Ramurile  existente  ale  fa- 
miliei poartă  câte  nn  supranume,  şi  sunt  is- 
rorite  din  aoetaşi  trunohia  comun:  Epureanu 
(V.  ac.),  Negel,  Patraşcan  Costache,  TalpEui^  şi 
Lăţescu.  Dintre  membrii  acestei  familii,  cari  în- 
toMeuna  a  fost  prin  fruntea  familiilor  din  Mol- 
dova, s'au  ilustrat:  marele  vornic  Gcairiliţă,  fiul 
slugemloi  Eostaki,  după  care  urmaşii  seî  purtară 
şi  numele  de  «Gavriliţesci*.  El  e  cunoscut  in 
istorie  la  1657,  oa  Hatman  1684.  Avea  o  in- 
fluenţă considerabilă  la  curtea  Domnilor,  mai 
ales  a  lui  Cantemir.  Fiul  seu  Vasile  K.,  mare 
vornic.  Joacă  un  rol  deosebit  la  1690  pe  timpul 
iui  C.  Cantemir,  pe  care  îl  pîresce  la  Poartă, 
şi  de  care  de  abia  adkpk  să  fie  ucis:  »Cfioi  a 
jurat  ^ntomir  Todă  lui  Oavriliţă  voinionl  cel 
betrân  să  nu-şi  atingă  sabia  lui  de  neamul  fe- 
oioriior  lui*.  Marele  voinic  Lupu  K.,  fratele  lui 
Vasile,  e  cel  mai  însemnat  membru  al  neamului 
şi  primul  boier  al  ţerii  pe  timpul  seu.  Era  un 
mare  adversar  al  lui  Petru  cel  Mare  al  Rusiei, 
fusese  caimacam  ^  \&m  înainte  de  venirea  lui 
Mavrocordat,  şi  persecutat  pe  ascuns  de  acesta 
în  fata  Turcilor,  pentru  care  zăcu  2  ani  închis 
la  Vama  împreună  cn  Antioch  lora.  La  1716, 
veni  în  ţeara  ordin  dela  Vizir  ca  să-i  aducă  pe 
Lupa  vornicul;  ainngend  la  Tarigrad  fu  deca- 
pitat tiM  nici  o  judecată,  (1716).  Din  ramura 
Epurenilor,  e  cunoscut  capul  aoestei  ramare: 
Lcwofetnl  Manolake  K.  El  a  fost  unid  dintre 
bo»rii  exila^  prin  intrigile  lui  Ion  Calimaki  şi  a 
lui  Stavarake,  la  loaicalisi  în  Asia.  ¥^ul  seu  Ori- 
gorof,  lua  numele  acestei  ramuri  după  moşia  lor 
veche:  Epurenii.  Urmaşul  lor  a  fost  în  secolul 
.  nostru  Jmm^ake  K.-E^reanu,  (v.  ac  ).  Con- 
gtantin  K.,  mare  logofet,  liul  lui  Lupu  e  cu- 
noscut la  1716  ca  consilier  şi  amic  al  lui  Ra- 
coviţă,  în  luptele  cu  Nemţii.  La  1727  a  fost 
caimacam  al  Moldovei  şi  a  murit  la  1756.  Din 
branşa  derivată  'din  acest  boier,  oare  era  po- 
reclit Negel,  din  causa  unoi  semn,  se  trag  Ne- 
geliştii,  din  cari  s'a  ilustrat  vestitul  mitropolit 
al  Moldovei:  Veniamin  Oostadte  (v.  ac.).  Afară 
de  aceştia  mulţi  al^  boieri  din  această  familie 
au  îmbogăţit  istoria  Moldovei  oa  numele  lor.  Un 
pronume  8pe<nal  al  neamului  E.,  e  acel  de  >Lupn<. 

[O.  G.  LJ[ 

KMiMUUwr,  Nicolae,  istoric  rus,  n.  1817,  f  1885. 
Ser.  mai  însemnate :  >Russzl[ăja  Isztorijâ  v  zsiznje 
opiszanijah  jeja  glavujejsih  djejatjelej«  (in  nenu- 
merate  ediţiuni,  aproape  în  fiecare  an  câte  una), 
Mazepa  şi  Mazepiştii,  Viata  casnică  şi  datinile  po- 
porului rus  mare  in  seci.  XVI— XVII.  Gomeroiul 
imperiului  moscovit  în  seci.  XVI— XVII,  eto. 

Kostrona,  guvern.  în  Husia  mare,  84,149  km*, 
ou  1.429,228  Ioc.  (1897).  CapOata  K.,  la  revăr- 
sarea rîului  £.  in  Volga,  are  41,268  loo.,  ca- 


Digitized  by  Google 


28 


KSszeg  —  SoT&cs. 


tedrală  frumoasă,  episcop  gr.-or.,  industrie  de 
bumbac  şi  ic;  comerciu. 

Kfiueg,  (germ.  Guns),  oraş  şi  cetate  în  Ung., 
cott.  Vas,  7076  loc.  (1891);  agricultură,  pomărit, 
viticultuiă  şi  economie  de  vite;  cel  mai  vecbiu 
orfaootrofia  (1749),  mulţime  de  institute  culturale 
şi  de  edaoa'^aiiA.  Benumit  în  istorie  pnn  eroica 
apărare  contra  TaroUor  (1532):  Nioolaa  Jorisich 
ca  28  husari.  18  solda^  germam  de  cavalerie 
şi  300  ţerani  refagiaţi  îq  oetate  susţine  25  ^ile 
asediul  oastei  turoesci  de  300,000,  care  s'a  re- 
tras fără  nici  un  resultat.  1893  s'au  ţinut  la  K. 
manevrele  împerătesci  în  presenţa  împ.  Fiaucisc 
losif  I-,  Wilbelm  11  şi  reg.  saxon  Albrecht.  [t] 

K6tZ00y,  Georgiu,  vicar  roman  al  Maramu- 
reşului dela  1778—1806.  A  făcut  fundaţiune 
pentru  o  şcoală  română,  care  neînfiinţându-se, 
acum  din  fundaţione  se  dau  stipendii  studenţilor 
nobili  români  din  Maramureş. 

KotlUuvwtky,  Ivan  Petrovici,  poet  malo-nis, 
n.  1769  in  Poltava,  f  1838  acolo.  Fost  funcţionar, 
^oi  soldat,  laând  parte  în  resboaiele  turcesci 
ŞI  avansând  ţiai  la  rang  de  căpitan,  în  urmă 
proprietar  de  pensionat  de  fete  în  Poltava.  Primul, 
care  a  scris  in  dialect  malo-rus,  creatorul  lite- 
raturii rutbene.  Cea  mai  însemnată  lucrare  e 
ttavestia  Eneidei  (Eneida,  perelicevannăjâ  na 
maloroex  jasyk),  în  care  persiflează  pe  Cazacii 
efemeiaţt  in  arma  pierderii  libOTtă^or  lor.  Ope- 
rele complete  i-an  ^ărut  18^  în  Petoistnirg, 
şi  în  urmă  în  Moscva. 

Koto,  cea  mai  importantă  familie  de  instru- 
mente musîcale  japoneze,  formate  dintr'o  ladă 
de  resonanţă  sau  dintr'o  simplă  tablă  do  armonie, 
deasapra  căreia  e  întins  un  numer  de  coarde, 
destinate  a  fi  uşcate  ou  degetul  san  cu  ajutorul 
unni  pleotra.  K.  cu  13  coarde,  numit  Som-K., 
este  noul  dintre  i»dourile  obligătoare  ale  mi- 
reselor  ji4K>neze.  [T.  C] 

KotstAy,  TtodoTf  botanist,  n.  IBIB  in  Ustron 
(Bilesia),  -f  1866  ca  conservator  la  museul  imp. 
din  Tiena;  distins  prin  călătoriile  întreprinse 
îo  Orient  până  îa  Armenia,  Persia  şî  Bgipt, 
publică  o  serie  de  scrieri  mai  mici,  dar  impor- 
tante pentru  Asia  mică,  Biria,  Egipt,  Armeoia 
şi  Persia.  Deosebit  de  importantă  ca  monografie 
e:  >Die  Eichen  Europas  und  des  Orieuts<,  Viena 
1858.  Prin  el  şi  BoisaUr  se  înaugurează  era  de 
explorare  şi  ounoascere  mai  adâncă  a  Estme- 
diteranei.  [A.  Pr.l 

KottabM,  numele  unui  joo  predilect  al  veobuor 
Oreci ;  sta  în  desteritatea  de  a  b(u  arunca  anu- 
mită cantitate  de  vin  în  formă  de  cerc  astfel, 
oa  să  oadă  fără  să  se  verse  în  no  vas  pas  la  o 
distanţă  hotărită. 

Kottbua,  oraş  în  guvernam,  prus.  Frankfurt, 
lângă  Spree,  34,910  W  (1890);  mine  de  lignit, 
fabrici  de  postav,  hârtie  şi  maşini. 

Kotya,  Ia  Thi-aci  o  d^itate,  al  cărei  cult  s'a 
lăţit  preste  Grecia  şi  Italia;  sărbătoarea  ei  se 
petrecea  ou  orgii  de  noapte.  Serbători  kotystice 
se  numesc  toate,  cari  susţin  datine  de  desfrenări. 

Kotzebue.  1}  August  FriedrvA  Ferdinand 
(1761  până  1819),  autor  dramatic  şi  publicist 
german,  ocupă  loc  în  istoria  literaturii  mai  mult 

£rin  fecunditatea  sţâritului  (numai  dramele  sale, 
lustspiele,  sânt  vr  o  21 G)  ^  prin  înt^mănaiea 
punere!  în  scenă,  decât  prin  cunoscinţele  şi 
calităţile  stilulni.  Caracter  vulgar  şi  imoral,  Bpri- 


jinitor  al  principiilor  despotice  şi  aristocratice, 
in  coutra  aspiraţiunilor  liberale  ale  naţiunii  şi 
mai  ales  ale  lunimei  germane,  el  fu  asasinat  de 
un  student,  C.  Land,  în  casa  sa,  la  Manubeim. 
(Despre  influenţa  lui  asupra  teatrului  român  cf. 
interesantul  stadiu  despre  tradaoetorii  lui  K., 

SabUcat  de  6.  Bogdan  Duică  în  voi.  »Lai  lita 
[aiorescu,  Omagiu*.  1900). 
2)  KoU$bue,  WuMm  wm,  diplomat  rus  şi 
autor  ^nnan,  unul  din  cei  5  Oi  u  autorului 
di-amatio  August  K.,  toţi  renumiţi  în  mişcarea 
politică  şi  oiDturală  a  Rusiei  modeme,  n.  1813 
in  Beval,  f  1887,  e  spre  sfîrşitul  domniei  lui 
Mtbail  Bturdza  numit  consul  rusesc  la  Iaşi,  unde 
se  însoară  ou  o  româncă  din  familia  C^tacu- 
zinescilor  moldoveni,  apoi  devine  ministru  ple~ 
nipotenţiar  al  Rusiei  Ia  Karlsruhe,  Dresda  şi 
Berna.  Intre  publicările  lui  germane  siint  inte- 
resante pentru  Români :  Rumănische  Volkspoesîe 
(Berlin,  1857j,  o  bană  traducere  a  onora  din 
poesiile  populare  culese  de  Y.  Alexandri,  Bilder 
und  Skizzen  aus  der  Moldau  (lipsea,  1860)  şi 
romanul  Laskar  Vioreson  (Upaoa,  1862),  ulti- 
mele doue  traduse  în  românea oe  de  doamna  A.  M. 
^  publicate  în  «Convorbiri  literare*,  apoi  în 
volum.  Aceste  scrieri  ale  lui  K.  se  disting  prin 
o  mare  vioiciune  de  stil  şi  prin  o  simpatică,  şi 
totuşi  credincioasă  oglindire  a  moravurilor  mol- 
dovenesci  din  prima  jumătate  a  secL  XIX.  Pe 
temeiul  lor  K.  a  fost  ales  membru  de  onoare 
al  Acad.  Rom. 

Kov&cs,  MeUtie,  episcop  titular  al  Românilor 
uniţi  din  părţile  Oradei  mari.  După  alungarea 
Turcilor  şi  restaurarea  epi8copa,tuIui  romano- 
catolic  din  Oradea  maro.  Românii,  cari  locuiau 
cam  în  200  comune  pe  teritoriul  acelui  epis- 
copat, ajunseră  sub  jnrisdicţiunea  episcopului 
latin  din  Oradea  mare.  Ei  îosa  erau  nemulţămiţi 
CD  această  stare,  de  o  parte  pentru  că  trebuiau 
să  plătească  decime  episcopului  romano-catolio, 
iar  de  alta  pentru  că  nu  aveau  episcop  dq  ritul 
lor,  şi  astfel  erau  sili^  a-şi  hirotoni  preoţii  prin 
episcopii  greco-catolioi  ai  Muacaciului  şi  ai  Fă- 
găraşului. Dorinţa  de  a  ave  episcop  de  ritul  lor 
fi-o  împlini  papa  Benedict  XIV  în  12  Iul.  1748, 
când  se  învoi  să  li-se  pună  episcop  Meletie  E., 
pe  atunci  paroch  în  Dloszeg,  român  de  origine 
din  Macedonia.  Acesta  însă  numai  în  ce  privesce 
ordnl  şi  titiul  era  episcop,  dar  în  ce  privesce 
jurisdicţiunea  nu  avea  diecesă  proprie,  ci  era 
numai  vicar  supus  episcopului  latin  din  Oradea 
mare.  Kid  titlul  episoopesc  nu-1  purta  dela 
Oradea  mara,  unde  locuia,  ci  dela  Tegea,  o  cetate 
în  Arcadia.  Pentru  întreţinerea  sa  căpetâ  Ia  au 
1500  â.  din  venitele  episcopilor  latini,  iar  lo- 
cuinţă i-se  dădu  in  cartea,  unde  locuiesc  şi 
astăqi  episcopii  uniţi  din  Orade  şi  unde  mai 
înainte  şedea  parochul  latin.  Intru  episcop  fii 
consacrat  de  Emanoil  Olsavszbi,  episcopul  gr.-cat. 
al  Muncacialui  pe  la  1750.  Dar  nici  cu  această 
stare  de  lucruri  nu  erau  mulţămiţi  Românii  uniţi. 
Meletie  nu  putea  suferi  supremaţia  episcopului 
latin  şi  pentru  aceea  toată  viaţa  sa  se  luptă,  ca 
să  ajungă  episcop  independent  cu  diecesă  proprie. 
Clerul  şi  poporul  îşi  temea  limba  şi  aşezăminteln 
orientele  ale  bisericei  lor  de  înriurinţa  latinilor. 
La  acestea  se  mai  adause  şi  visitaţiuuea,  ce  o 
făcu  ou  mare  pompă  ^  cu  suită  militară  episcopul 
Borbesc  din  Aiad,  Sineda  Zsivonovits  u  1753. 


Digitized  by  Google 


Acesta  promiţend  o«1ot  ce  vor  părăsi  muTea, 
privilegiile,  cari  le  svean  Serbii,  mai  pe  toţi  Ro- 
mftnii  din  cott  Bihor  îi  făcâ  să  se  lapede  de 
nairea  ca  biserica  Romei.  Această  mişcare  re- 
ligioasă nu  fn  lipsită  de  tarbnrări  şi  de  violenţe 
împrumutate  între  preoţii  «i  credincioşii  uniţi 
9  neoniţi.  Episcopul  latin  din  Oradea  şi  cel 
serbesc  (un  Arad,  se  plângeau  unul  aaupra  altuia 
Ia  ourtaa  din  Viena.  a  urma  acestora  împ.  M.  Te- 
rena  ee  Todâ  alitft  a  trimite  o  comiaiane,  care  si 
cerceteze  din  sat  în  sat  starea  adeverată  a  lu- 
crului şi  să  constate,  cari  locuitori  sunt  şi  voiesc 
a  fi  uniţi  ^  cari  nenniţi.  Patru  ani  lucră  această 
comirione,  pină  în  1769,  şi  constată,  oă  afară 
de  c&teva  comune,  toate  celelalte  voiesc  sa  fie 
nennite  ^  supase  episcopului  din  Arad.  înaintea 
acestei  comîsiuni  îşi  descoperi  şi  Meletie  K.  cu 
deml  şi  poporul  unit  plângerile  sale.  Intre  altele 
ceru  consistor  separat  de  al  latinilor,  şooale  po- 
porale române,  seminar  pentru  studenţi,  mănă- 
stire ca  cfiingftri  basilitani  şi  dotatiune  mai  bună 
pentru  prot^pi  şi  panolii.  ImpSiiiteasa  îneu- 
TÎinţfc  aceste  cereri,  dar  deşi  Meletie  a  stftndt 
şi  în  persoană  la  curtea       Viena  Sn  1759 
pentni  publicarea  şi  efeotnirea  acestor  cereri, 
totuşi  ararft  de  îmbunătăţirea  dotaţinnei  clerului, 
nu  dobândi  mai  nimica,  pentru  oi  Ia  toate  se 
opunea  episcopul  latin.  IHn  causa  aceasta  nici 
unirea  na  progresa  în  comitatul  Bihorului  şi 
afară  de  puţinele  oomune  constatate  de  oomi- 
stnnea  amintită,  numu  1 1  parochii  se  mai  oniră 
sub  episcopul  Heletie.  După  moartea  acestuia 
întâmplată  în  1770,  stăruinţele  lui  pentru  eli- 
berarea Românilor  uni^  de  jurisdicţianea  epis- 
copului latin  s'au  reahsat  sub  episcopul  Moise 
Dragoşi  (t.  ac.}.  (Cf.  Dr.  Ioeui  Aidelean,  Istoria 
dieceaei  Oradei  maii,  partea  II.  Bln,  1888;  E. 
Hunnnzaid,  Bocnmrara  privitoare  la  ist  rom., 
t  vn.  Bucaresci,  1876;  Cipariu,  Acte  şi  frag- 
mente. Blaj,  1856;  Şematismul  diecesei  Oradei 
mari  1864;  Benedictas  XIY,  De  synodo  dioe- 
cesana  I.  II,  c.  XII,  etc.).     [Dr.  Aug.  Bunea.] 

Kfiviry,  1)  K.,  BasUiu,  canonic  la  Oradea 
mare;  n.  1802.  Studiile  teologice  şi  Ie-a  făcut 
în  Oradea,  1830  fu  sSnţit  preot;  după  ce  a  ad- 
ministrat câteva  parochii,  devenind  vedaT  a  fost 
numit  canonic  capituiar.  -ţ-  1841. 

2)  Qregoriu,  canonic  în  oapitlul  de  Oradea 
mare;  n.  1796,  f  1870.  Ordinându-se  preot  mai 
ântiiu  foncţicmă  ca  profesor  la  şcoala  normală 
din  Bmaş.  In  1834  fii  numit  director  la  gim- 
nasiol  din  Beinş  şi  în  1861  promovat  canonic 
capitolar. 

3)  Teodor,  preposit  capituiar  şi  canonic 
în  Oradea  mare ;  n.  13  Martie  1819.  Studiile  teolo- 
gice le-a  Beat  la  univ.  din  Bnd^>e8ta;  1643—60 
profesor  de  1.  şi  liter.  grecească  şi  fisică  la  gim- 
nasiul  dia  Beiuş,  1860^75  director  tot  la  acest 
gimnasiu.  In  1665  fu  numit  canonic  onorar,  in 
1871  canonic  actual  şcol. ;  a  fost  şi  vicariu  episc. 
A  scria  mai  multe  diserlaţiuni  de  cuprins  sciin- 
ţific  în  programele  gimnasialui. 

Mfiîjj  ZadislaHf  istoric  şi  statistîcian  magh., 
n.  1820  in  Turda,  membru  al  Academiei  ma- 
Aim.  A  fandat  jnxnalul  *EUen9r<  în  Cluj. 
Scrierile  sale  mai  însemnate  sflut:  Erdely  tor- 
tenete  (Istoria  Ardealului):  firdely  r^segei; 
Okmanytâr  aa  18^— 49-ik  eidâ^  esemdnyekhez ; 
Erdtiyoiarig  atatistiUja,  ş.  a. 


—  Crai.  29 

Kowdoaero,  lac  în  Rnna,  guvernamental  Ar- 

changel,  584  km*. 

Kowera,  la  Slavi  deitatea  avuţiei  şi  a  tesan- 
relor  de  sub  pământ,  (v.  Kuwera.) 

Kowao,  guvern.  în  vestul  Rusiei,  40,641  km*,  cu 
1.551,635  loc.  (1897);  capitala  K.,  lângă  Niemen, 
are  73,543  loc. 

Kozak,  Eugeniu,  Dr.,  profesor  şi  slavist,  n. 
21  Dec.  1867  în  Slobo(^a  Banilei  în  Bnoovina, 
şi-a  finit  studiile  la  univ.  din  Gemănţ  şi  Viena; 
promovat  doctor  în  filosofic  1892,  întră  ca  prac- 
ticant în  archiva  ministeriului  de  finanţe  oo- 
mune pană  la  1894.  Io  1893  fu  sfin^t  preot  şi 
numit  administrator  la  biserica  serbeasoă  dhi 
Viena:  1896  administrator  la  parochia  Veren- 
ceanoa  şi  după  an  an  la  Dcbronouţ.  Io  1899  fu 
numit  profesor  extraordinar  pentru  limba  şi  li- 
teratul a  slavică  bisericească  la  univ.  din  Cemăuţ. 
A  publicat  uemţesce  o  disertaţiune  despre  un 
Zbornic  şi  Colectanen  slavic  din  1359,  afiat  în 
mănăstirea  Vorone^lui  şi  păstrat  acum  la  mi- 
tropolia din  Cemăuţ ;  Resaltatul  cercetărilor  sale 
în  mănăstirea  Sucevi^  din  Bucovina  în  Arohiv 
t&T  slavisohe  Philologie,  t.  14  şi  15;  Conspect 
bibliografic  asupra  literaturii  apocrife  biblice  Ia 
Slavii  meridionali,  şi  prepară,  la  îndemnul  lui 
Gr.  O.  Tocitescu,  editarea  urioilor  slavice  din 
archiva  Braşovului.  [Dr.  I.  G.  Sbtera.] 

KDzmatelke,  (rom.  Cosma),  corn.  mică  în  Tis., 
cott.  Cojocna,  1054  loc.  (189L)  Români.  Aici  e 
înmormentat  principele  ardelean  Acaţia  fiarcsay, 
prins  de  I.  Keineny  (1661)  la  Gorghiu.  \t] 

Krâoafalva,(rom.  ffrecMct^,  com.  mică  în  Ung., 
cott.  Marmaţiei,  1068  loc.  (1891)  Români. 

KrafTt-Ebfng,  Sichard  baron  de,  psychiatru, 
n.  1840  ÎQ  Mannheim.  1872  prof.  de  psychiatrie 
în  Strassbuig,  dela  1873  în  aceeaşi  caHtate  în 
Qraz,  unde  a  întemeiat  şi  un  sanatoriu  pentru 
neoropa^;  1889  fâ  chiemat  la  universitatea  din 
Vieua.  Lucrările  sale  literere  sânt  din  dome- 
niile psycbiatriei,  psychopatologiei  forense  ^ 
neuropatologiei.  Scrieri:  Grundziige  der  Kriminal- 
psychologie,  1872;  Ijchrbuch  der  gerichtlichen 
Fsychopathologie,  1875;  Lebrbuch  der  Psychia- 
trie, 1879 ;  Psychopathia  sexnalis,  1886 ;  Eioe  ex- 
perimeotelle  Studie  anf  dem  Gemete  des  Hypno- 
tiamns,  1893. 

KraguJewRţ,  oraş  în  Serbia,  lângă  rîul  Lepeniţa, 
14,160  loc.  ^1895),  între  cari  374  comercianţi, 
'938  industriaşi.  Fabrică  de  arme  şi  arsenal.  Odi- 
nioară residenţa  principilor.  După  poporaţiune 
al  treilea  oraş  al  Serbiei  (Belgrad  59,790,  Niş 
21,618,  K.  14,160).  [t] 

Kraiit  ducat,  t.  Camiolia. 

Krakau,  oraş,  v.  Cracovia. 

Krakkd,  (rom.  OricăuJ,  comună  mică  în  Trs., 
cott.  Alba  inferioară;  1380  Ioc.  (1891)  RomAni 
agricultori  şi  viticultori.  Vinul  dela'  Cricău  e 
dmtre  cole  mtu  renumite  vinuri  indigene.  Io 
1848—49  a  suferit  mult  din  partea  resculaţilor. 

g~7f.  Axente  Sever,  Respuns  la  >Cartea  neagră< 
raşov,  1896,  şi  ludita  Secula:  >Din  vremuri 
apuse*,  Bucuresci,  1899.  [t.] 

Krtl,  Anton,  profesor  şi  publicist,  dela  1825 
profraor  Ia  gimn.  din  Cemăuţ;  1836  treoii  la 
instjtutnl  de  studii  filosofice  de  acolo,  iar  în 
1843  fâ  numit  prefect  ^  in  1849  director  pro- 
visor  la  reoiganisatol  ginmafliu  de  ogt  (dase;  de 
aici  se  strihnută  la  gimn.  din  Brium  in  ICoravia. 


Digitized  by  Google 


so 


Krameria  —  Knnss. 


In  1848  fu  alee  represeotaiit  al  oraşnliii  Cer- 
Dăut  îa  parlamentai  constituant  diu  Yiena.  A 
publicat  în  Osterreichiscbes  Archiv  pro  1832 
or.  82—83  un  articol  d^pre  Cemăuţ,  capitala 
Bucovinei;  in  OBteneiohische  BIfttter Jpro  1847 
□T.  313  ceva  despre  Lipovenii  din  BoooThia; 
în  gazeta  Bucovinei  pro  1849  an  artiool  despre 
partidele  din  parlamentul  ooostitnant  şi  o  dîm 
de  samS  despre  resultatele  deputăţiei  sale ;  a  în- 
registrat în  Cronica  gimnasiului  din  Cem&uţ, 
t.  X  eveoimentele  istorice  şi  culturale  din  anii 
1843—49  şi  în  Zeitschrift  far  osterr.  Oymnasien 
pro  1851  pag.  128  o  schiţă  despre  ducatul  Bu- 
covinei. [Dr.  I.  Q.  Sbiera.] 

Krameria  L.,  (botan.)  gen  din  vasta  familie  a 
L^ţuminoaselor-Caesalpioeae,  tribul  Kramerieae, 
cuprinde  plante  subfrutescente  Ban  erbacee  dure 
mai  adesea  întinse  pe  pămect  şi  aericeu  to- 
mentoaso.  Acest  gen,  care  a  fost  mai  înainte 
clasat  în  familia  PoI^fgaU^or^  are  vr'o  12  specii, 
ce  cresc  in  America  tropicali.  K,  triomdra  R. 
et  Pav.  din  Bolivia  şi  Peru  este  speda  cea  mai 
importanta,  oSoi  rădădna  sa  lemnoasft  de  o  co- 
loare roţietică,  cnnoscută  în  medicină  anb  numele 
de  Ratanhia  (>radix  Batanhiae<)  se  Întrebuin- 
ţează din  causa  proprietăţii  saie  adstringente 
pentru  a  combate  hemoragiile  şi  diareele  cronice, 
catarele  cronice  ale  vaginei  şi  uretrului,  eto. 

[Z.  C.  P.] 

Krapf,  loan,  Lududg,  misionar  englez,  călător 
african,  n.  1810  în  Derendingen,  Tiibingon,  unde 
a  studiat  teologia,  şi  apoi  a  intrat  în  societatea 
misiomiră  anglicană  in  Abessinia.  A  călătorit 
aproape  întreagă  Africa  estică,  şi  s'a  făout  ne- 
muritor prin  traducerea  mu  moltor  aorieri  li- 
toi^oe  ulate  în  Abessinia. 

Krapetkin,  Petru  Jlţxejemd,  principe,  aavant 
geograf  rus  şi  revoluţionar,  n.  9  Dec  1842  in 
Hosova.  1862—67  a  servit  în  divisia  Cazaoilor 
dela  Amur  ca  ofider,  făcend  în  acest  timp  ex- 
plorări geografice  în  provinciile  dela  malurile 
Amurului  şi  în  partea  nordică  a  Mandjuriei. 
Reîntors  la  Petersburg  a  ascultat  sciinţele  ma- 
tematice, fiind  în  acelaş  timp  secretar  so- 
cietăţii geografice.  1871,  la  iDsărcinarea  acestei 
societăţi,  a  făcut  explorări  în  o&mpurile  ghie- 
ţoaae  ale  Finlandei  şi  Svediei,  publicfind  resuU 
tatele  în  Studii  asupra  eţooei  ghieţoase,  ed. 
de  fratele  seu  Alexandru  in  Petersbai|g  1876. 
Pentru  «Oâographie  universelle^  a  lai  Elîseui 
Keclus  a  sens  geografia  Rusiei.  ^  1872  face  că- 
lătorii prin  Belgia  şi  Elveţia,  îşi  însuşesce  prin- 
cipiile socialiste  şi  devine  cel  mai  aprig  şi  mai 
radical  aderent  al  ligei  internaţionale.  Reîntors 
în  Rusia,  participă  la  mişcările  nihiliste,  sub 
pseudonimul  Borodin  ţine  adunări  secrete  cu 
lucrătorii ;  e  prins  şi  internat  in  fortăreaţa  Pctru- 
Paul,  apoi  in  temniţele  spitalului  militar  din 
Petersburg.  De  aici  fuge  în  Geneva  şi  conduce 
conspiraţiile  nihiliste  până  la  uciderea  ţarului 
Alexandru  II  (1881).  Expulsat,  trece  în  Francia 
şi  propagă  anarchia  între  lucrătorii  fabricei  de 
mătasă  din  Lyon.  Cu  ocasia  unei  revolte  anar- 
cMste  (1883)  e  prins  şi  osândit  la  5  ani  închisoare, 
graţiat  1886.  De  atunci  trăiesoe  în  Londra.  Dela 
1872  a  scris  numu  scrieri  socialiste  şi  anarchistice. 
(Of.  Hieru,  Econ.  pol.  vot.  II,  318).  [t] 

KraBlasU,  Sigimund,  poet^polon,  n.  1812  în 
Paris,  f  1859.  ser.  romane,  în  cari  se  observă 


influenţa  lui  "Walter  Boott,  drame  sociale  (Kîe- 
boska  komedya  şi  Irydion),  poesii  lirice,  ade- 
vărate mărgăritare,  în  cari  inspiraţia  profundă 
filosofică  se  îmbină  în  perfectă  armonie  cu  fan- 
tasia poetică.  Operele  complete  i-au  apărut  îd 
Lembeig  (1880—88, 4  voi.)  şi  Corespondenţa  cu 
Oasinszld,  Soltan,  SlovatU,  eto.  în  Lemberg 
(1882-86,  4  voi.). 

KraaoMUlI,  la  Slavi  (}ina  frumseţei  şi  amo- 
rului ;  sV  asemenat  ^ioei  Yenua.  Luceaferol  de 
seara  âncă  se  numesce  E.  (mândra-doamnă). 

KrasMr,  Dr.  Frideric,  n.  1818  în  Sebeşul 
săsesc,  Trans.  A  studiat  medicina  în  Viena  şi 
a  practicat  ca  medio  în  Sibiiu.  f  1895.  Sub 
titlul:  «OfTenes  Visier*  a  edat  1869  în  Lipaoao 
serie  de  poesii,  în  cari  pnq>ag&  principii  social- 
democratice  şi  ateiste. 

Kras«6  şi  Krasso-SMOritWf  v.  Caxaş,  Garaş- 
Severin  şi  Căraşova  (KrassofS). 

Kruzmnfcl,  lotif  IgnaUe,  literat  polon,  n. 
28  luL  1812  în  Varşovia,  f  19  Martie  1887  în 
Geneva.  După  studii  Ia  nniv.  din  Viena  s'a  ocupat 
ca  economia,  editftnd  în  acelaş  timp  revista 
•Athenaeum»  (Vilna,  1841 — 61),  apoi  în  Var- 
şovia (1860—62)  ^iarul  «Oazeta  polska-.  1863 
s'a  stabilit  în  Dresda,  obţinend  (1876)  oetăţenia 
saxoDă.  1883  osândit  Ia  3Vt  soi  închisoare  de 
fortăreaţă  pentru  trădare  de  patrie  (venduse 
Franciei  acte  militare).  1885  eliberat,  a  trecut  în 
Italia,  apoi  în  Geneva.  A  scris  preste  350  opere 
(în  circa  600  voi  ).  Prin  romanele  sale  (240)  de 
sujet  istoric  polon  a  scos  din  usul  publicului 
polon  romanele  franceze  şi  a  dat  putemio  im- 
puls spiritului  naţional  polon. 

Kratoros,  unul  dintre  generalii  lai  Alexandru 
cel  Mare,  guvernator  al  Macedoniei  şi  al  Oreeiei 
împreună  ou  Antipi^er ;  ţ  321  a.  Ghr.  (Caion.l 

Kratea,  ^)  K.  OimiaU,  n.  în  Teba,  discipul  al 
lui  Diogene;  trece  de  întemeietorul  ascetkinului 
cinic.  2)  KraUn  aeadetnicul,  n.  in  satul  Trias. 
discipul  şi  succesor  al  lui  Ptolomeu  în  oaput 
şcoalei  academice,  cam  pe  la  318  a.  Cbr.  3)  Kraies 
StoictU,  D.  în  Maltos,  discipul  al  lui  Diogene 
Babyloneanul.  (Cf.  Teodoreson,  lat.  flL  anL  şi 
trberweg,  Gesch.  d.  Philos.  I).  [PI.] 

Kraas,  1)  K,,  Frideric,  pictor  german,  n. 
27  Maiu  1826  in  Krottingen,  t  28  Sept.  1894 
în  Berlin;  membra  al  Academiei;  s'a  disdas 
mu  ales  ca  portretist  2)  K.,  JEotwr  FrtmdaCf 
teolog  catolic  german  şi  ardheolog,  n.  18  Sept. 
1840  în  Trier.  Dela  1878  profesor  de  istoria 
sacră  la  univ.  din  Freiburg.  3)  Oeorge,  fnnc- 
ţionar  sas,  n.  lt}07  în  Sighişoara  şi  t  1679. 
Bărbat  instruit  A  scris  o  cronică  detaiată  a  tim- 
pului seu,  remasă  ca  manuscript,  care  a  fost 
editata  de  «Siebenbiirgischer  Verein  fiir  Landes- 
knode<. 

Krauae,  l)  K.,  lEmest  Lxtdome,  scriitor  germ., 
cunoscut  mai  mult  sub  pseudonimul  Carm  Sterne; 
n.  22  Nov.  1839  în  Zielenzig.  Mare  aderent 
al  teoriei  darviniste.  2)  WUhem,  pictor  germ., 
n.  23  Febr.  1803  în  Dessau,  t  8  lan.  1864  in 
Berlin  Op.  mai  alea  peiaage  maritime ;  creatorul 
acestui  gen. 

Kraaaa,  1)  Ft^derie,  limbist  şi  etnograf, 
n.  1859  in  Fojega,  secretar  la  Alliuioe  israelite 
îa  Viena  şi  redactor  la  revista  >Am  UrquelU. 
Ser.:  Sagen  u.  Mărchen  der  Siidslaven  2  voi., 
Ktte  a.  Branoh  der  Siidslaven,  Volksglaube  u. 


Digitized  by  Google 


Kray  —  Eretzalesoo. 


31 


religiSser  Braach  der  SâdslftTen,  Ija  fin  du  roî 
Bonaparte,  etc.  2)  Victor,  cavaler,  istoric 
anstr.,  n.  2  Not.  1845  în  Praga.  1870  prof.  gimn. 
în  Viena  (districtul  Leopoldin),  1883  ales  dopntat 
la  dieta  imp.  Ser.:  Zur  Geschichte  Osterreichs 
anter  Feiduiaad  1^  Eaiser  Maximilian  I,  etc.  A 
publicat  corespoDdenţaintimftdiDtreMazimiliaa  I 
ţi  Inronnl  Si^amiind  Stettenbeig.  3)  K.,  Ga- 
hrit^Of  renumită  cântăreaţă  de  operă,  n.  24Martie 
l&^îaYiena.  1860 — tiSpriinadODămultserbăto- 
rită  la  Opera  de  curte  din  Yieoa.  Apoi  membră 
a  marei  opere  din  I^s,  1878  membră  de  onoare 
la  conserratorinl  din  Paria.  Rolorile  principale: 
Aida,  Evreica,  Valentina  (în  Hugenoţi).  [t] 

Krinr,  Pavi,  Baron  de  KrajoTa,  gen.  austr., 
n.  17&  în  Kesroărk,  a  excelat  ca  colonel  în 
resboiol  de  7  ani ;  1788—89  în  contra  Turcilor, 
a  câştigat  crucea  ord.  Mana  Theresia,  baronatul, 
şi  a  avansat  de  generat  In  resboinl  din  Ţerile  de 
jos  a  ciştigat  1794  lupta  deia  Cotrou  în  contra 
lai  Pichegiu,  iar  in  1796  1-a  îavins  pe  Kleber 
la  Wetslar,  dioă  ce  avanseuă  de  Icootenent- 
mareşal  1796  rate  pe  Soherer  la  Terona,  Leg- 
nago  ţi  Magnano  şi  ocu^  ca  gea  de  art.  Mantua 
Id  1800  comandeazi  armata  de  Rhin,  dar  pierde 
în  contra  lui  Horeau  bătăliile  dela  Stookach  şi 
Moskixch,  după  cari  trece  la  pensie,  f  18(>4 
ÎD  Pesta.  M  a  prins  pe  Horia  şi  Cloşca. 

KTMinesd,  (rom.  Orăciwnuci),  corn.  mică  în 
Trs.,  cott.  Hunedoara,  in  regiunea  munţilor  auri- 
feri. 618  loc.  (1891)  Români  agricultori  şi  băieşi. 
In  hotarul  comunei  se  aDft  mine  de  aur  şi  argint, 
exploatate  de  o  societate  germană,  ale  cămi  sta- 
bilimeuta  se  aâă  îu  Căinel.  [tj 

KrMkwHl|6Mrw»scriitortranB.diD8eol.xVlL 
in  scrierea  >BeeâiTeibung  des  ganzen  Xânig- 
rricbs  Huţam*  (Frankfurt,  1686)  eoumeră  ca 
locuitori  ai  Moldovei  Bi^  Tateri,  Poloni,  Sârbi, 
Armeni,  Bulgari,  Magbiari  (Ciangăii)  şi  Ţigani, 
cui  în  multe  privinţe  căutau  să  imiteze  pe  Ro- 
mâni, aerviodu-se  chiar  de  portul  ^  limba  ro- 
mânească. (Of.  Şăineanu  >Ist  filologi  române* 
pag.  53-64.)  [t] 

KreMd,  capitală  de  ocol  în  districtul  Diissel- 
dorf,  105,376  loc.  (1890),  cu  cea  mai  înfloritoare 
industrie  de  mătasă  şi  catifea.  Are  73  fabrici 
pentru  lucrarea  stofei  de  mătasa,  52  pentru  bo- 
iangerie,  34  pentru  ţesătorii  de  catifea  şi  15  sta- 
bilimente industriale  în  cari  se  lucră  uumu 
stiofe  de  mătasă  şi  catifea.  Cu  ţesutul  de  mă- 
tas»  se  ooupă  10,173  stative  de  mână  şi  2671 
mechanioe,  ca  ţesutul  de  catifea  3593  de  mfină 
şi  2167  mechanioe.  Ţesutul  mităsei  a  îoA  in- 
trodus de  reformaţii  şi  mennoniţii  imigraţi  în 
sed.  XYU  şt  XVm  din  ducatul  Jiilioh  şi 
Berg.  In  amintirea  învingerii  ducelui  Ferdi- 
nand  de  Btaunschweig  asupra  Francezilor  (1768) 
s'a  ridicat  aici  (1868)  o  statuă  pe  câmpul  de 
resboiu. 

KraMotMhHf  c^itala  govem.  rus.  Poltava; 
68,648  loo.  (1997);  comeroia  de  lemne,  tî^ 
de  lină. 

Kmri,  (Oremiin),  cea  mai  veohe  parte  a  ora- 
şului Mosova  (v.  ac.). 

KnMKz,  1)  Si,  MUe  (Măria),  scriitoara  ger- 
mană, n.  4  Ian.  1852  la  Orei&wald,  veuită  în 
România  la  1875  şi  căsătorită  ou  Br.  ^iltielm 
K.  Publicaţii:  Rumănische  Skizzen  1877,  Neue 
nunSoische  SUzien  1881,  BumâDisohe  MAiohen 


1882,  sub  pseudonimul  Georges  Allan :  Fluoh 
der  liebe  1881 ;  Aus  der  rumămscheD  Oesell- 
scbaft  1881,  Ein  Fuisteukind  1882.  Afară  de 
acestea  d-na  E.  a  colaborat  la  mai  multe  scrieri 
ale  Reginei  Elisabeta,  (v.  ac.). 

2)  Kremnitg,  Wiiheîm,  Dr.,  n.  1846  în  Berlin, 
t  21  Iulie  1897  în  Sinaia.  1870—71  medio  de 
ambulanţă  în  armata  germană.  1874  medio  se- 
cundar, iar  dela  1889  medio  primar  la  spitalul 
*BTsnoovenesc<.  Unol  dintre  cei  trei  medici  oari 
au  curat  (1897)  pe  prinţul  moştenitor  Ferdinaod 
al  României. 

KremnUs,  oraş,  v.  Eormoczbănya. 

Krems,  capitală  de  district  în  Austria  de  jos, 
la  versarea  rîului  K.  în  Dunăre.  10,684  loc. 
(1890).  Fabricaţiuue  de  muştar  şi  oţet 

V.  şi  Alb  de  K. 

Kreanier,  fKromervsJ,  orăşel  autonom  în  Mo- 
ravia,  centrul  regiunii  mănoase  Hanna,  deveni 
1110  proprietatea  episcopilor  de  Olmiitz  şi  re- 
şedin^  capitiUarilor  episcopesci.  Renumit  ca 
sediu  aX  oaroerii  constituante  austriaco  din  1848 
şi  08  loo  de  întglnîre  a  împeraţUor  Austriei 
şi  Rusiei  în  1886.  (Of.  >Tribana«,  nr.  189  din 
1885.) 

Ib^lkiw,  verstd,  v.  Ampbimacer. 

KrMilat,  sculptor  grec  din  KydoQia  pe  Creta, 
trăia  în  seci.  V  a.  Chr.  în  Atena.  Op.  princ. 
statua  lui  Perikles,  un  rănit  muribund,  o  ama- 
zonă  rănită  (copie  în  Museul  capii  din  Roma). 

KretulsecOf  veche  familie  boierească  din  Ya- 
lachia,  înrudită  de  aproape  cu  domnii  Basarabi, 
din  a  căror  familie  erau  o  ramură.  Marele  Ban 
Dobromir  al  Craiovei,  ocupă  acest  scaun  la 
1568.  Prin  pftrintii  sei  descindea  din  ramura 
Basarabilor  qi^  Dăneaoi  şi  fVrvulesd.  Opu- 
nendu-se  ou  armele  la  venirea  lui  Petm  C^oel 
în  1683,  fu  iţrins  de  acesta  şi  decapitat  îm- 
preună ou  alti  doi  boieri  la  Tergovisce.  Docu- 
mentele sânt  obscure  în  privinţa  urmaşilor  sei. 
Fratele  seu  Oeorge  logofetol  (1586)  avu  fîu  pe 
un  Chiroa  păhamic,  care  e  tatăl  doamnei  Stanca, 
soţia  marelui  domn  Mihaiu  V.  Viteazul  (1684), 
ânoă  de  pe  când  acesta  era  agă.  Fratele  doamnei 
Stanca  e  marele  ban  Dragomxr  din  timpul  lui 
Uatein  Basarab  V.,  boier  vestit  pe  timpul  sen. 
Muri  la  1666  fără  urmaşi.  Stan  vel  spătarul, 
care  trăia  pe  la  16(X),  era  unchiu  banului  Do- 
bromir şi  e  truuchiul  ramurei  K.-lor  de  astă(}i. 
El  avT^  fiu  pe  VintUă  din  Balotesot,  păhamicul, 
ÎDsnrat  cu  fioa  Caplei  dela  Periş.  anume  (Japlea. 
Nepotnl  seu  de  8a:  Stan,  logofetul  din  Creţu- 
lesoi,  zidi  btserioa  din  Iergovisoe'(1647).  Fiul 
acestuia  e  cel  mai  cunoscut  membru  id  funiliei : 
Radu  LogofgttU  K.  (1620—80).  A  tot  puternic 
în  ţeară,  in  timpul  lui  Antonie  Vodă,  el  era  în 
capul  unei  partide,  alături  cu  spătarul  Şerban 
Cantacuzino  şi  cu  Măceş  B^escu  banal.  Din 
oeealsltă  partidă  adversă  erau  Bălenii,  tata  şi  fiul, 
Staioo  Bucşanu,  şi  alţii.  Rivalităţile  şi  luptele 
dintre  aceste  partide  sunt  subiectul  cronicelor 
Valachiei  de  pe  timpul  acela,  cari  şi  ele  sunt 
împărţite  în  partisane  ale  Kretzulesdtor  şi  Can- 
tacuzinilor,  sau  ale  Balenilor.  Cronicele  ţerei 
vorbesc  pe  larg  despre  toţi  aceşti  braeri,  şi  aoea 
anonimă  susţine  în  special  pe  Eladu  Cretzdesou. 
La  1672  era  oaimaoam  al  ţerai  împreună  cu 
8troe  vomicnl  Ijeordeann;  iar  ta  1680  mori. 
Soţia  BB  en  sora  lut  Şerbtu  Cantacuzino.  I^ni 


Digitized  by  Google 


32 


Emisa  —  Enstyor. 


aea  era :  Pârvu  (1660— 90)  vel  vătaf  de  aproiji, 
Ter  cu  Vodă  Brâncoveaoa.  La  venirea  lai  Daca 
Vodă  fogise  in  Ardeal  on  tatftl  seu.  Mnh  tiner, 
lăBftnd  nn  fia:  Im-dadu  vomiculK.  (1680—1746), 
oresoat  Ia  curtea  Ini  Brfincoveanu,  pe  a  cărui 
fioă  Sa/ia  o  luă  de  soţie  la  1700,  ca  postelnic, 
o&od  el  Qu  avea  fincă  20  de  ani.  Mare  vornic 
sub  Mavrocordat  (1717),  mori  la  1746,  şi  în 
1722  zidiee  biserica  din  Bucnresoi,  care  pcKEirtă 
numele  aeamului  seu.  Dela  fiii  sei  se  despărţiră 
done  ramuri  ale  familiei. 

1)  Vornicul  Radu  însurat  cn  Safta  Leor- 
deanca  avu  fiu  pe  clucerul  lordache  K,,  însurat 
cu  o  Cantacuzină,  e  tatăl  lui  Alexandru  K.,  mare 
logofet.  Dela  ttoţia  sa.  Ana  Cânipineanu,  acesta 
a  avut  patm  fii.  distinşi  bărbaţi  politici :  Con- 
tianUn  (1800 — 84)  maionil,  foat  president  de 
oonsiiia  la  1867 ;  SearkU  K.  oolonelal,  fost  mi- 
nifltra;  jceneni  Dumitru  K.  (1824 — 74),  nnul 
din  ctuiii  miş<^roi  îo  contra  lui  Caza,  u  1870 
genend  de  divisie,  şt  iVieofM  n.  1812, 
(v.  mai  jos). 

2}  Banni  OoMtonftn,  al  doilea  fiu  al  lui  lor- 
dache, continuă  prin  fiul  seu  Manoiaciu,  mare 
ban,  o  a  doua  ramură.  Manolake  banul  avâ  fiu 
pe  Ghiţiţ  (t  1815), şi  acesta  ^eManoldke{^  1878), 
tatăl  lat:  EmatvuU  fost  ministru  plenipo- 
tenţiar (actual),  ^  cărui  fii  sânt :  Emaouil  şi  fîada. 

10.  L.] 

KreMtmietm,  Corut^  om  de  stat  român,  n. 
1609  din  veche  famihe  boierească,  îşi  face  stu- 
diile in  ţeară  la  şcoala  grecească  după  obiceiul 
de  atanoi,  ^loi  întră  în  anuati,  ifi.  dela  1840—42 
seiresoe  în  administrare  şi  justiţie.  Conform 
pnternicei  mişcări  spre  cultnra  occidentală  din 
generaţia  lui,  face  îndelungate  călătorii  prin 
Italia,  Francia  şi  Anglia.  1857  ia  parte  la  lu- 
crările divanului  ad-hoc  din  Valachia.  La  1867, 
sub  Caroi  I,  este  pentru  scurt  timp  ministru- 
president  şi  ministru  de  interne,  t  '884.  Dela 
el:  Sumariu  ai  istoriei  culturei  (1863);  Despre 
mărirea  naţiunilor  (1863). 

Krattuleacu  Nic.y  om  de  stat  român,  fratele 
Iui  K.  Const  (v.  mai  sus),  n.  1812,  şi-a  făcut 
stadiile  medicale  la  Paris,  de  unde  a  luat  di- 
ploma de  doctor.  1840  a  desdtis  o  şcoală  de 
ohirpTgie  la  Bocuresci  şi  s  ţinat  lectiuni  de  ana- 
tomie. Exilat  la  (3onsbtntiDOpole  pentru  ame- 
stecul ÎD  mişoarea  dela  1848,  se  întoarce  după 
doi  ani  în  ţeară  şi  suh  domnia  lui  Barbu  Ştirbei 
şi  oăimăcămia  lui  Alex.  Qhica  este  de  mai  multe 
ori  ministru.  Culmea  Hutoritaţei  sate  politice  o 
atinge  însă  snb  principele  Cuza,  în  timpul  domniei 
căruia  este  ministm-preşedinte  şi  administrează 
diferite  resorturi,  1862—63  şi  1865,  până  la 
11  Febr.  1866,  când  Cuza  e  silit  să  abdice.  După 
suirea  pe  tron  a  lui  Oarol  I,  K.  face  iar  parte 
din  diferite  ministere,  şi  conservatoare  şi  li- 
berale, iar  sub  roiniatenil  Iui  L  Brătiana  este 
minislrâ  pleaipoten^ar  la  Roma,  Petersbaiv, 
I^aris.  Retras  din  politică  dela  1888  încoace,  K. 
a  foat  nn  membru  activ  şi  câţiva  ani  şi  president 
al  Acad.  Rom.  f  9  Iulie  1900.  Dela  el:  Tractat  de 
anatomie  (3  volume).  Amintiri  istorice. 

Krema,  l)  K.  fatn  lui  Frîamos,  regele  Troiei, 
moierea  lui  Aeneas  şi  mama  lai  AsciAius.  Cănd 
Aeneas  a  fi^t  din  Troia,  K.  8*a  pierdut  de  el, 
dar  i-s'a  aretat  oa  umbră  şi  a  profeţit  soartea 
bărbatnioi.  2)       fata  lui  Erechteos,  muierea 


lui  Xuthos  şi  3)  K.,  fata  Ini  Kreon,  în 
Korinth,  logodita  lui  lasoo. 

KreirtiBr,  Evâsif.  violonist  şi  oonpositor  frG., 
(n.  16  Nov.  1766  în  Versailles,  f  6  Iui.  1831 
în  Geneva).  Fiu  de  violonist,  cu  tatăl  seu  191 
începi]  de  timporin  primele  aiale  stadii,  pe  cari 
le  continuă  apoi  cn  A.  Stârnita,  şi  la  versta  de 
13  ani  debută  cn  primai  seu  concert  In  1790 
debută  Ia  opera  din  Paris  cn  »Jeanne  d'Arc< 
căreia  îi  urmă  o  serie  de  40  partiţiuni,  opere 
şi  opere  comice.  Dar  renumele  seu  deveni  eu- 
ropean tnai  cu  samă  ca  virtuoz  violonist  şi  ca 
compositor  de  musică  pentru  instrumentul  seu, 
isolat  sau  în  oombinaţiuni:  studii  (40),  concerte 
(19  şi  2  dnbie),  qoartete  (15),  terţete  (15)  ş. 
împreună  ou  Bode  şi  Builot  oonlncra  K.  la 
marea  metodă  de  vidini  a  conservatorului  din 
Paris,  unde  fancţionă  ca  profesor  dela  1795. 
Fratele  sen,  AuguH  (u.  1781  in  Versailles, 
t  1832  în  Paris),  a  fost  asemenea  un  violonist 
de  valoare  şi  a  scris  diferite  concerte,  duete, 
sonate  pentru  instrumentul  sen,  iar  un  fiu  al 
seu,  Leon  (u.  1817  io  Paris,  f  1868  în  Vichy), 
a  fost  critic  musioal  şi  compositor  (sonate,  qartete, 
siufonii,  ş.  a.). 

KrsHzer,  Kowradin,  compositor  german  (n. 
22  Nov.  1780  în  Baden,  t  14  Dec.  1849  în  Riga), 
a  scris  30  opere.  între  cari  Naohtlager  in  Granada 
şi  Der  Verschwender,  musică  instrumentală  (cu 
piano)  şi  mai  multe  coruri  bărbătesc!  dintre  oari 
unele  au  devenit  populare.  [T.  C] 

KrieghuHMr,  Edwitmd,  barom,  general  de 
cav.  austro-ung.  şi  ministm  de  resboiUf  n.  1832 
în  Landshut  din  Horavia;  1869  major  şi  adju- 
tant împerăteso.  Ca  colonel  a  comandat  al  10 
şi  3-lea  regiment  de  dragoni,  în  1879  ooman> 
daatul  unei  biigade  de  călăreţi ;  1884  loootenent- 
mareşal;  în  1886  primesoe  comanda  divisiunei 
de  cav.  din  Lember^,  iar  în  1889  comanda  cor- 
pului I  de  armata  in  Erakau.  Io  1891  gen.  de 
cavalerie  şi  1893  e  numit  ministru  comun  de 
resboiu.  In  1899  capetă  baronatul.  [B.H.] 

Krlemhilda,  v.  Brunhilda. 

Krilov,  loan  Andrajeviei,  însemnat  fabulist 
rus,  n.  1768  în  Mosova,  f  1^  Petersbatg. 
1830—41  consilier  de  stat  Fabulele  sale,  bogate 
în  umorul  viu  al  povestirilor  rusesci,  au  apărut 
în  niuneroase  ediţiuni ;  cea  mai  frumoasă  e  ed. 
OtIov  (Paris  1825)  cu  o  traducere  în  patru  limbi. 
Comediile  no-i  sunt  succese.  Are  monument 
pompos  în  Petersburg.  [t.] 

Krisbaher,  semnul  cerebro-cardiopa^  al  iui 
K.,  este  neurastenia  (v.  ac.),  în  patologia  ner- 
voasă slniesce  adesea  ca  o  denumire  soienţifică 
a  aoestei  boale  devenită  din  ce  îo  ce  mm  întinsa 
şi  mai  populară,  pe  măsură  ce  lupta  pentru  viaţă 
e  mai  încinsă.  [V.] 

Krlachna,  în  mitol.  In<)iIor  (}eul  Wischnu,  care 
în  transfigurarea  a  opta  s'a  făcut  ora  şi  s'a  numit 
K.,  a  trăit  125  ani  ca  om  şi  după  oe  şi-a  im- 

{tlinit  scopul  pentru  fericorea  lotfllorţ  a  părăsit 
urnea,  liuii  mulţi  Nan  asemenat  cu  Christos.  (t. 
Eatenda.)  [Atm.] 

Kristyor,  (Hunyad-Kritiyor,  rom.  Oriador), 
comună  mioă  în  Irs.,  cott  Hunedoara  pe  ambe 
malurile  Crişnlui  alb,  1300  Ioc.  (^1898)  aproape 
toţi  Români  gr  .-or.  Odinioară  reşedmţa  voivodului 
(cneazului)  Românilor  zărăndeni.  1404  voivod 
Boalia,  fiul  lui  Boaru;  că4ut  în  diEgraţie^  regelo 


Digitized  by  Google 


KiHi  — Krug. 


33 


Si^smoDd  îl  decapitează  şi-l  confiscă  averile 
pns  corniţele  Timişoarei:  Pypo  de  Ozora.  Fiul 
sen  Vlad  câştig  de  nou  pa^  regelui  91  e  restituit 
în  Tdvodat  şi  îo  averi.  iUrisoiorul,  Zdrapţii,  Etişoa 
^  ţereţelal  eraa  mo^e  voivodaluL  Biserica 
gr--or.,  veche  de  oa.  500  ani,  e  zidită  de  voi- 
vodul Bel  a.  SWnilia  lui,  mai  tartjia  catolică,  apoi 
reformată,  s'a  magfaiaiisat,  lu^  numele 
sţjoiiţ  de  oari  şi  aoam  se  mai  află  câţiva  în  K. 
31  pe  atrea-  (Cf.  Doisaşiaa  >Hev.  lui  Horia<  şi 
Eemeny  în  >Uj  Magyar  Huzeum*,  II  1854.)  !□ 
partea  Dumită'Yalea-Aiaului*  se  află  mine  dc  aur 
exploatate  de  societatea  germană  >12  Apostoli* 
(V.  Brad).  Pe  hotarul  comunei  soc.  >12  Ap.c  dă- 
dace stabbilimente  mari,  sistem  american,  cu  spese 
prelimioate  la  f^roape  doue  milioane  de  franci. 

Kri^iffor,  corn.  mică  îa  Ungaria,  cott  Bihor 
y.  Ciiscior  (ca  rectifloarea,  oă  na  acela,  ci  K.  din 
fostul  Zarand,  [aoom  Hunedoara]  era  residenţa 
ToivtMjilor  români).  [t.] 

Kriti,  Creta  (v.  ac). 

Kritiaa,  cel  mai  ager,  dar  şi  cel  mai  volnic 
dintre  cei  30  tirani,  cari  au  Rtăpânit  Atena; 
descendent  al  unei  familii  nobile,  înrudit  cu 
Plato.  S'a  distins  ca  scriitor  politic,  filosof  şi 
orator;  a  scris  şi  poesii  elegice. 

Killiiwa,  cetiţuie  româno-bulgară,  pusă  de 
împeratul  loniţa  sub  comanda  Im  Ivaocu,  uci- 
gaşul Iui  Asan,  refugiat  dela  Bizantini.  Maaoil 
Eun^es  isbuteace  să  o  ia  cu  asalt  (1198),  dar 
mai  IU  armă  e  bătut  şi  prins. 

Kriwe,  în  mitol.  Froşilor  şi  lithvanilor  un 
irchieren,  cue  a  avut  cunoscdinţâ  despre  toate 
locrurile  din  Inme;  se  credea,  cfi  tot  safletol, 
in  calea  sa  apre  Imnea  cealaltă,  trece  prin  casa 
Ini  E.,  pentru  ce  rodeniile  celai  repausat  îl  în- 
trebau: că  trecut-a  sufletul  respectivului  prin 
<;asa  lui  ?  iar*  E.  respnndea  ^  spnnea  starea  su- 
Qetnlui.  [Atm.] 

KreeSM,  (560 — 546  a.  Chr.),  cel  din  urmă  rege 
al  lidiei  şi  renumit  prin  bogăţiile  ce  poseda. 
Faima  bogăţiilor  sale  provenite  din  nisipurile 
aurifere  dm  Pactola,  făciî  numele  eeu  prover- 
bial. Legenda  sţune  câ  atenianul  Solon  visitând 
pe  acesta  întrebă  pe  marele  Solon,  dacă 
canoasce  un  om  mai  fericit  ca  regele  Lidiei. 
Solon  reeponse  că  nimeni  înainte  de  moartea 
sa  na  poate  fî  numit  fericit  K.  bătut  ^  făcut  pri- 
sonier  de  cfttră  Cyrua  la  Tunbreia,  fii  condamnat 
ta  moarte.  Când  era  să  fie  ars,  îşi  aminti  de 
Tort>ele  Ini  Solon  şi  pronunţă  de  trei  ori  numele 
legislatoralai  atenian.  Cyrua  mirat  întreba  pe 
K.  aă-i  explice  rostul  cuvintelor  dise ;  suveranul 
lidian  povesti  (fisele  lai  Solon,  la  cari  înduio- 
şioda-se  Cyrus,  K.  fu  iertat  şi  numit  sfetnic 
al  moaarchcltti  persan.  [Caion.] 

Kremntter,  Ferdinand,  om  politic  austr., 
o.  1833  la  Yiena,  după  absolvarea  stndiilor  ju- 
ridice întiA  în  servidnl  oraşului  Viena  şi  fu 
ales  1873  deputat  în  cameră,  unde  combătu  par- 
tidul Ubenl  şi  profeeă  direcţiunea  democratică. 
Id  piwoit  el  este  aiuanil  representant  al  frao- 
^naii  aoci^-politice  in  camera  aostriacă. 

frmmtJyaneiae,  istoric  austr.,  n.  19  Nov. 
1^  în  Uogarisch-Ostrau.  Dela  1865  profesor 
de  istoria  austr.  la  uuiv.  din  Tiena.  A  scris 
mnlţime  de  opere  şi  tractate  istorice,  diutre  cari 
ma^  privesc  de  apxoi^e  istoria  tlngariei  şi  a 
popoarelor  miqpnaţB  ca  Austria.  Fentou  »Haad- 

fiMirln|irfla  nwină.  Voi.  m. 


buch  der  Geschichte  6sterreichs<  (5  voi.  Yiena 
1876—79),  i-s'aconf  erit  titlul  >cav.  de  Marchknd*. 
£  membru  la  numeroase  societăţi  de  siuinţi  şi 
Academii. 

Kronot,  în  mitol.  grec,  un  [Titan  (v.  ao.). 
UranoB  (ceriul)  şî  Oaea  (p&mentnl)  aa  oăscat  m 
Titani,  dintre  cari  cel  mai  renumit  a  fost  £. 
(asemenea  ceriul).  Muierea  sa  Rhea  (pămentul) 
a  năficat  pe  Zeus  (lupiter),  Poseidon  (Neptanus), 
Aidoneos  (Pluto)  şi  Hera  (luno),  iar  după  Hesiod 
şi  pe  Demeter  (Ceres)  şi  Hestia  (Vesta).  Lui  K. 
i-s'a  profeţit,  ca  el  prin  un  fiu  al  seu  va  fi  în- 
vins şi  depus  din  domnie,  şi  pentru  aoeasta  K. 
şi-a  înghiţit  pruncii,  anume  pe  Poseidon  şi  Ai- 
doneos. Rhea  după  ce  a  născut  pe  Zeus,  cel 
mai  mic,  de  teamă  oă  şi  acesta  va  fi  înghiţit  de  £., 
a  învelit  o  piatră  şi  i-a  dat-o  să  o  înghită,  iar 
pe  Zeus  1-a  ascuns  pe  insula  Creta.  Zeus  în- 
veţat  de  mamă-sa,  silesce  pe  tatăl  seu,  ca  pe  od 
doi  fraţi  înghiţiţi  să-i  vomeze,  şi  cum  i-a  vomat, 
fraţii  începluptă,  ca  să  depună  pe  K.  din  domnie. 
Peii  se  împart  între  K.  şi  Zeos;  cei  mai  pu- 
ternici ţin  cu  Zeus,  iar  ca  K.  e  fratele  seu  la- 
petes.  Lupta  a  fost  grea,  dar  Zeus  a  eliberat  pe 
Ciclopi  din  tartar  şi  aceştia  aducend  trăsnete  şi 
fulgere,  au  ajutat  pe  Zeus,  care  a  ridicat  şî  pe 
fraţii  sei  la  domnie,  şi  anume  lai  Poseidon  i-a 
dat  imperiul  preste  mări  şi  ape  şi  lui  Aidoneos 
imperiul  îotunerecului,  unde  locuiesc  morţii,  iar 
sieşi  şi-a  ţinut  imperiul  asupra  ceriului  şi  a  lu- 
minai. K.  la  Romani  se  identifică  cu  Satumus. 
In  Attica  luna  secerişului  se  numia  Kronion  şi 
aerbătoarea  secerişului  Kronia,  la  Romani  Sa- 
tumalia.  I^Afan.] 

Kramtadt,  cetate  maritimă  şi  cel  mai  impor* 
tant  port  al  Rusiei  în  golful  flnnic,  la  49  km. 
distanţă  dela  Petersbui^-,  59,539  loc.  (1897);  sta- 
ţiunea flotei  rusesc!  din  Marea  Eetică.  La  est 
portul  militar,  la  vest  cel  comercial  putând  acosta 
m  el  1000  corăbii.  Mari  şantiere,  casarme,  ar- 
senale şi  dockuri,  mai  multe  şcoale  medii  şi  po- 
porale, şcoală  de  marină  şi  statua  ţarului  Petru 
cel  Mare.  Aperat  prin  14  forturi,  dintre  cari  7 
sânt  plutitoare.  Legat  ou  Petersbuig  prin  golful 
estic.  Basele  i-s'au  pus  la  1703. 
Krotutadtj  oraş  în  Trs.,  v.  Braşov. 
Kroton.  în  antichitate  oraş  renumit  în  Bruttium 
Ubni  rîiu  Aisaios,  înfiinţat  de  At^vi  şi  Spartani 
la  710  a.  Chr.  Primul  oraş  al  Itabei  de  jos 
(Orecia  mare)  atât  în  oe  privesoe  bogăţiile  <M 
şi  moravurile.  Aici  era  şcoala  lui  Pithagota. 
195  a.  Chr.  colonie  romană. 
Krag,   WUhelm  TraugoU,  filosof  şi  literat 

Ssrman,  n,  1770  în  Etadis,  f  1842  în  Leipzig. 
ost  profeaor-ajutor  la  facultatea  din  Wittem- 
bet:g,  apoi  la  univ.  din  Francfort  pe  Oder.  A 
scris  in  1803  Filosofia  fundamentală.  Apoi  a  fost 
profesor  de  logică  şi  metafîsică  la  Eonigsberg  în 
tocul  Iui  Kant,  mai  în  urmă  la  Leipzig.  filosof 
a  fost  adeptul  lui  Kant,  pe  care  cearcă  să-1  mo- 
difice. Sistemul  seu  e  numit  synietism  tranaun- 
dewUA,  o  împăcare  a  idealismului  lui  Kant  şi  a 
doctrinelor  realiste.  Printre  lucrările  lui  mu  im- 
portante cităm:  Scrisori  asupra  perfectibilităţi 
religiei  revelate;  încercarea  unei  Enciclopedii 
sistematice  a  soiinţelor;  Aforisme  pentru  a  servi 
Ia  filosofia  dreptalni ;  Filosofia  căsătoriei ;  Sistemul 
filosofici  teoretice,  opera  sa  principală:  Sistem  de 
.filosofic  practică,  etc.  [Nigrim.J 


3 


Digitized  by 


Google 


34  Kroger 

KrOgsr,  Paul  Ştefan  loan,  )ire»idental  repu- 
blice) din  Transvaal,  n.  10  Oct.  1825  în  uolonia 
Cap,  distr.  (jolesbei^.  Pe  timpul  anexiunei  en- 
gleze era  vicepresidentul  republicei.  1880  co- 
mandant suprem  în  resboiul  de  aperare  contra 
Englezilor;  după  resboia  ales  preudent  (1883, 
1889,  1893,  1899).  Sub  el  s'au  înfiinţat  căile 
ferate  în  TransTa&l,  s'a  început  exploatarea  câm- 
purilor de  aur  dela  Witwater,  şi  a  ajuns  aab 

Sroteotoratul  republicei  teritoriul  Svazi  (1895). 
[are  contrar  al  tendinţelor  engleze  în  Africa 
de  sud.  1  Ian.  1896  lameson  cu  trupele  socie- 
tăţii engl.  din  Natal  »Chartered  Oompany*  nă- 
Tălesce  cu  surprisă  în  Transvaai,  dar  e  bătut 
şi  făcut  prisoner.  K.  îl  extrăda  Angliei  să-l  ju- 
dece ea.  1897  încheie  alianţa  defensivă  cu  re- 
publica Orange  contra  >iDinuoulni  comuoc  1898 
respinge  protectoratnl  eu{^.  oferit  de  Cham- 
berl  lain  şi  pretansinnile  Aimiei  de  a  da  colonilor 
enriesi  săpători  de  anr(nit£uider8)  egale  drepturi 
pontice  on  locnitorii  autochtoni.  Din  aceasta 
emmpe  resboiul  (Oct.  1899). 

Kraşit,  mineral,  sulfat  de  potasiu,  magnesin 
şî  calciu;  rar.  Se  g&sesce  ia  Stassfurt. 

Krembacher,  Carol,  etimolog  germ.,  n.  23  Sept. 
1856  în  Ktimach  (Bavaria).  A  făcut  călătorii 
de  stndin  prin  Grecia  si  Turcia,  dănd  samă  despre 
acestea  în  »Oriechische  Reise«  (1886).  De  mare 
valoare  e  >Geschichte  der  byzantinîschen  Litte- 
ratur*  (1890),  tractând  epoca  dela  lustinian  până 
la  căderea  imperiului  bizantin  (527 — 1453).  Dela 
1890  profesor  extraordinar  la  univ.  din  Miinchea 
şi  redactor  la  >Byzantini8ohe  Zeitschriftc 

KniînmM,  familie  boierească  din  Moldova,  de 
veche  origine  polonă.  Ea  aparo  în  Moldova  de 
pe  la  1650  pno  strămoşul  ei  Andronachi.  In 
cromcele  Moldovei  uu  întălnim  decât  un  membru 
tli  acestei  familii,  Saindu  K.  vel  jicnicer.  de  oare 
se  vorbesce  la  1710  în  chestiunea  birului  ţerii. 
Dintre  urmaşii  de  adi  e:  Nicolae  K.  numismat 
şi  publicist,  directorul  monetăriei  statului  român. 

[O.  L.] 

Knipp,  Alfred,  metalaigist  german,  n.  1812 
Ia  Essen,  -ţ-  1887.  La  moartea  tatălui  seu  (Fri- 
deric),  el  moştsui  o  usină  pentru  fabricarea 
medflJiilor,  nasturilor,  eto.  îu  care  du  se  între- 
buinţau decAt  5—6  lucrători ;  în  scurt  timp  el 
ajunse  ea  usina  sa  să  devină  cea  mai  celebră 
Şl  una  din  cele  mai  vaste  din  lume.  Usina  K. 
este  renumită  mai  cu  samă  prin  fabricarea  tu- 
nurilor K.  El  căpătă  numele  de :  regele  de  fier. 
Astădi  averea  industrială  a  usinet  K.  este  de 
mai  multe  sute  de  milioane  şi  întrebuinţează 
pi-este  25,000  lucrători  cari  mai  toţi  locuiesc  în 
clădirile  casei  K.  Pană  în  1887,  adecă  înainte 
de  refacerea  artileriei  germane  de  camp,  usina  K. 
a  construit  preste  23,000  tunuri. 

Kniaoh  ă  40  Divani,  o  monetă  arabă  de  ar- 
gint =  Y,  Mahmndi     Cor.  1-96. 

KryMoopla,  metodă  Qaică  pe  care  se  basează 
determinarea  ponderei  moleculare  a  anul  corp 
oarecare  şi  consistă  în  a  disolva  ooipul  într'nn 
mediu  lichid  şi  a  observa  întârzierea  punctnini 
de  congelaţione  a  disolvantalei.  Baonlt,  acela  care 
a  generalisat  şi  simplificat  această  metodă,  a  de- 
monstrat, că  întânjierea  în  punctul  de  conge- 
laţie  este  legată  pe  de  o  parte  de  ponderea  iar 
pe  de  idta  de  mărimea  moleculară  a  sanirilor 
disolvate. 


—  Kogler 

I     Krypto — ,  (grec.)^  compos.  înseamnă:  secret, 
.  ascuns.  (Kryptobranchus,  Kryptogame,  Krj-pto- 
meria  şi  Kryptophthalmas  v.  sub  Crypto  — .) 
Kryptegiuphia,  scrisoare  secretă,  cifratăfv.  ac). 
KlYptWhan,  (gree.)  un  instrameot  electric  in- 
ventat 1^  de  cătră  colonelul  franc.  R.  Uenr>' 
şi  perfecţionat  1887.  K.  servesce  pentru  supra- 
veghierea  unui  Ioc  din  o  distanţă  mai  mare.''E 
un  fel  de  microfon,  ce  comunică  mişcările  din 
cutare  loc  observatorului  depărtat 

Kteafos,  vestit  istoric  şi  medic  grec  al  lui 
Artaxerxes  Hnemon,  n.  la  Cnid,  a  trăit  io 
seci.  Y  a.  Chr.  A  scris  doue  opere  mai  însem- 
nate; una  asapra  Persiei  şi  alta  asupra  Indiei. 

ţCaioD.] 

Kteslphon,  (la  Arabi  El-Madain),  oraş  for- 
tificat lân^  Tigris  (Asia),  mai  în  urmă  capitala 
imperiului  I^r^lor,  637  a  fost  distras  de  Arabi. 
Acum  numai  nunele  palatnlm  >lUr-i-ke8ra«  se 
mai  ved. 
Kmmio,  iîu,  V.  Cvango. 
Kaansai,  (Kvangai),  provincie  la  sodnl  Chinei, 
200,000  km*,  cu  5  2  milioane  loc.  Capitala  Kuelin. 

Kuantang,  (Kvantung),  prov.  chineză  ta  lito- 
ralul sudic,  225,000  km''.,  dimpreună  cn  insula 
Hainan  2.'i9,l00  km*,  şi  29V4  milioane  loc.  Ca- 
pitala Canton. 

KuUiah,  (arab.)  cnpolă,  mai  ales  monumentul 
în  formă  do  capela  făcut  de  asupra  mormintelor 
sfinţUor  mahomedani.  Acelaşi  nome  se  da  însă 
şi  altor  temple,  în  special  moacheei  lui  Omar, 
din  leiusalim,  în  care  se  păstrează  stânca  de- 
spre care  musalmanii  ored  că  este  fandamentul 
lumii. 

Kubeini,  Jmn,  celebra  violonist,  fiul  unai 
grădinar  boem.  Elev  al  prof.  de  musică  Sevfiik 
din  Praga.  Abia  de  18  ani,  în  Dec.  1899  a  con- 
certat de  prima  dată  în  Viena,  apoi  în  Buda- 
pesta şi  alte  oraşe  mari.  Publicul  şi  critica  îl 
aseameaă  cu  Paganini. 

Kvbln,  (magh.J  v.  Cubin  şi  Cuvin. 
Kflblmko}0,  lac  în  Rusia,  guvernam.  Yologda. 
393  km*.;  se  scurge  prin  Suchona.  Canalul  K. 
leagă  Porosoviţa  (un  afluent  al  lacului  K.)  cu 
Şeksna  şi  prin  aceasta  cu  Dvioa  şi  Volga. 

Kublai-Chan,  împerat  ohines,  n.  1214,  n^lal 
lui  Temugin,  pătrunse  1250  în  China  şi  urmii 
1269  ca  mare  Oh  an  fratelui  seu  Hangu.  Ke- 
stnrnă  dinastia  Sung,  îşi  aşeză  capitala  în  Pechtn, 
supuse  Tibetul,  Pegu  şi  Cocinchina,  se  converti 
la  Bndbism,  încuraja  agricultura  şi  meseriile.  La 
cartea  lui  a  petrecut  17  ani  Marco  Polo.  f  1294- 
Kacl  Behar,  (Coodt  BeharJ,  stat  vasal  în  India 
britică,  3385  km»,  şi  602,624  loc. 

Koelcfti,  provincie  în  sudul  Chinei,  174,000  km>. 
cu  7'/3  milioane  loc.  (între  cari  şi  Miaooe  la 
munţi).  Capitala  Kueijang. 

KHeninn  sau  Kven-tun,  munţi  foarte  extinşi 
în  China,  nu  departe  de  isvoarele  rîutui  Uoaogbo, 
se  ramifică  şi  întind  preste  partea  medie  a  Asiei. 
Ramificaţianile  de  nord  se  ridică  pănă  la  o  înăl- 
ţime de  6000  m.;  cele  de  est  până  la  4800  ni. 
In  timp  de  vară  servesc  ca  păşuni  t\trmelor  po- 
poarelor nomade.  [M-Bodiu.]^ 

Kiifstein,  oraş  în  nordul  Tirolnlui  I&nga  nul 
Inn,  2545  loc.  Deasupra  oraşului  se  ridică  for- 
tăreaţa K-,  folosită  ca  închisoai-e  de  stat. 

Kllfller,  1)  K.  Bemard,  istoric  german,  n. 
14  Iunie  1837  în  Qreifswald.  f  7  ^P^- 


Digitized  by  Google 


Eahao  — 

fost  prof.  la  tiDÎv.  din  TabiDgeo.  Impreonă  cu 
bvQQol  Stillfried  a  editat  opul  festiv  >Die  Ho- 
b«oH>IIeni  und  das  deutsche  Vaterland*.  2)  K. 
Franeise,  istoric  şi  poet,  d.  1808  în  Stettio, 
t  1858  ÎQ  fierlÎD,  fost  prof.  de  ist.  artelor  la 
anîT.  din  Berlin.  Ser. :  »HaQâbuch  der  Geschichto 
der  Halerei,  t.  Eonstantin  d.  Onwsen  bis  auf 
dte  neaere  Zeit«  (Berlio  1837),  Handbnch  der 
Eanstgeediiofate  (Stuttgart  1841—42)  9.  a. 

IfiMCi,  Franei»e,  compositor  91  aotiitor  mu- 
sical  croat,  n.  20  Nov.  1834.  A,  adunat  toate  da- 
tele referitoare  la  c^tecele  şi  melodiile  poporale 
croate.  Bcr.:  Biografiile  oompoaitorilor  suaslavi, 
Melodiile  cântecelor  poporale  sudslave,  etc. 

KiIh,  1)  K.  Adatbert,  limbist,  □.  19  Nov. 
1812  în  Eoni^berg,  t  5  Maia  1881 ;  fost  prof. 
pmo.  în  Berlin.  S  a  distins  în  filologia  compa- 
ratlTă  şi  pe  terenul  mitologiei  indo-gormane. 

*2)  Kuhn,  IVancitc,  baron,  scriitor  militar, 
fost  ministru  do  resboiu  în  Yiena,  n.  15  Iulie 
lâl7  ÎD  Proetsuitz  (Uoravia),  f  25  Maiu  1896 
în  Oorifa.  Ca  sddât  a'a  distins  îndeosebi  la 
SantarLiicia  şt  Ia  Castozza.  1852  baron,  1856 
^1.  de  BtratMioă  în  Yiena.  A  luptat  în  resb. 
din  1^  ^  1866  oa  şef  de  stat  major,  resp. 
comandant  în  Tirol.  1868  mtnistra  de  resboiu. 
1874  comandant  general  ai  armatei  în  Graz. 
1888  pensionat.  Cel  mai  erudit  oficier  al  armatei 
aostro-ungare ;  pe  scriitorii  strategici  Elini  şi 
Romani  îi  cetia  în  original.  >I)er  Gebirgskrieg* 
(ed.  II  1878)  şi  numeroasele  conferinţe  astro- 
nomice şi  de  istoria  strategiei  i-au  câştigat  re- 
nume mare. 

Kitoe,  1)  K.,  AuguaUn,  (pseudonimul  literar 
J«AatHte«  van  DewallJ,  romancier  german,  n. 
1829  în  Herford,  t  lw3  în  Wiesbadeti.  Ca  ofi- 
cierde  gudăsloat  parte  la  resb.  I8ti6  şi  1870—71. 
Retras  din  râiţa  militară  (1875)  cn  rang  de  sub- 
colonel,  s'a  dedicat  literatnrei.  2)  Kuhne  Mau- 
ridu,  general  pmsiac,  scriitor  militar,  n.  1835. 
Ca  şef  de  stat  maior  a  luat  parte  in  resb.  din 
1866  şi  1870—71.  Dintre  ser.  sale  e  de  valoare 
permanentă  «Kritische  n.  unkritiaobe  Wande- 
mngen  nber  die  GefBchtsfeldor  der  preusaiachen 
Arnieen  in  Bohmen,  1866*  (Berlin,  1870—78). 

lUHtilIfiv&r,  (ina^.J  v.  Cetatea  de  baltă. 

Kad,  (ind.  Coolie),  numele  ferului  lipait  de 
ori  ce  avere.  E.  există  în  Indii,  în  China  şi 
iafm ;  mulfi  emigrează,  pentru  a  săvirşi  munca 
Durilor  de  pe  timpul  oomerciulni  de  sclavi  (v. 
Tipări  unencaoe). 

KahigH,  ţoii^nar  hd-oglu,  fiii  servilor),  popor 
io  Berbena  şi  Algiria,  descendenţi  din  Turci 
cu  femeile  indigene.  8ub  Turci  se  bucurau  de 
annmite  privii^  faţă  cu  Berberii,  Arabii  şi 
Maurii.  Dnpă  ocupaţia  franceză,  situaţia  li-s'a 
uşurat  mult;  comerciul  intern  e  exclusiv  în 
Mna  tor 

KiMSe*  capitala  provinciei  Aşanti  (v.  ac.). 

Kmyt,  (Koumys,  keffir  koumifs),  licoare  al- 
coolici destilată  de  Tătari  din  lapte  de  iapă  fer- 
mentat. Unii  îl  beau  la  boale  de  piept. 

Kiadt,  August,  fisician  germ.,  n.  18  Nov.  1838 
ÎD  Hchwerio  (Hecklenbniţ).  f  21  Haiu  1895. 
Iji  1868  a|un^  profesor  fa  politeohnicul  din 
Ziirich,  la  1870  trecu  la  univ.  din  Wur^burg, 
la  1872  la  Strassbnig,  la  1888  la  Beriin.  A  lucrat 
în  mai  multe  ramnn  ale  fisioei.  Ca  deosebire  e 


Enpriii.  35 

vestit  metodul  seu  pentru  determinarea  cele- 
rităţii sunetului  în  gazuri  şi  în  corpnri  solide. 

Kunene,  rîu  în  Africa  sud-vestică,  isvoresce 
spre  snd  dela  Bihe ;  în  cursul  seu  inferior  for- 
mează graniţa  între  posesiunile  Portughezilor 
şi  ale  Germanilor,  se  varsă  în  Oceanul  Atlantic 
după  un  curs  de  1200  km. 

Kuniounda,  Sfântă,  fioa  lui  Kgfrid,  oonte  de 
Luxemou^,  măritată  dap&prino.  bavarez  Henric, 
care  apoi  deveni  împerat  (Henric  Ip.  La  început 
an  trăit  bine,  dar  nisce  clevetitori  au  acusat-o 
de  necredinţă  cătră  bărbatul  ei,  care  a  supus-o 
la  proba  de  foc,  de  oare  însă  a  remas  nevătă- 
mată, şi  astfel  i-s'a  dovedit  nevinovăţia.  Dapfi 
moartea  soţului  ei  s'a  retras  în  mănSstire  ^ 
t  în  3  Martie  1033.  Papa  Inocenta  m  a  ca- 
nonisat-o  1200. 

Kunos,  Ignatie,  etimolog,  n.  1362  în  Samson 
(1.  Bobriţin).  A  petrecut  5  ani  în  Turcia  spre  a 
face  studii  limbistice.  Dela  1899  director  la  aca- 
demia orientală  din  Budapesta.  A  călătorit  în 
Orient,  Germania,  Olanda,  Fiancia,  Belgia^  Sved- 
Norvegia  şi  Anglia  pentni  a  scruta  manuscripte 
orientale.  Membru  coresp.  al  Academiei  ma- 
^iare  şi  membru  extern  la  >Societe  asîatique< 
oin  Paris. 

Knn-Szent-Mirton,  oraş  în  Ung.,  cott.  Jăsz- 
Nagykun-Szolnok,  Ia  malul  stâng  al  Crişului, 
12,654  loc.  (1891)  Maghiari  (260  Ovrei);  ocu- 
paţia principală  agricultura  şi  economia  de  vito, 
aveud  hotar  de  17,073  ha.  foarte  roditor.  Şooală 
industrială,  ioager  şi  moară  ou  vapor. 

Kun-Szfillu,  (Constanţa,  Lunga),  com.  mică 
în  Unş.,  cott  Torontal,  1127  loc.  (1891)  Ger- 
mani Şl  Români. 

Kuoplo,  guvemament  rusesc  în  Fiunlanda, 
42,730  km'.,  cn  300,291  loc.  (1896).  Capitala  K. 
are  9334  Ioc.;  reşedinţa  unui  episcop. 

Kiqialo  la  Slavii  vechi  sărbătoarea  luminii  şi 
focului ;  s'a  ^nut  în  25  Maîu  şi  25  Iunie. 

[Atin^ 

Kupozanko,  QrMoHu,  publicist  rus,  n.  1849 
în  Berhomet  pe  Prut  (Bucovina),  a  studiat  în 
Cernăuţ  şi  Yiena  (dreptul  şi  illosofia),  se  ocupă 
apoi  cu  (jiaristica;  în  1875  apăru  dela  el  in 
Chiev  un  op  rusesc  despre  locuitorii  din  Bu- 
covina şi  o  colecţîune  de  preste  trei  sute  de 
(^ntece  rusesci  dela  ei;  publică  apoi  mai  multe 
broşuri,  despre  Rutenii  bucovineni,  ete.  Toată 
activitatea  sa  a  fost  şi  este  dedicată  intereselor 
conaţionalilor  sei  ruşi.        [Dr.  1. 0.  SbienL] 

Kţqirlli  {şi  K^prili,  Kiwperli,  K^riH),  omoi 
mari-vizin  turcesci.  1)  K.,  Mokamed,  fiul  unui 
emigrant  albanez,  stabilit  în  Asia  mică.  Distins 
în  resboaie  contra  Ciprului  şi  Fersiei,  e  numit 
locţiitor  în  Damasc.  1656,  în  etate  de  70  ani, 
e  numit  mare-vizir  de  mama  minorului  Mo- 
hamed  IV.  Era  sbiciu  al  creştinilor,  a  sufocat 
numeroase  revolte,  a  reorganisat  armata,  în 
fruntea  căreia  a  bătut  Veneţia,  şi  a  prădat 
mult  în  Ardeal  şi  Ungaria.  El  a  detronat  |)e  G. 
Bâk6czi  II  pentru  că  a  mers  cu  resboiu  contra 
Poloniei  fără  a  cere  învoirea  Foi^i,  a  pus  prin- 
cipe pe  Acaţiu  Barcsay,  pe  care  ancă  l-a  alungat 
din  tron  (v.  ^  Eemâny).  Multe  mii  de  ardeleni 
au  fost  duşi  în  robie  de  bordeie  acestui  E. 
ţ  11  Oct  1661  în  Adrianopol.  2)  K.,  Ahmed^ 
fiut  lui  £.  Uohamed,  n.  1630,  f  30  Oct.  1676. 
Numit  mare-vizir  în  etate  alâa  de  26  ani.  A 

3* 

Digitized  by  Google 


36 


Enra  —  Knssmanl. 


purtat  multe  resboaie,  mai  ales  în  Ungaria  şi 
Transilvania;  se  resboiesce  îd  Ung.  ca 

100,000  de  ostaşi,  spulberând  oştirile  creştine 
Ia  EraekujTâr,  PărlEâny,  Zerin,  Canija  mare, 
Comornul  mio,  ^j^rzs^,  Kormenâ  »  pleaoi 
spre  Btiria.  Hontecaoouli  îi  ţine  calea  la  Sanct- 
Gotthaidt,  SI  bate  (1  Aug.  1664)  «i  încheie  pe 
20  ani  paoea  dela  Vasvir.  3)  K.,  M^tiafa,  fra- 
tele lui  K.  Ahmed,  ajuns  mare-vizir  (1089).  K. 
înduplecă  pe  Solîman  să  trimită  pe  Thdkoli  cu 
oaste  şî  cu  bani  in  Ardeal,  iar  e!  strimtorează 
oştirile  austriaco  în  Serbia,  Bosoia,  la  Vidin, 
Nissa,  Golumbaţ,  Semendria  şi  cuoeresce  de  nou 
Belgradul.  1691  continuă  resboiul,  dar  Ia  Slan> 
kamen  pierde  lupta  faţă  cu  Ludovic  de  Baden 
(9  Aug.)  şi  moare  în  luptă.  4)  Atmtdaaaade 
B.ua$em,  nepotul  lui  K.  Hobamed.  1697  mare- 
vizir,  ounoeoând  slăbiciunea  Turciei,  mai  ales 
dnpi  victoria  Im  Eugen  de  Savoia  Ja  Zenta 
(11  Sept.  1697)  insistă  pentm  încheierea  păoii; 
la  intervenţia  Angliei  şi  Olandei  se  încheie  apoi 
pacea  dela  Carloveţ  (26  Ian.  1699).  f  1702.  5)  K. 
Niuman,  fiul  Iui  K.  Mustafa.  Mare-vizir  doue 
luoi  (1710),  destituit  şi  trimis  locţiitor  în  Ne- 
groponte,  fiindcă  nu  voise  se  declare  Rusiei  res- 
boiu  de  dragul  lui  Garol  XII  al  Svediei.  [t] 

KHra,  (grec.  Kyros),  afiuent  al  lacului  Caspic, 
isvoresce  în  Armenia  rusească,  curge  spre  &ud- 
eat  prin  Oeorgia  şi  se  varsă  în  Caspio  spre  sud 
dela  peninsula  Apşeron;  960  km.  lung.  Cel  mai 
însemnat  afluent  al  lui  e  Aras. 

KarfaiM,  movile  uriaşe  de  păment,  ridicate 
din  timpan  străvechi,  de  mână  omenească,  fie 

rtm  ca  să  însemne  un  mormânt  sau  punct 
observare,  fie  oa  să  arete  calea  celor  ce  ră- 
tăcesc |»rin  şesorile  întinse.  Siint  numeroase  în 
România,  şi  se  deosebesc  între  dînsele  după 
mărime,  formă  şi  oifinduire.  Archeotogul  Odo- 
beson  le  desparte  în  trei  grupe.  Unele  numite 
Măguri,  mai  mărunte  şi  rânduite  în  preajma 
ruinelor  de  cetăţi  vechi  sau  în  lungul  căilor 
mari,  conţin  mai  totdeuna  cosciuge  de  piatră 
sau  de  lemn.  Altele,  (ţise  Movile,  ceva  mai  înalte, 
de  forme  ţuguiate  sau  turtite  la  virf,  aiint  ri- 
sipite, isolate  sau  în  grupe  prin  şesurile  întinse 
din  România,  Rusia,  Polonia  şi  Ungaria.  Asupra 
acestora  nu  putem  spune  cu  siguranţă  de  sunt 
toate  morminte  sau  smit  unele  8lm[de  monu- 
mente comemontive.  In  al  treilea  rftnd  sânt 
KwrgiBuUU,  movile  mai  mari,  uneori  dela  25—35  m. 
înălţime,  ue  căror  forme  variază  intre  cercuri 
lunguieţe  qi  pătrate  cu  feţe  neregulate.  £Ue  sunt 
adeverate  osuare. 

G  greu  de  precisat  data  când  au  fost  clădite 
nioniiintele  acestea.  Totuşi  prin  alăturarea  cu 
valul  lui  Novac  şi  căile  romane  din  Muntenia, 
dar  mai  ales  prin  raportarea  lor  la  E.  din  vestul 
Europei,  această  datare  poate  fi  făcută  cu  apro- 
ximaţie. Seim  ce  sunt  valurile  ouniite  Trojan 
sau  Novac :  ni.sce  şanţuri  adânci  cu  lărgimea  la 
basă  de  8  m.,  iar  ridicătnra  de  3  m.  Făiiientul 
scos  din  şanţ  este  aruncat  spre  sud,  un  semn 
că  ele  au  fost  săpate  oa  să  slujească  drept  apă- 
rare popoarelor  din  valea  DuDărei,  contia  anor 
vrăjmaşi,  cari  ar  fi  locuit  pe  clinele  sudice  ale 
CJarpaţilor.  Acest  val,  care  se  întinde  cu  între- 
ruperi dela  Severin  şi  până  în  Basarabia,  taie 
însă  mai  multe  K.,  un  semn  că  fusese  săpat  îu 
lirma  înălţării  mormintelor.  Pe  de  altă  parte 


calea  romană,  care  pornesce  dela  Dunăre  în 
lungul  Oltnlni  spre  Ardeal,  taie  brazda  lui  Novac 
la  satul  Greoi  în  Oltenia.  Aceasta  n'ar  fi  avut 
Ioc  de  sigur,  dacă  numita  cale  romană  n'ar  fi 
fost  posterior  dădită.  Din  această  alăturare 
reiese  aşadar  vechimea  acestor  E.,  cari  an  trebuit 
să  fie  din  timpuri  anterioare  invasiuneî  romane 
în  Dacia. 

Din  analogia  cu  K.  dîn  sudul  Roşiei  însă, 
această  datare  poate  fi  şî  mai  precisa.  Societatea 
archeologica  din  Petersburg,  dispunend  de  mij~ 
loace  mari  bănesci,  a  tăiat  o  mare  mulţime  de 
K.  din  părţile  Crimeei.  Judecând  după  obiectele, 
fie  de  metal  preţios,  fie  numai  de  lut,  desco- 
perite,  mai  toate  sunt  din  veacurile  IV,  V  sau 
al  VI  a.  Chr. 

Dar  cea  mu  mare  parte  dintre  aceste  K.  sunt 
cu  mult  mai  vechi.  Multe  dintr'ÎDsele  siint  dio 
perioada  de  bronz,  unele  chiar,  dar  mai  puţiue, 
s&nt  din  epoca  de  piatn  cioplită.  (Cf.  Al.  I. 
Odobesco,  Scrieri  literare  şi  istorice,  voi.  II, 
p.  2(il ;  John  Lubbock,  L'homme  prehistorique 
voi.  I,  p.  131  sq.;  Sophus  MilUer,  Nordisclie 
Altertumsknnde  1897,  voi.  I,  p.  328  sq.). 

[Teohar  Antonescu.] 

Kortk,  guvemanieot  in  Rusia  mare,  46,456  kni'., 
cu  2.396,577  Ioc.  (1897).  Capitala  situată 
lângă  rîul  Tuskara,  are  52,t^  loo. ;  industrie 
însemnată,  cu  deosebire  tăbăcărie. 

Kurtakn',  v.  Cheri. 

Kiirz,  AsUon,  un  german  imigrat  în  Trans., 
care  s'a  ocupat  mult  cu  istoria  acestei  ţeri.  1843 
s*a  alăturat  la  partidul  unionist  şi  a  devenit  adju- 
tantul lui  Bem.  t  în  lupta  dela  Sighişoara,  1849. 

KurzhSk,  logif,  tip<^ţ»f.  In  sensul  g  C6  al 
Reguiamentalui  naţiunii  illirice,  s'a  întemeiat 
la  1777  în  Viena  prima  tipografie  illirică  şi  a 
limbilor  orientale,  sub  conducerea  nobilului  K., 
>a  resăritului  tipograf*.  In  această  tipografie  s'au 
tipărit  pe  la  finea  seci.  XVIII  o  mulţime  de 
manuale  didactice.  (Cf.  Şcoalele  rom.  bănăţene 
în  seci.  XVm,  de  luliu  Vuia.  p.  102—108). 
Mai  apoi  tipo^afia  a  ajuns  sub  conducerea  •agen- 
tului curţii  Novacovici»,  iar  Ia  179B  a  fost  cum- 
perată  şi  strămutată  la  Pesta. 

KatMiaul,  Adolf,  medic  german,  d.  1622  în 
Qraben  (1.  Carlsmhe),  fost  prof.  In  Heidelberg, 
Erlangen,  Freiburg  şi  Straasbnrg.  A  făcut  studii 
asupra  epilepsiei,  a  întrodos  tnoraoooentesa  şi 
pompa  stomacală,  etc. 

Boala  lut  KuMtnaid,  un  simplu  diEţgnostic 
diferenţial  în  multiplele  forme  ale  afasiilor,  şi 
se  înţeleg  prin  ea  matismul  voluntar,  ce-şi 
impun  unii  alienaţi,  mai  ales  aceia  atinşi  de  de- 
liruri mistice. 

SemmU  lui  K.,  consistând  în  existenţa  unui 
puls  >fiIiform<,  de  abia  accentuat  şi  cu  dicro- 
tismul  şters  cu  desăvîrşire,  avend  Ioc  in  timpul 
inspiraţiei',  este  ceea  oe  se  numesue  de  obiceiu 
puls  paradoxal.  Pulsul  paradoxal  se  îotâluesce 
în  multe  boale  nervoase,  precum  şi  multe  din 
stările  noastre  emotive,  fisice  şi  inteleotuale,  pre- 
sentftndu-se  aub  forme  mai  mult  sau  mai  puţin 
variate. 

Respiraţia  Ivi  K.  este  forma  respiratorie  a 
comei  diabetice;  ea  consistă  diutr'o  inspiraţie 
adâncă  urmată  de  o  expiraţie  superficială. 

Sindromul  Im  K,  este  denamire  clinică  a 
oomel  diabetice.  [Vaschide.] 


Digitized  by  Google 


Euten  —  Eyzikos. 


37 


KrtH,  nsele  Cninan  ncU  de  Unguri,  Bub  pre- 
sapDDerea  cu  ar  fi  înţeles  ou  Tătarii,  n&Tilitori 
ÎD  Ungaria  (Martie  1241),  şi  a  cărui  moarte 
adaiwă  la  grosăviile  năvălirii  şi  lescoala  Cu- 
rauiiTor. 

Kaak,  Toan,  canonic  gr.-cat  român  şi  abate 
de  Kâcs,  n.  15  Febr.  1810  în  Ruşi,  eott.  Satu- 
fiiare,  f  15  Aug.  1888  în  Oradea  ni.,  absolvând 
fiJoeofîa  în  8atn  mare  şi  teologia  îd  Sâmbăta  mare, 
U  10  NoT.  1834  s'a  hirotooit  preot,  a  păstorit 
ÎB  parocbiile  Ch^ea,  Giungi,  Cocod,  în  1849 
deveni  paroch  şi  protopop  în  Supurd  de  jos. 
In  18tf5  Iu  numit  caaouîc,  la  1875  abate.  A 
lăsat  o  fanda^  pentru  orescerea  tinerimei  ro- 
oifine  în  seminarinl  gr.-cat  roman  leopoldîn  dio 
Oradea  mare.  [+j 

Kmib,  1)  Koesărdf  conte,  comite  suprem 
in  cott.  Hunedoara;  în  1848—49  comisar  gu- 
bemial;  preşedinte  on.  al  societăţii  culturale  ar- 
delene >Emie«,  n.  25  Iun.  1803  în  Geoagiu, 
T  11  Ian.  1895  tot  acolo.  In  1848,  după  cata- 
strofa dela  Şiria,  fu  prins  şi  închis  şese  ani  în 
cetatea  Comom,  secuestrându-i-se  toate  bunurile. 
Id  1865  şi-a  redobândit  libertatea  şi  averile,  în 
I8ti6  fu  deputat  dietaL,  în  18(37  comite  suprem, 
dar  în  scurt  timp  s'a  retras.  K.  a  restaurat  gimn. 
ev.  ref.  din  Oriiştie  pe  qiesele  sale,  ţn  pentru  asi- 
gurarea existenţei  institatnloi  adepoB  120,000  fl. 
fundaţie,  iar  restol  averii  sale  in  valoare  de 
350,000  fl.  a  testat-o  societăţii  cnltorale  ma- 
ghiare >Emke<.  [+J 

2)  Kuvn,  Victor  (GitaJ,  conte,  orientabst; 
D.  1837  în  Sibitn.  A  desvoltat  o  activitate  mă- 
noasă pe  terenul  literaturii  orientale.  Ser. :  Codex 
Oamanicos,  1880,  pentru  care  fii  ales  membra 
on.  al  Academiei  magb. ;  Relationnm  Hunga- 
romm  cnm  oriente  Gentibusque  orientalibus  ori- 
ginam  Historia  ab  anti(|nissimis  (1893).     [  +  ] 

Kmrent,  la  In(}i  deul  avuţiei ;  locuia  pe  Kailasa, 
de&lul  sKnt  şi  la  lacul  Manasa.  La  In(}i  Kubera 
şi  Kevira  înseamnă  bogăţie,  avuţie,  (v.  Ko^rera). 

Kyesaaecaalni,  denumire  oe  înseamnă  con- 
diţinoile  organice,  ce  ae  opun  sau  împiedecă 
ciescerea;  dtqt&ISmer,  autorul  care  întrebuin- 
ţează des  această  expresie,  E.  reealtă  din  >mo- 
dificaţia  cehilelor  sexuale  corelative  variaţiilor 
somatice  detennin^de  agenţi  externi.*  In  timpul 
din  urmă  această  expresie  revine  des  în  discu- 


ţiile asQpra  oiiginei  speciilor.  (Cf.  Eimer,  Die 
Abbildung  u.  Verwandtsohaf  t  bei  den  Schmetter- 

lingen.  Theil  II.  Jena,  1895.)  [Vaschide.] 

KyfThăuaer,  deal  isolat  la  Harzul  inferior, 
486  m.  înalt;  renumit  prin  traditiunea,  că  aci 
a  fost  vrăjit  împeratul  Frideric  I;  roinele  ca- 
stelului Ryffhausea  şi  peştera  lui  Barbarossa; 
monnmeutul  împ.  Wilhelm  I. 

Kylos,  un  fruntaş  atenian,  care  cu  ajutoriul 
tiranalui  Tbeagenes  din  Megara  a  voit  să  alunge 
pe  Oligarhi  din  Atena  şi  să  cuprindă  AcropoUs. 

Kyme,  tn  vechime  cel  mai  mare  oraş  în  Aeolis, 
întemeiat  de  Ix)crieni.  O  colonie  a  acestui  oraş 
a  fost  Cumae  în  sudul  Italiei. 

Kymograf,  numele  aparatnlni  lui  Ludwig,  menit 
a  mesnra  presianea  sângelui  în  vasele  sanguine, 
înregistrând  grafic  în  acelaşi  timp.  K.  nu  e  în 
fond  decât  modificarea  vechiului  manometru  in- 
scriptor,  utilisat  în  fiaiologie  pe  la  începutul  se- 
colului curent  ţl820).  O  ramară  e  în  legătură 
cu  o  arteră  printr'un  tub  de  cauciuc,  caniia 
i-s'a  adaptat  o  canală,  după  ce  a  fost  umplut 
ca  o  soluţiune  fisiologică,  sulfat  sau  carbonat  de 
sodă,  etc,  iar  cealaltă  ramură  e  provetjută  cu 
o  pîrghie  delicată  ce  plutesce  în  mercur  şi  care 
înscrie  pe  un  cilindră  înegrit  cu  fum  de  lumi- 
nare mişcările  merourinlui,  resultaote  ale  miş- 
cărei  undei  sanguine.  Nivelul  onrbei  înscrise 
exprimă  in  centimetri  cubî  valoarea  absolută  a 
presiunii  în  artere.  [N.  VaschideO 

Kysoskeiţlialae,  Scapete  de  câni<  acnm  Ka- 
radagh),  şir  de  coline  în  sudul  Tessaliei;  aci 
a  murit  Pelopidas  364  a.  Chr.  şi  tot  aci  a  învins 
197  a.  Chr.  I.  Q.  Flamininos  pe  Filip  UI  Ma- 
cedoneanul. 

Kyphosls,  Malum  Pottii,  încovoiarea  spinării, 
formanda-se  une-ori  un  ghib.  E.  e  causată  de 
etatea  insuntată,  purtarea  de  poveri  mari,  Ra- 
chitis,  procese  tuberculoase  la  os.  Terapia  trebne 
să  aibă  în  vedere  atât  delăturarea  diformităţii 
cât  şi  a  morbului,  ce  a  pricinuit  pe  aoea&ta;  se 
vor  aplica  remedii  ortopedice,  diete  robonmte, 
oleu  de  pesoe.  Cf.  şi  art  Lordosis  şi  Soolioas. 

Kytfeera,  insnlă,  v.  Cerigo. 

KyzlkM,  oraş  comercial  şi  maritim  în  H^na, 
lânfjă  Marea  Marmaraj  aci  a  învins  410  a.  Cbr. 
Alcibiades  pe  Spartani;  675  d.  Chr.  fii  cucerit 
de  Arabi,  acnm  na  mai  există. 


Digitized  by  Google 


L 


L|  a  (jecea  literă  îd  alfabetul  latin,  una  dintre 
eonsonanUie  palataîe  ale  limbei  române.  [*] 

L  a.,  (med.)  so  scrie  pe  reţete  in  loc  de  tege 
artiSf  adec&  după  regulele  farmacologiei. 

Ua,  oraş  în  Austria  infer.  3148  (1800)  loc. 

Luland,  (LoUandJ,  insulă  daneză  spre  sud 
dela  Seelanâţ  1157  im\  capitala  Mărit». 

LaUţ  ^IffieA  filosof  91  peda^  german  con- 
timporan, n.  1837,  prof .  de  nlosofie  în  StrasBbuig. 
E  remarcabil  îndeosebi  prin  lucrările  sale  asupra 
metodicei  lînibei  germane,  în  care  tratează  toate 
chestiunile  ce  agită  actualitatea  în  această  ma- 
terie. Notăm  îndeosebi:  »Der  deutsche  Unter- 
richt  auf  hoheren  liehranstaltenc  (Berlin,  1872). 
t  1885. 

Laktn,  T.  lacob. 

Lakaninii  (lat.)  numele  stindardului  împără- 
tesc întroduâ  în  armata  romană  de  Constantin 
cel  Mare. 

Labei,  (botan.)  labelium,  buză  mică,  o  por- 
ţiune de  formi  specialft  din  floarea  dela  Canacee, 
Zingiberaoee  şi  Orohidee.  La  Canacee  L.  pro- 
vine din  o  staminS  anterioară  şi  internă,  care  e 
colorată,  lăţită  ca  o  frunză  şi  sucită  spiral.  La 
Zingiberacee  L.  e  format  din  doue  stamine  an- 
terioare şi  interne  transformate  în  staminode, 
la  Orohidee  este  ana  din  frunzele  interne  ale 
periantului.  [S.  Şt.  R.] 

LabM,  Marcm  AtUistiua,  vestit  jurisconsult 
roman  pe  timpul  împeratului  Augustos,  înte- 
meiă  o  şcoală  proprie  numită  a  Proculianilor, 
după  numele  înveţăcelulni  seu  Semprouius  Pro- 
culia;  îu  Oigesta  este  adeseori  citat  ca  autoritate. 

Laberhn  Deoluu,  (105—43),  cavaler  roman 
şi  poet  mimio.  In  46  silit  de  dictatorul  Cesar 
8&  se  presinte  însuşi  pe  scenă  în  una  din  pie- 
sele Sfue,  în  care  concura  cu  PubliUus  Syros. 
Piesele  sale,  40  la  numer,  astăiţi  le  avem  numai 
în  fragmente  din  cari  reiesă  spiritul  seu  glumeţ 
şi  o  franoheţă  deosebită.  Piesele  sale  poartă  nu- 
mele tipurilor,  pe  cari  şi  Ie-a  ales  de  obiect,  s.  e. 
Fullo,  Colax,  Aries,  Anna  Perenna.  (Cf.  Ribbeck, 
•Comicorom  latinonim  reliquiae*,  Lipsea,  1873.) 

Lablalf  ce  privesce  buzele,  ce  se  rostesce  cu 
buzele  (v.  Consonante).  [*] 

Labiat,  v.  bilabiat,  calice,  corola. 

LaJbIatae  Ikidl.,  (botao.)  familie  de  plante 
diootyledonate-gamopetale  aromatice,  erbacee, 
subfratescente  sau  frutescente,  rar  arborescente 
sau  acăţfttoare.  Această  vastă  şi  importantă  fa- 
milie cuprinde  vr'o  136  genuri  cu  vr'o  2600 
specii,  respăndite  pe  întrea^  suprafaţă  a  glo- 
bului. După  unmerul  staminetor,  după  forma 
oalioittlni  şi  a  corolei,  familia  L.  se  divide  în  ur- 
mătoarele opt  triburi:  I,  trib.  Oeitiioidtcie  din 
care  menţionăm  genurile:  Odmum  L.,  Cotau 
Lour,  Leieandiiia  L.  IL  trib.  SaiurexMae  din 
care  menţionăm  genurile:  Pogostemon  Desf., 


PerUlaL.^  MenthaL.^  iMcopush.^  Origanum  L., 
Thymua  L.,  Satureia  L,  Syssopm  L.,  Gala- 
mitUha  Moench.,  Melissa  h.  III,  trih. MotMrdeae 
dintre  cari  însemnăm :  Salvia  L.,  Sosmarinus  L., 
Mbnarda  L.  IV,  trib.  N^ieae  dintre  cari  men- 
ţionăm :  A«p^  L.,  JDracoix^alum  L.  T,  trib. 
jSfocAydeae  dintre  cari  însemnăm  genurile:  Scu- 
tellarta  L.,  Marrubium  L.,  StatAjfS  L.,  La- 
mttm  L.  TI,  trib.  Prasieae  menţionăm  genul 
Prasium  L.  VII,  trib.  Prottanihereae  cu  genuri 
australiane  din  cari  menţionăm  pe  Prostanthera 
Labili,  şi  îo  fine  tribul  VIU,  Ajugoideae  din  cari 
menţionam  genurile:  SVucnwmL.  şi  Ajuga  L. 

[Z.  C.  P.] 

LabloiMf  Eugine-Marin,  autor  dramatic  frc., 
n.  1815  în  Paris.  El  urmă  cât^a  timp  cursurile 
de  drept,  pe  cari  le  părăsi  spre  a  se  consacra 
literaturei.  La  20  ani  el  scrise  novele,  cari  apă- 
rură îa  diverse  (ţiare.  In  1838  debuta  ca  vo- 
devilist  După  această  epocă  vodevilele  şi  co- 
mediile curgeau  din  condeiul  nesecat  al  lui  L. 
Dotat  cu  multă  vervă  şi  spirit,  însă  de  un  spirit 
mai  mult  aplecat  spre  bufonerie,  el  scrise  mai 
ales  pentru  teatrul  PalaiS'Royid.  Le  Chapeau  de 
paille  d'Italte,  Cagnotte,  Le  plus  heoreux  des 
trois,  ets.,  sânt  capete  de  operă  îa  acest  gen. 
L.  a  scris  multe  din  piesele  sale  în  oolabo- 
raţiuue  cu  Mai-c-Micbail,  Le  Franc,  Delacour, 
Martin,  ete.  In  1870  primi  crucea  de  oficier  al 
legîunet  de  onoare,  şi  în  acelaş  an,  la  începutul 
resboiului  franco-prusiau,  a  format  în  Sologne, 
unde  avea  mari  proprietăţi,  o  companie  de 
franctirori,  f  1888. 

Labirint,  v.  I^byrint. 

Labinn,  Clat  J  buză ;  în  zool.  bni»  inferioară 

dela  insecte  (v.  ac.). 
Labluni  leporinum,  (med.)  defect  unilateral  sau 

bilateral  al  buzei  superioare,  care  adese  se  con- 
tinuă şi  asupra  palatului.  L.  împiedecă  graiul  şi 
la  copii  mici  sugerea.  Este  congenital  sau  se 
desvoaltă  mai  târziu  după  ulceraţiuni  sau  lesiuni. 
Se  poate  delătura  numai  prin  operaţiune  plastică. 

Lablab  Savi,  (botan.)  sec^une  din  genul  Do- 
lichos  L.  (v.  ac.). 

La  B*mll,  (uius.)  V.  As.  La  B-moU  major, 
V.  As-dur.  La  B-moll  minor,  v.  Aa-moll. 

LaboratorlD,  local  întocmit  pentru  lucrări 
practice  mai  ales  de  chimie^  ^i  institut  pentru 
scrutări  şi  experimente  sdin^fioe  şi  tedintce. 
Iu  armate :  local  unde  se  f^ncă  muni^nnea. 

Laberţ,  rîuleţ  în  nordul  Ungariei;  isvoresce 
din  munţii  comitatului  Zemplin,  facend  cale  de 
130  km.  în  direcţie  sudică  pftnă  la  veraarea  în 
Ondava,  oare  cu  5  km.  mai  în  jos,  împren- 
nându-se  cu  Latorţa,  formează  rîul  Hodrog.  Con- 
form Chronicei  Anonimului  (cap.  13)  riul  îşi 
are  numirea  dela  castelanul  L.  ai  cetăţei  Hung, 
pe  care  oştirile  lai  Almos  bătânda-o,  L.  a  volt 


Digitized  by  Google 


Labouchâre  —  Lac. 


39 


&â  fngăj  dar  a  fost  piins  şi  spâazurat  la  mar- 
ginea riului. 

Latamberf,  H*nry,  om  politic  eaglez,  n.  1831 
în  liODdra,  18&4— 64  diplomat,  apoi  membru  al 
pariamentalui,  proprietar  şi  editor  al  foii  sa- 
tirice ■Tmthc,  până  Ia  1892  a  colaborat  şi  la 
>Daily  Kews<. 

LaheirdM,  ţinui  în  sadul  Fraudei  şi  în  Spania, 
locuit  de  Gascoci;  loc  principal  BayouDe. 

LabMrdtnMye,  Bertrand  Frangois  MaJU, 
(1699 — 1753),  maritiar  francez^  s'a  ilustrat  ca 
^vemor  al  insulelor  de  France  şi  Bourbou ;  ca 
comandant  al  unei  divisiuDi  navale  a  luat  dela 
Englezi  oraşul  Madras  dio  Indii.  A  murit  dis- 
graţiat  şi  sârac,  din  caoaa  caracterului  seu  vi- 
cloan  şi  egoist.  [Constant  B.J 

Labrâder,  peninsulă  mare  în  America  nordică, 
între  Oceaniu  Atlantic,  golfnl  Haâsoa  şi  stiîin- 
toarea  Hudson,  1.100,000  tni>.  O  parte  mare 
a  peainsalei  eate  nefractiferă.  Din  causa  tem- 
perattuei  aspre  şi  selbattce,  cerealele  mai  de 
lireţ  nn  se  produc;  secara  arareori  se  ooace. 
Dintre  animalele  selbatice  în  nnmer  mare  se 
afla:  amil  de  mare,  lupul,  vulpea  polară,  cerbul; 
animale  domestice  sunt :  cânele  şi  cerbul.  Ţermii 
sunt  bogaţi  în  pesce,  spre  a  căror  pescuire  se 
adană  midţi  pescari  din  Aoglia  şi  Fundlanda 
nouă.  Partea  cea  mtu  mare  a  peninsulei  L. 
^>arţine  la  Canada,  numai  partrâ  nordică  la 
peninsula  propriu  d>BĂi  unde  ou  deosebire  lo- 
cuieBc  ibcbimoşi;  ca  ludiwii  ou  tot,  numeră 
10,000  loc.  [M.  Bodiu.J 

Labradir,  mineral,  feldspat  catcosodic;  intră 
in  constituţiunea  multor  roce  eruptive,  ca  gabro, 
diarit,  basalt,  labradorit,  etc.  L.  presinfa  uneori 
colori  fromoase  de  irisaţie  şi  e  întrebuinţat  atunci 
şi  în  bijuterie.  Această  varietate  se  găsesce  în 
peniosnla  L.,  în  Rusia,  Australia,  etc. 

Labnutorit,  rouă  eruptivă.  Fetrografii  francezi 
numesc  L.  andesitele,  al  căror  feldspat  e  labrador. 

Lakrax,  lupm,  v.  Branzinul. 

Labraidei,  (zool.)  familie  numeroasă  de  pesci 
(co  4U0  specii)  din  subordinul  Plectoguaţilor;  au 
corp  Imigaieţ,  solzi  mărişori  şi  fălci  puter- 
nice, pe  spinare  o  singură  aripioară.  Cele  mai 
multe  specii  siînt  splendid  colorate.  Aparţin: 
Oenilabn»  Butlooi  G.  et  V,  şi  Cossypus  axil- 
laris  BL 

Libr— ,  (zool.)  buza  superioară  dela  insecte 
(V.  ac). 

Lahniie,  Girară,  supranumit  GSrard  de 
Serval,  literator  francez  (1808—55).  A  publicat 
puesii,  o  traducere  a  lui  »Faust*.  câteva  drame 
!□  colaborare  ca  Dumas  şi  o  carte:  >Les  iltu- 
mines  ou  precarseurs  du  socialisme.* 

La  Brayare,  Jeem,  scriitor  şi  moralist  franc. 
(lt>45 — 90),  imitator  al  lui  Theophrast,  întrece 
ca  mult  pe  acesta  în  >Caracterele*  SE^e.  Stilul 
aeu  e  conas,  elegant,  variat  Din  oausa  portre- 
telor fidele  ce  le  dă  in  cartea  sa,  a%'u  mulţi 
doşnuni,  dar  in  schimb  se  bucura  de  prietenia 
lai  Bossoet,  Bacîne,  Boileau>  L.  e  tradus  aproape 
iQ  toate  limbile. 

LatarMM  Oriseb.,  (botan.)  mic  gen  din  vasta 
familie  a  Leguminoaselor-Papilionaceae,  tribul 
Genisteae,  cuprinde  arbori  sau  tufe  glabre  sau 
paberule.  Acest  gen  are  vr'o  3  specii,  respfiitdite 
prin  Europa  şi  Asia  mică.  L.  nUgare  Griseb. 
(syn.  (^ftwu  L.),  cunosoai  de  poporul  nostru  sub 


numirea  de  Salcâm  galben,  se  cultivă  adesea 
prin  grădini  ca  plantă  decorativă.      [Z,  C.  F.| 

Labyrint,  la  Greoii  vechi  în  general  o  zidire 
gigantică  cu  multe  cbUii  şi  ambite  aşezate  cruciş 
şi  curmeziş,  într'o  formă  foarte  incftloită,  dar 
numai  cu  o  oşe  de  intrare  şi  de  ieşire,  aşa  încât 
acela,  care  a  întrat  în  L.,  saa  n'a  putut  ieşi 
nici  când,  sau  numai  cu  greu.  L.  egiptie  a  fost 
în  Egiptul  de  mijloc,  aproape  de  Arsinoe  pe 
ţermul  nordic  al  lacului  Moeris,  la  Egipteni, 
numit  Loperokutit  (palatul  la  Intrarea  lacului), 
zidit  din  pietri  Ia  2221  a.  Chr.,  se  compunea 
din  12  curţi  sub  un  acoperiş,  şi  a  avut  3000  de 
chilii,  din  cari  1500  erau  sub  pământ.  Scopul 
zidirii  apriat  nu  se  scie;  se  crede,  că  a  lost 
mormânt  pentru  dinastia  care  l-a  zidit,  sau  ud 
pantheon  pentru  ^m.  £g^ptalai,  mai  probabil  e, 
că  a  fost  o  zidire  pentru  temple.  L.  ain  CrttOt 
aproape  de  oraşul  Edosos,  după  mit  a  fost  zidit 
de  Daedalos  (v.  ac.)  ca  locuinţă  pentru  monstrul 
Uinotauros  (v.  ac.  şi  Ariadne,  Theseos).  E  pro- 
Inbil,  că  in  Creta  sub  L.  se  înţelegeau  rîpele 
şi  peşterile  din  munţii  Cretei.  Se  sde  âuoă  de 
ua  L.  Umneic  şi  de  altoi  ttoZte,  anume  etruscic. 

[Atm.] 

Labyrint,  (med.)  conduct  încovăiat  în  pro- 
funzimea urecliei,  care  conţine  melcul  osos  şi 
canalele  semicirculare.  In  acestea  se  termină 
firele  nervului  auditiv,  ca  şi  când  ar  fi  mii  de 
cl^>e  ale  unui  pian,  şi  cari  primeac  sonetele 
din  afară. 

LabyrintiMloii,  un  amfibiu  antediluvian.  Mai  în- 
semnat este  lAbyrinthodon  Buetimeyeri,  găsit 
în  pietrile  năsipoase  de  lângă  Basel  (Elveţia). 

Lac,  massă  mai  mare  de  apă  adunată  îutr'un 
basin  natural  pe  suprafaţa  uscatului.  Lacurile 
de  pe  pământ  difer  atât  în  privinţa  mărimii 
(unele  se  numesc  chiar  *mări«),  cât  şi  în  pri- 
vinţa afuQcjimii,  a  posiţiei  faţă  de  nivelul  mării, 
a  originei,  apei  lor,  etc.  Cele  mu  multe  locuri, 
cele  cu  scurgere  toate,  au  apă  dulce,  unele  au 
apă  sărată. 

Câteva  lacori  din  Enropa: 

.  r  IbUI.  dala 

,     ,  ,  mănmoa  at,.',^i 

lacnl  ţeam  în  km*.        in  n. 

Ladoga  Rusia  18,129  5 

Wener  Svedia  5,975  44 

Enare  Finlanda  1,421  115 

Constanţa  Elveţia  539  398 

Lagn  Maggiore  Italia  210  197 

Balaton  Ungaria  690  130 

Plan  Tirol  3-6  973 


în  alte  continente: 

lacul  continent  enpraf.  înSlţ. 

Caspic  Asia  43S,452  —26 

Superior  America        83,637  186 

Vict  Nyaoza  Africa  83,310  1190 
Maracaibo  America  16,360  O 
Tengri  Nor  Asia  (Tibet)  2,250  4630 
Marea  Moartă  „  (PalesL)  915  —394 
Eyre  Atistralia        9,500  1 

Lacuri  «ntermitcnte  sunt  acelea,  oari  având 
afluenţă  suterană,  cantitatea  apei  scade  ori  cresoe 
după  cum  e  timp  uscat  sau  ploios,  s.  e.  lacul 
Kopais  in  Grecia  şi  Zirknitz  in  Craina. 

lĂOţ  o  reşină  brună  roşcată  oe  se  extrage  din 
ramunle  unor  plante,  oa  Crotooţ  Aleorites  lao- 


Digitized  by  Google 


40  Lacottdivele 

cifera  şi  Bătea  frondosa,  ori  ficaBori  originare 
de  prin  estul  Indiei^  în  urma  iaţepării  acestora  de 
oStra  o  insecta  «jisft  Coccus-larajo.  Ea  se  presintă 
în  oomercin  sub  diferite  forme  ca  in  bastoane, 
boabe,  etc.  Conţine  70 — 80%  reşină,  lO^/g  o  ma- 
terie colorantă  ca  carmin  şi  4—6%  ceară. 

Schellaek  (lacco  in  tabutia),  acelaşi  lac  cu 
deosebirea  cS  coloarea  e  înlăturată  în  mare 
parte  prin  spălare  cu  sodă  şi  apoi  tomat  în 
piăoi  cu  o  coloraţiune  puţin  brună,  solubil  uşor 
in  alcool  ferbinte.  El  mai  conţine  pe  lingă  prin- 
cipiile de  mai  sus  şi  o  gelatină  vegetală.  E  cu 
aut  mai  preţuit  ca  dlt  e  mai  incolor. 

Lac  (vemuj  d*  refină,  un  oleu  sîcativ  în- 
tiebaiutat  pentru  a  da  olneotelor  un  luda  mai 
intens,  sau  a  le  preserva  în  contra  ao^unii  ae- 
rului, umidităţii  ori  prafului.  De  ordinar  se 
întrebuinţează  îd  pictură  dând  colorilor  un  luciu 
şi  frec&ndu-le  să  apară  mai  vii.  £1  constă  din 
disolvarea  unei  reşine  sau  a  unei  gume-reşine  în 
vr'on  mediu  disolvant,  ca  benzina,  alcoolul,  etc. 

Lac  Laquea,  un  lac  colorat  în  roşiu,  preparat 
din  aceleaşi  prodacte  ca  şi  gumilac. 

Lacwi  colorate,  sunt  combinaţiuni  ale  aci- 
dului carminic  cu  hidrat  de  alominia  şi  de  zinc, 
resultate  cu  deosebire  din  fierberea  resturilor 
de  coşenile  cu  alaun  (piatră  acră)  şi  apoi  adău- 

fate  cu  o  sare  de  nnc  şi  precipitate  cu  carbonat 
e  sodin.  fiîte  s&nt  conosonte  în  comerciu  ca 
lacuri  florentine,  veneţiane,  vienese,  parisiene,  eto. 

Laoeullvele,  grupă  de  insole  în  pai-tea  and- 
estică  a  Mării  Arabice,  na  departe  de  ludia  ant.  -, 
amsistS  din  10  insule  mai  mari  şi  alte  nume- 
roase insule  mu  mici,  cu  extensiune  de  35  km*, 
şi  14,440  ioc. 

LaeedenoRa,  un  alt  nome  dat  Spartei. 
Lao6p6de,  Jean  de,  poet  franc,  n.  1550  la 
Marseiile,  f  1625.  A  lăsat  câteva  poesii  reli- 
gioase şi  o  carie  >Theoremes  spirituels*. 

Lacerna,  fla^.J  o  mantea  largă  pe  care  o  îm- 
braoau  Romanii  pr^te  tt^ă  saa  preste  alt  veşt- 
ment  La  gât  se  încheia  cu  un  nasture,  iar 
înderept  avea  un  fel  de  capotă,  care  se  putea 
trage  preste  cap  şi  faţă. 
Laoerta,  v.  Şoperie. 

Laohalae,  Franffois  de,  iesuit  fnmo.  şi  du- 
hovnicul lai  Lodovio  XIV,  n.  1624.  A  avut  mare 
influinti  asupra  regelui,  t  10  Ian.  1709.  După 
numele  lai  se  nomesce  un  vestit  cimiter  (Pere 
Lachaise)  de  lângă  Paris,  fiindcă  se  întinde  pe 
locul  unde  odinioară  L.  avuse  o  vilă  pompoasă. 
In  acel  cimiter  se  află  mominteie  multor  cele- 
brităţi franceze. 

La  Chaussâe,  Pierre  Claude  NiveUe  de,  dra- 
maturg francez,  n.  1692  în  Paris,  t  1754;  a 
scris:  »Epitre  â  CUo«,  oare  provocă  o  adeverată 
revoluţiune  în  genul  dramafac.  A  mai  publicat: 
»Helanide«,  »L'EcoIe  des  meres*,  >La  Oouver- 
nante<.  I-se  reproşează  un  stil  plângetor,  jalnic. 

Laobesls,  !a  Greoi  una  dintre  Moir^  (Parcae 
la  Bomani). 

Lacheu,  (franc.  laqnais,  ital.  lacche),  ficior 
de  casă. 

Laohioţl,  veche  poporaţiune  romană  din  Creta, 
locuind  în  munţii  Albi,  unde  sunt  refugiaţi  de  când 
cu  năvălirea  Sarasinilor  în  acea  insulă. 

Laphmann,  Karl  (1793—1851),  i-enumit  filolog 
şi  critic  german,  n.  în  Braunschweig,  începu 
cariera  de  profesor  în  OQttingen  prin  o  ediţiune 


—  Laomus. 

critioft  a  lui  Froperţiu.  Xiak  parte  ea  vSnitor 
voluntar  la  resboiol  peotra  libertate  în  181&, 
apoi  fu  prof.  la  uoiv.  din  Beriin  şi  Kdnigsberg. 
Are  man  merite  pentru  filologia  clasică  şi  {>entni 
filologia  veche  germană.  Lucrările  principale: 
Cercetări  despre  cântecul  Nibelungilor  (»Zu  den 
Nibelungen  und  zar  Klage<,  1836),  despre  Homer 
(>Betrachtungen  iiber  die  Ilias<  mit  Zosâtzen  von 
Haupt,  3  ed.  1874),  ediţiunea  Noului  Testament 
cu  textul  primitiv;  Cercetările  metrice  »De  cbo- 
ricîs  systematis  tragicorom  Oraecomm*,  >De 
mensura  tragoediarum<,  >8pecimina  lingnae  fran- 
eicae«,  ş.  a. 

Ltoliner,  Fratut^  compositor  germ.,  n.  180S 
la  Bahi  în  Havana.  A  fost  oiganist  ^  şef  de 
orchestră  la  Viena,  unde  a'a  bucurat  de  amiciţia 
lui  Schubert  De  pe  la  1835  s'a  stabilit  în  Hun- 
chen.  A  scris  mai  multe  Soite  pentru  orchesti^ 
8  sinfouii ;  operele :  die  Biirgschaft  (1828),  Alidia 
(1839),  Catharino  Cornaro  (1841),  Benvenuto 
Cellini  (1849);  oratoriile  Moses  şi  Die  vier 
Meoschenalter,  Lieder,  etc.  In  1872  univ.  din 
Munchen  îi  conferi  titlul  de  Dr.  în  filosufie 
honoris  causa.  f  1890. 

Laolalaţ,  (botan.)  organ  lat  (frunză,  sepal, 
petal)  divisat  în  segmente,  lacinii,  profunde  şi 
cu  vîrful  ascuţit,  B.  e.  la  o  frunză  (v.  ac.)  fidă  sau 
partită.  Daefi  laciniile  sunt  nere^late  oi^anul 
se  4ice  kuserat. 

UcIohUB  prtmonttriiM,  numele  noui  pro- 
montoriu stâncos  în  partea  estică  a  ţinutului 
Brutfium  (Calabria) ;  aici  era  odinioară  templul 
renumit  al  iei\ei  luno  (luno  Lacinia).  Beliducele 
Hannibal  a  aşezat  aici  o  placă  de  metal,  pe  care 
cu  litere  punice  a  gravat  faptele  sale  belice; 
placa  a  veQut-o  Plinius.  A^i  Capo  delle  colonne. 

Laokdya,  o  materie  colorau^  care  conţine  un 
lac  4is  acid  lacdinic  10 — 13Vo  ŞÎ  16— 18»/o  acid 
silicic,  argilă  şi  calce. 

Ladify,  familie  veche  maghiară,  din  care  mul^ 
membri  aii  avut  rol  însemnat  în  istoria  aed.  XIV 

Sână  XV,  ca  generali,  fişpani,  bani,  voivodi  ar- 
eleni  şi  înalţi  dignitari  de  curte.  Voivodi  ar- 
deleni aa  frat:  1)  L.  Ştefan  (f  1354),  afoat  şi 
el  în  oastea  lui  Carol  Robert,  bătută  cumplit 
de  Alexandru  Basarab  la  Ohei^hiţa  (1330).  2)  L. 
Andreiu,  locţiitorul  regelui  Ludovic  în  Neapol 
(1350—52).  In  doue  rânduri  voivod  al  Transil- 
vaniei, f  1359.  3)  L.  Dionisie,  1359  voivod, 
1365  ia  parte  la  expediţia  contra  Bulgariei,  1366 
comandantul  cetăţii  Vidin  şi  comite  eu  Timişului. 
4)  L.  Nieolae,  1367  voivod,  1369  întră  cu  oaste 
în  Valachia,  dar  e  bătut  lângă  Ialomiţa,  murind 
însuşi  pe  câmpul  de  luptă.  5)  L.  Emerie,  fini 
lui  Ştefan,  1369—72  voivod,  1372—75  palatin. 
6)  L.  St^n  (II),  1371  ban  al  Cnwtiei  şi  Dal- 
maţiei, 1372—76  voivod,  trimis  ou  oaste  îa 
Neapol  (1372—73),  cade  în  prinsoare;  1383  iarăşi 
ban.  Implicat  în  consinraţia  contra  r^lui  8î- 

fismund,  are  totuşi  curajul  să  se  presinte  la 
ieta  convocată  în  Crijova^  Regele  îl  decqii- 
tează  în  sala  adunării  şi  îi  aruncă  trupul  pe 
fereastră,  pentru  a  intimida  pe  partisanii  lai 
(27  Febr.  1397).  Ultimul  L.  e  LadUlau,  1421  co- 
mite al  Aradului.  (Cf.  Por  Antal,  »Nagy  Lajos*  şi 
•Tortenelmi  es  regeszeti  6rtesit6«,  1887).  [t.] 

Lacnus,  materie  colorantă  albastră  extrasă  din 
plantele  Roccella,  Variolaria  şi  cu  deosebire  Leca- 
nora.  Ţesutul  regetalal  acestor  plante  se  macerează 


Digitized  by  Google 


Lăcomie  —  Laonl-Sftnt 


41 


UD  timp  înd^Diigat  ou  calce,  potaai  şi  amoniac.  Iar 
solnţnmea  care  conţine  colonmtul,  reatriosă  sub 
TiilniD  mic,  se  amestecă  ca  ghips  ţi  carbonat 
de  calce,  de  unde  se  fonnează  o  pastă,  care  se  taie 
ÎQ  forme  de  cuburi  şi  astfel  se  servesce  in  co- 
mercin.  L.  se  presintă  albastru  închis,  mat,  e 
solului  în  apă  şi  ta  tratare  cu  acicji  soluţia  devine 
roeie,  iar  cn  alcalii  îşi  reia  coloarea  primă.  Ca 
prindpîa  colorant  important  ce  se  găsesce  în  L. 
e  Azolitmîn  C,  Hj  SO^.  £1  servă  ca  reactiv  îd 
walise,  determinând  starea  neutrală,  acidă  sau 
alcalină  a  unei  soluţiuni.  In  laborator  se  usează 
taa  ca  tinctură  ijisă  de  tomesol,  sau  ca  bfirtie 
inlMbată  ca  acest  colorant. 

UOMlIe,  V.  Cupiditate. 

LacMia,  jartea  sud-estică  a  Feloponesului 
in  Grecia,  intre  Arcadie  la  nord,  spre  sud 
gulful  laconic  şi  mes&enio,  la  vust  Messenia, 
spre  est  Marea  Egeică,  ca  întindere  de  42^  km*., 
135,462  Ioc.  (1^).  [H.  Bodiu.] 

I  iflOBlo,  scurt,  concis,  după  datina  vechilor 
lAconieni. 

iMOBlBWi  saa  Sudatorium,  baie  de  asudat, 
un  desp&rtemSDt  al  băilor  romane,  în  care  cir- 
cula ur  îiicU4it 

Laeariaira,  Jean  Baptist  Henri  Dominic, 
predicator  franc,  n.  1802.  împreună  ou  Mon- 
talambert  şi  Lamennais  fu  uaal  din  redactorii 
jornalalai  Uberal-catolic:  >L'A.veDir€.  1840  a  în- 
tiat  ÎD  ordul  Dominicanilor  şi  a  scris  viaţa  Sf. 
Domioic.  După  revolaţîuaea  din  Febniarie  1848 
i  fost  ales  membra  în  adunarea  naţională,  iar 
1860  membra  al  academiei  franceze.  Predicile 
sale  s'au  publicat  sub  titlul:  «Conferences  do 
Xotre  Dame  de  Faris<  (3  voi.)  Paris,  1835--50. 

[Dr.  I.  Rada.] 

Lacrins,  picătură  de  omoare  limpede,  ce 
coige  din  oohiu,  cu  l'^g  sare,  şi  caosată  de  îm- 
presiuni  din  afaiă,  fisice  saa  morale.  Lacrimele 
se  produc  îo  glandula  lacrimală,  care  se  găsesce 
sab  m&r^Dea  temporală  superioara  a  orbitei, 
cam  şd  din  tianBndaţiuDea  pleopelor  şi  a  glan- 
dolelor  din  pleope.  Scopul  lor  este  de  a  umecta 
necontenit  ochiul  şi  de  regulă  trec  toate  îa  nas 
prin  canaliculele  lacrimale  (făntânica  ochiului, 
ifice  poporal);  iar  cSnd  prisosesc,  iasă  ca  lacrimi 
din  oclua.  Copiii  şi  femeile  j)lăng  mai  uşor,  dar 
noinăscaţii  du  au  lacrimi  in  primele  6  septe- 
mâni,  pentru  că  nu  percep  înnuririle  diu  aiaia. 

[Dr.  C] 

LuHbm  ChrMl,  (jai.J  name  dat  unai  vin 
lichorio,  ce  ae  stoarce  în  oantită^  mici  din  stru- 
gurii iMiiiiui  de  pe  VesuT. 

LHriBl  da  ttMi,  {PitUUun  de  BataviaJ^  bu< 
«iţi  de  stidă  termiiute  ca  coi}!  lungi,  obţmute 
din  turnarea  sticlei  topite  în  apă  rece  şi  cari 
imediat  ce  se  frâng  pe  loc  întreaga  massă  a  lor 
devine  o  palbore.  £tect  datorit  slabei  coesiuai. 

Leertaltara,  Lăcrămioare,  numele  românesc 
al  plantei  ConvaUaria  majalis  L.  (v.  ac.). 

LaetviM  Fr.,  (botan.)  gen  de  Cinpei-ci  Aga- 
rieinee  (v.  ac.);  piuăria  (fructul)  lor  conţine  latex 
IV.  ac.)  diferit  coloratj  roşa-gălbiu,  alb,  ş.  a. 
Caele  specii,  a  L.  deltcioauaFr.^  cu  pălăria  şi 
latexul  roşa-gălbiu,  cunoscut  de  popor  sub  nu- 
mele de  Bureţi  duJei,  Bizoni,  OpitUici,  L.  pi- 
peratut  Fr.,  Bureţi  iuţi,  B.  usturaţi,  L.  vo- 
lemua  Fr.,  etc,  sânt  comestibile.  Alte  specii  sânt 


otrăvitoare,  ca  L,  lormino»u$  Fr.,  on  pălăria  gal- 
benă, roşie-brună  şi  latex-alb;  L.  rufus  Fr.,  ş.  a. 

[8.  Şt.  R.1 

Lactat,  sărurile  acidului  lactic  (inactiv).  So- 
lubil in  apă  sunt  cele  alcaline,  şi  insolubile 
acelea  ale  metalelor  terose  şi  grele.  Printre  cei 
nitu  însemnaţi  notăm :  L.  de  Bisinut,  (Cg  Hg  d)* 
Bi,0,  Calciam  lactat  [C,      {(SJJ,]  Ca-f.5H„ 

Uagne^oi  lactat,  Zino  lactat,  Feram  laoticam 
oxKlulafcam. 

Lutoorif,  iostrament  peotni  determinarea 
untului  conţiant  în  lapto. 

Laotematra,  Ladodentimetr»,  GtUaetometru, 
{v.  ac.)  instrument  pentra  detenninarea  densi- 
tăţii laptelui. 

Laotosa,  Oalactoaa,  C,  H„  Og,  se  produce 
alăturea  cu  glacosa  Ia  fierberea  zahărului  din 
lapte  a  plantei  Agur-agar  şt  a  Carageeoului, 
precum  şi  alăturea  de  arabinosă  la  fierberea 
gumiarabiculai  cu  acid  sulfuric  diluat  Se  pre- 
siută  în  cristale  albe  prismatice,  1 1)8*  punctul  de 
fusiune,  uşor  solubilă  în  apă,  cu  gostul  dulceag. 
Insolubilă  în  alcool,  reduce  licorea  lui  Teling. 
Aceste  caractere  sânt  ale  O.  dextrogiie.  Cea 
bn^ră  se  obţine  la  fermentaţianea  cu  drojdie 
de  bere  a  Oalactosei  inactive.  Qalactosa  inactivă 
se  obţine  prin  reducerea  anhidridei  acidului  ga- 
lactonic  cu  amalgamul  de  sodiu.         [S.  M.J 

LactourlM,  substanţa  albaminotdă  conţinută 
în  lapte,  cu  deosebire  în  epoca  alăptării. 

Lactesnrle,  apariţia  lactcsn  (zahăr  de  lapte)  în 
urină;  se  observă  la  copii  mici  hrăniţi  artificial 
cu  an  amestec  de  lapte  şi  apă,  căruia  i-se  adauge 
prea  multă  lactosă  (L.  alimentară).      [V.  T.] 

Laotaoa  L.,  (botan.)  gen  din  vasta  fam.  a 
Compositelor,  trib.  Cichoriaceae,  cuprinde  plante 
erbacee  cu  suc  lăptos,  cu  flori  hermafrodite, 
homomorfe,  galbene  sau  albăstrii.  L.  are  vt'o 
60  specii,  respândite  prin  Europa,  Asia,  Africa 
şi  America  boreală.  In  părţile  noastre  cresc  mai 
multe  specii,  dintre  cari  menţionăm  namai  pe 
L.  aativa  L.,  cultivată  pentra  trebaiaţe  culinare, 
şi  cunoscută  de  popor  sub  numirile  de:  Sa- 
lată, Lăptuci,  Marale  sau  Marole. 

[Z.  C.  P.] 

Laotaoarlumi  este  un  product  vegetal  brun- 

roşetic  cu  miros  neplăcut  şi  gust  amar;  se  ex- 
trage prin  incisiunidin  diverse  specii  do  Lactuca 
şi  mai  cu  samă  din  L.  virosa  L.  plantă  otră- 
vicioasă,  ce  cresce  şi  in  părţile  noastre.  L.  este 
un  calmant,  care  se  întrebuinţează  în  medicină 
spre  a  combate  insomnia,  palpitaţiunile  inimei, 
nevralgiile  intestinale,  broochitele  uşoai-e,  etc. 

[Z.  C.  P.] 

L&CUlete  sau  Loculeţe,  sat  în  Hom.,  j.  Dâm- 
boviţa,  V.  Olodeni. 

UÎoi  hil  Babaa,  (CostandoiuJ,  corn.  rar.  în 
Rom.,  j.  K.-Sărat,  compusă  din  6  căi,  ou  1617  Ioc. 
(Dicţ.  geogr.  1890),  cari  se  ooapă  cu  agricultura 
şi  prăsirea  vitelor;  în  comună  sâot  3  biserici 
şi  1  şcoală. 

Laoal-Sărat,  una  din  cele  mu  elegante  sta- 
ţiuni balneare  în  Rom.,  cu  vile  frumoase  şi  bo- 
gate ptautAţiuni,  situată  în  depărtare  de  5Yi  tui. 
la  sud-vest  de  oraşul  Brăila;  se  compune  din 
2  basiuuri:  unul  mai  mare,  unde  se  află  stabi- 
limentul balnear  şi  altul  mai  mic  spre  snd-vest 
dela  cel  dintăiu ;  ambele  basinari  comunică  unul 


Digitized  by  Google 


42 


Laoane  —  Ladielan. 


ou  altal,  cfiad  apa  este  mare,  avend  în  Inu^me 

0  întindere  de  preete  2  im.,  iar  in  lăţime  baHinul 
cel  mai  mare  250 — 300  m..  şi  cel  mai  mio 
150 — 200  m.  Adâncimea  cea  mai  mare  în  anii 
ploioşi  e  de  1*20  m.  Nămolul  dela  L.-S.  e  de 
coloare  neaţră,  bogat  în  substanţe  minerale  (41%) 
şi  in  principii  organice  diferite  (â9Vi»)<  avend  o 
grosime  de  20 — 10  om.;  apa  rate  limpede  şi 
foarte  aSTatA,  avend  oalitÂ^  minerale  superioare 
9l  conţinend  pe  tfingft  alte  sabstaDfe  olorarile, 
iodurile  şi  sulfatele  de  sodiu  şl  magneain.  Nâ- 
molui  şi  apa  dela  L.-S.  au  efecte  uimitoare 
asupra  următoarelor  afecţiuni :  scrofulosft,  reu- 
matism, 8i5li8,  boale  nervoase,  boale  de  piele,  etc. 
In  1899  băile  de  aici  aa  fost  vitdtate  du  3400 
persoane. 

Laciiie,  (botan.)  spaţii  intercolulare  de  dimen- 
siuni variabile  din  organele  plantelor.  In  inte- 
riorul lor  mai  des  se  aâă  aer  sau  alteori  apa, 
^ine,  oteuri,  latex,  etc.  Se  întâlnesc  mai  des 
iD  parenchimul  spongios  al  frunzelor  şi  sunt 
foarte  desvoltate  la  plaotele  aquatice  subnierse 
saa  plătitoare  şi  la  cele  cu  lădăiciai  aeriane.  Au 
uneori  fonna  de  tuburi  sau  de  canale  (v.  Canale 
aerifere).  Aerul  din  iăantm  lor  formează  at- 
mosfera iotemft  a  plantei,  iar  la  cele  acuatice 
plutitoare  sau  submerse,  mai  ajuta  şi  Ia  micşo- 
rarea greutăţii  corpului  lor,  înlesuind  plutirea. 

[S.  Şt.  R.] 

LăcMtft,  Ştefan,  nepot  Iui  Ştefan  cel  Mare 
dupa  fiul  seu  mai  vîrstnic  Alexandru,  domn  al 
Moldovei  {Nov.  1538  pfină  în  Dec.  1540).  E 
primul  domnitor  moldovean  numit  de  Turci, 
nu  ales  de  ţoară,  contra  tratatului  din  1511, 
şi  rodul  politicei  Iui  Petru  Kareş.  A  fost  aşezat 
domn  de  cătră  sultanul  Soliuian,  caro  gonise  în 
persoană  pe  Rareş  Voda  din  Moldova.  Cu  toate 
ouitele  reuţiani  ce  le  încheie  cu  Polonii  (Febr. 
1539X  L.  nu  se  putea  odihni  de  teama  lui  Petru 
Rareş  închis  în  Ciceu.  Voise  să  pună  mâna  pe 

01  prin  trădare,  apoi,  ciînd  Zâpolya  capitulA  pe 
Rareş,  L.  se  grăbi  a-1  cere,  şi  mai  -ales  a  face 
aceasta  prin  Turoi,  protectorii  lui  Zâpolya.  Nu 
isbuti,  ba  ânci  Rareş  căpetu  voie  a  merge  la 
Constantinopole  spre  a  se  desviiiovaţî.  Nici  în 
lăuntru  L.  ou  fu  mai  norocit.  Ţeara  .săracă  mai 
fu  sărăcită  de  lăcustele  ce  băntuiră  lioldote  în 
vremea  aceea,  de  unde  şi  supranumele  domni- 
torului, şi  de  dăjdiile  lui  Vodă.  Boierii  se  1*0- 
scutară  şi  uciseră  pe  L.  în  foişonil  palatului  seu 
Ia  Suceava,  pe  când  dormia,  chiem&nd  la  tron 
pe  Alex.  domea  (1540).  [Aguletti.] 

Licuste,  Locuite,  nume  ce  se  dă  de  oomun 
la  trei  familii  de  insecte  aparţinetoare  ord.  Or- 
thopterelor  (v.  ac),  şi  anume:  Acridae  (v.  art. 
Acrida),  Gryllidae  (v.  art.  Greer)  şi  Locustidae 
(v.  ac.  şi  Căluţ  de  iarbă). 

Lacustre,  plante,  acelea  cari  trăiesc  pe  mar- 
ginea lacurilor,  ea  Stuhul.  Papura,  Pipirigul,  Ro- 
guzul,  Lanăriţa  cu  o  parte  din  corpul  lor  în 
apă,  parte  în  aer;  sau  cu  frunzele  lor  pluti- 
toai-e,  iar  restul  corpului  fixat  si  acoperit  de 
apă,  ca  Nufărul  galben  şi  alb  sau  Pluta,  Ciulina, 
Marsilia  quadrifolia;  sau  sunt  plutitoare,  dar 
libere,  netixate,  ca  Untiţa,  Muşcatul  broascei, 
Salvinia;  ori  sunt  complet  acoperite  de  apă 
(submerso)  şi  sau  sunt  fixate,  sau  libere,  ca  Bros- 
oariţa,  Cosorul  sau  Brădişul,  Otrăţelul,  Drenţele, 
S^uri$f  Najatf  VaHmeria,  Cliarauee,  ş.  a.; 


'  în  fine  unele  sunt  amfibii  (v.  ac.),  ca  Săgeata 
apei.  Limba  broascei.  Mărarul  bălţUor,  etc. 

Laeustro-salBastni,  ii^id  JL,  (geol.)  în  geo- 
logie numirea  unui  tip  din  cele  doue  ale  aiste- 
mului  pliocenic  (v.  ac.). 

Lada,  la  Ruşii  vechi  4i"a  frumseţii  şi  a  iu- 
birii. Serbătorile  ei  s'au  ţinut  mai  ales  în  Litvauia 
la  25  Haiu  şi  25  Iunie,  şi  cei  căsătoriţi  îi  aa- 
oriftoau.  Ladon,  (amabilul)  a  fost  4ool  amorului 
bărbătesc,  iar  L.  a  representatelemeotul  femeiesc. 

[Atm.] 

Lfldanum,  o  reşiuă  extrasă  dia  planta  (Mstus 

creticus,  originară  din  sudul  Europei:  Creta, 
Cipru.  La  destilaţie  dă  un  oleu  eteric  cu  mirosul 
ambrei,  care  se  solidifică  la  rece.  (v.  Cistus.) 

L&day,  Auguâtin  de  Koroseuat,  jurisconsult 
rom.,  n.  11  Aug.  1815  in  Băgău.  A  studiat  teo- 
logia la  Blaj,  de  unde  la  1838,  s'a  dus  la  O^rheiu, 
la  studii  juridice.  Sub  absolutism  a  ocupat  fe- 
lurite funcţiuni  de  stat;  ia  25  A.pr.  1861  a  fost 
numit  comite  supr,  în  fostul  oott.  al  Albei  saper. 
La  1867  a  trecut  ca  jude  Ia  Curie.  La  1881  s'a 
retras  în  [lensiuue  şi  a  fost  decorat  ou  ordinul 
leopoldin  îd  gradul  de  cavi^er.  f  20  Martie  1893 
lăsftnda-şi  averea  oonsistoriuluî  din  Blaj  pentru 
stipendii,  ajutarea  institutelor  de  înveţăment,  etc. 

Ladla,  se  ouinesce  dialectul  unei  părţi  de  lo- 
cuitori ai  Elveţiei  şi  Tiroluloi,  cam  450,000,  deo- 
sebit de  celelalte  limbi  romanice.  Locuitorii  îl 
numesc  Rumonş.  In  special  se  ohiamă  ladin  dia- 
lectul vorbit  la  sorgintea  rîului  Iun.  (v.  Rhaeto- 
Itomani.) 

LadiBOS,  în  Mexico  nume  dat  descendenţilor 
din  tată  european  şi  mamă  indiană. 

Ladislau,  (în  unele  scrieri  istorice  române 
*Lă8l&u*-),  cinei  regi  ung.  i)L.I  ^ântul,  fiul 
regelui  Boia  I,  n.  cam  prin  1040  in  Polonia, 
t  25  Iulie  1095.  Al  7-lea  rege  din  dinastia  ar- 
padiană,  ales  şi  încoronat  la  1077.  Sub  vdml 
seu  Solomon  a  luptat  vitejesce  contra  Cuma- 
nilor. Ca  r^  ân(k  a  purtat  în  doue  rânduri 
resboiu  contra  Cumanilor,  (1085  şi  1001).  20  Maiu 
1092  a  ţinut  sinod  în  Sabolci,  luând  disposiţiuni 

1)  eutru  asigurarea  creştinismului  intra  Maghiari. 
Sinodul  dela  Piacenza  1-a  ales  comandant  al  oşti- 
rilor cruciate,  dar  a  murit  înainte  de  plecarea 
acestora.  A  remas  de  el  o  fată,  Parasca,  soţia 
împăratului  bizantin  loan  Comnenul.  1192  a 
fost  canonisat  între  sfioţi.  Este  înmormântat  în 
cripta  bisericei  din  Oradea  mare,  zidită  de  el. 

2)  II,  fiul  lui  Boia  II  Orbul,  n.  1131.  A. 
crescut  Ia  curtea  imperatalui  iHzantin  Emanail. 
Ales  rege  în  15  Iulie  1162,  a  domnit  pftnă  Ia 
14  Ian.  1163.  3)  L.,  III,  fiul  lui  Bmeric,  n.  1199, 
■f  7  Mîuu  1205.  Incoi-onat  ăncă  în  viaţa  tatălui 
seu  şi  remas  orfan,  a  domnit  în  looa-i  tutorul 
şi  unchiul  seu  Andreiu  (LI).  Veduva  regină  s'a 
refugiat  cu  el  în  Austria  la  ducele  Leopold, 
unde  L.  a  murit  înainte  de  s'ar  fi  început  pentru 
el  resboiul  între  Andreiu  şi  Leopold.  4)  L.  IV 
Cumanul,  rege  al  Ungariei  1272—90,  n.  1262, 
încoronat  după  moartea  tatălui  seu  Ştefan  V, 
fiind  îusă  abia  de  10  ani,  mamă-sa  şi  loacbim, 
banul  Croaţiei  şi  Slavoniei  au  guvernat  ţeara. 
Anaruhia,  jaful  si  rescoalele  s'au  urmat  într'un 
slr  infinit.  Ladislau  se  aliază  ou  Radolf  de  Habs- 
bury  1276  şi  1277  împotriva  lui  Ottocar,  rege 
boem.  Iu  acest  an  se  căsătoresoe  cu  Isabella  şi 
începe  a  guverna  însuşi.  1278  merge  în  ajutorul 


Digitized  by  Google 


48 


lui  Bodolf;  1281  ^DviDge  Tesooala  lat  Finta; 
1285  îl  reaşează  pe  tron  pe  principele  polon 
LeGko;  dela  1286  ve<^nd  că  du  poate  înfrâna 
po  aobilîi  jăfuilori  îşi  oaata  distracţie  în  pe- 
treceri şi  desfrânâri  în  societatea  Cumanilor; 
ie  laptă  SfKii  ÎD  contra  Iui  Iran  Nemetujvăry, 
cue  I-a  acusat  la  papa,  pentru  maltratarea  so- 
ţiei sale  Isabella  şi  pentru  viaţa  &a  desfrânată, 
diD  care  oaosă  Nicolae  IV  a  anunţat  resboiu 
'-racîat  în  contra  Cumanilor,  îndreptat  însă  mai 
nalt  împotriva  refţelui.  1289  iarăşi  e  rescoală, 
T^le  pleacă  să  mtă  pe  resculaţi,  dar  fu  ucis 
dr  ducii  Cumanilor  l&tgă  K5rQ88xeg,  10  Iulie 
liîNJ.  o)  X.  V  Pogthimul,  fiul  lui  Albert  din 
i^sa  (ie  Habsbuig  şi  al  Elisabetei,  fioa  regelui 
Sigismimd;  n.  2£  Febr.  1440  (după  moartea  ta- 
tălui sdu),  t  23  Nov.  1457  în  Praga.  Ales  fiind 
Vtadislav  (V.  I.  Hunyadi),  mamă-sa  cu  coroana 
furată  dia  tesaur  !-a  încoronat  rege  şi  a  fugit 
ca  el  la  Frideric  III  în  Austria,  ducend  şi  co- 
roana. După  moartea  lai  Vladislav  e  ales  rege, 
dar  nn  s'a  interesat  de  afacerile  ţerii,  ba 
punea  chiar  pedeci  lut  Hunyadi  întru  organî- 
!«are&  acţiunii  de  aperaro  contra  Turuilor.  1453 
ales  şi  incozonat  rege  al  Boemiei,  petrecea  mai 
mnit  în  Praga.  16  Martie  1457,  ascultfind  de 
doşmanii  Hnn^eştilor,  decapitează  pe  Ladislau 
Hooyadi  în  [nata  Sf.  George  din  Buda,  apoi  te- 
nieodu-se  de  reabunare,  foge  laFra^(Bept.  1457) 
dnoeod  co  sine  pe  Matan  H.  Aici  moare  subită 
căod  tocmai  îăiâd»  pre^tiri  de  primire  pentru 
mireasa  sa,  fica  regelui  francez  Carol  VIL  Se 
4ice  că  l-ar  fi  otrăvit  guvemoml  boem  Oooige 
Podiebrad  şi  preotul  husitan  Rokyczana.  [t.] 

Ui#rfM,  voivodul  Transilvaniei.  După  moartea 
regelui  Aînreiu  III  nu  a  voit  să  recunoască  lui 
Carol  Robert  nici  un  drept  asupra  Transilvaniei. 
Contra-regele  Otto  voind  să-l  aibĂ  pe  partea  sa, 
i-a  cerat  fica,  meigend  însă  în  Trs.  la  cununie, 
L.  I-a  arestat  şi  i-a  luat  coroana,  pe  care  numai 
dană  îndeloD^Ue  tâ^ieli  a  predat-o  regelui  C. 
RoDert  în  arma  contractulni  dela  Segb^in  din 
8  Apr.  1310.  Fiii  soi  L.  sen.  şi  L  jun.  în  1316 
an  făcut  rescoală  contra  lui  C.  &>bert,  dar  au 
fost  bătuţi.  Pe  fica  sa  şi-a  măritat-o  după  Ştefan 
fiul  lui  Uroş,  prindpele  Serbiei. 

I  archidnce  aostriao,  fiul  archiducelni 

losif,  (t.  ac.). 

LaJt,  localitate  în  Sudan,  de-a  stânga  rîului 
KU,  capitala  provinciei  equatoriale,  fundată  de 
goTemorul  Gordon  în  locul  localităţei  bimaîlia. 

La^iţM,  cel  nifu  mare  lac  continental  al  Eu- 
np^y  situat  la  nord-vestul  Rusiei,  18,120  km*., 
100—223  m.  afund;  bogat  în  pesce.  L.  are 
70  aflamţi  şt  se  scurge  prin  Neva. 

LtdM,  la  Greci:  1)  DntcoDul  (l^aurut)  hee- 
peric  ca  100  capete,  fâtul  lai  Typhon  ca  Echidna; 
L  a  păzit  merele  de  aor  ale  Hesperidelor  şi  a 
fost  ucis  de  Heracles.  2)  L.,  un  <)eu  al  rîurilor 
io  Arcadia,  fiul  Ini  Ooeanos  ou  Tetbys,  tata 
Daphnei.  [Atm.] 

LadM,  v.  Lada. 

LadrtM,  insule,  v.  Mariane. 

Ladi,  al  doilea  fiu  al  lui  Dragoş  cel  Tiuer, 
ruerod  din  Maramureş,  care  capetă  cu  tatăl  seu 
ţi  fratele  seu  Gyula,  pământuri  dela  regele  ungu- 
resc (1360),  spre  resplătirea  slujbelor  făcute  în 
«zpediţiile  anguresci  pentru  supunerea  Moldovei. 

Uiy  este  numirea  oe  se  dă  în  Anglia  unei 


dame  nobile.  Decât  oa  aoeet  oovdnt  se  desig- 
nează în  acelaş  timp  ori  ce  doamnă  ori  dom- 
nişoară bine  crescută  şi  instiiiită. 

Ladyamith,  oraş  în  Natal,  renumit  prin  resi- 
steaţa  ce  a  aretat  în  timp  de  mtu  multe  luni 
încercărilor  din  partea  Burilor  de  a-1  cuceri  în 
resboiul  dintre  republicele  Oranje  şi  Transvaal 
şi  între  Anglia  (lfi99— 1900). 

Laella  Lindl.,  (botan.)  gen  de  Orcbidee,  ca 
vr'o  20  specii  ce  trăiesc  epifite  prin  America 
tropicali;  uuele  specii  din  oausa  florilor  lor  mari 
şi  frumoase  se  cultivă  în  florării  oalde,  ».  e.  L. 
albida  Batem.  L.  purpurata  Lindl  et  Poxt,  ş.  a. 

LaelhisCaJwC^35— 165  a.  Cbr.),  orator  roman 
vestit  şi  buu  prietin  al  tai  Scipion  Africanul. 
Iu  5.'>4  a  ocupat  funcţiunea  de  pretor,  iar  559 
(dela  fundaitsa  Komei)  este  consul.  Devenind 
propretor  în  Spania  a  învins  pe  faimosul  Viriat. 
L.  s'a  distins  printr'o  viguroasă  combatere  a 
propunerii  lui  C.  Licinius  Cra.su,  care  Undea  să 
facă  din  demnitarii  clerului  nisce  magistraţi  aleşi 
de  popor.  L.  este  ^  principalul  personaj  din 
opera  lui  Cicero:  >L.  sive  De  amiciţia  dialogus*. 

[Caion.] 

La  Eiolflt  sau  De  la  EnHna,  Juan,  poet 
spaniol,  1468  -  1534;  ca  music  excelent,  avu  dî- 
rţwţinnea  caţi|elei  lui  Leon  Z.  Considerat  ca  unul 
din  fundatorii  teatrului  spaniol,  a  scris  epiloguri, 
drame  cu  subiecte  politice  contemporane;  auto 
da  fe,  scene  religioase  jucate  la  Pasci,  la  Crăciun, 
şi  alte  serbători;  ecloge,  luate  din  viaţa  reală; 
Tision  del  teinplo  de  Ia  Fama  y  glorias  de  Ca- 
stilia; Arte  de  trouvar,  un  fel  de  artă  poetică  ş.  a. 

La^niMO,  JUne  Thiopkile  Hyacinihe,  n.  1781 
în  (^uimper  (Brefagne),  +  1826.  A  fost  piof.  de 
medicina  internă  în  Paris.  L.  este  descoţiori- 
torul  stetboscopului,  şi  a  Introdus  în  medicină 
auscultaţiunea  mijlocită  prin  percursium. 

LaSrtM,  în  mitol.  grec.  tata  lui  Ody^eos,  a 
luat  parte  la  călătoria  Aigonauţilor  şi  trăia  când 
OdysseoB  s'a  reîntors  acasă  Ia  Ithaca. 

LaerU  IHogene$j  v.  Diogenes  2). 

Lafayette,  Mane  MadeUine,  eomteste  de, 
scriitoare  franceză,  n.  1634  în  Paris,  t  '693. 
A  fost  amica  lui  de  La  Roobefoucauld,  lui  La 
Fontaine,  etc,  şi  frecuenta  întrunirile  literare 
dela  Hotel  de  Rambouillet  A  compus  mai  multe 
scrieri  de  valoare:  La  Princesse  de  Cieves; 
Zaîde;  La  Comtesse  de  Montpensier,  etc. 

Lafayette,  loan  Măria  Faul  Roch  Yves 
Oilbert  Motier,  marchis,  om  de  stat  şi  general 
franc,  n.  6  Sept.  1757,  f  20  Maiu  1834  în  Paris. 
A  luat  parte  la  resboiul  de  secesiune  al  Americei 
de  nord  şi  la  evenimentele  revoluţiei  franceze; 
el  a  presentat  adunăiii  naţionale  constituante 
proiectai  de  lege  despre  >drepturile  omului*. 
După  demolarea  Bastlllei  a  luat  comanda  gardei 
naţionale.  Ia  resboiul  contra  Austriei  şi  Prusiei 
a  avut  comanda  armatei  dela  nord.  Declarat 
trădător  din  partea  radicalilor  ajunşi  la  putera 
în  urma  derutelor  resbojului,  L.  e  abandonat  de 
trupe  şi  fuge  in  străinătate.  Prins  de  austriaci 
este  încbis  în  Olmiitz,  de  unde  scapă  (1707)  la 
ÎQtrevenirea  lui  Najwleon.  După  desastrul  dela 
Waterloo  L.  a  pretins  abdicarea  lui  Napoleon. 
In  parlament  aparţinea  partidului  radical.  Io  re- 
voluţia din  1830  avea  comanda  gardei  naţionale 
din  întreagă  ţeara.  1883  i-s'a  ridicat  monument 
în  Puy.  [t] 


Digitized  by  Google 


44 


Uifeta,  a/%f,  dispositiml  oare  sqs^db  goiile 
de  foc  ale  artileriei  şl  care  primeBce  toată  forţa 
de  recul  a  piesei  ofiiid  se  dă  foo;  se  compune 
din  2  fălcele^  care  Ia  partea  superioară  primesc 
umerii  tunului,  iar  capetul  de  jos  al  fălcelelor 
împreunate  se  aşează  pe  păment  în  timpul  tra- 
gerii ;  aceste  fălcele  ioainte  erau  de  lemu,  în 
presetit  însă  se  couRtruiesc  dio  table  de  oţel. 

Lafentalne,  Jean  de,  cel  mai  mare  fabulist 
franc,  u.  Ifâl  în  Châtean-Thierry.  f  l(î95  în 
Paris.  La  început  fâ  trimis  Ia  semiuariul  Saint- 
Hogloire,  dar  Toca^unea  sa  poetică  îl  atrase 
mai  mult  spre  studii  laice,  în  special  ale  auto- 
rilor antici.  Foaquet  descoperind  talentul  seu 
poetic  îl  numi  poehil  seu,  cu  o  plată  de  1000  libre, 
cu  condiţinnea  ca  Ia  fiecare  quartal  să  scrie  o 
bucată  de  versuri.  Nu  mai  puţin  folositoare  a 
fost  pentru  L.  protecţiunea  d-nei  dela  Sabliere 
în  timp  de  20  ani.  In  1684  fu  admis  în  Acad. 
franc.  Adevăratul  seu  titlu  de  glorie  suat  *Fa- 
bles<  cari  excelează  prin  graţia,  simplitatea  şî 
varietatea  stilului  şi  prin  o  limbă  perfectă.  L.  a 
mai  scris :  >ConteB  et  Nouvelles*,  cari  păcătuiesc 
prin  o  prea  mare  licenţiositate ;  «Psyches  romao 
mitologic;  «Philemon  et  Baucis*,  poemă,  etc. 

Lagenarla  Ser.,  (bot  an.)  gen  monot^ic  din  fam. 
Cuourbitaeeelor,  tnb.  Cncamenneae.  Unicaspeoie 
L.  vulgari»  Ser.  ce  cresce  în  Asia  şi  Africa 
tropicală  este  o  plantă  erbacee  înaltă,  scandentă 
şi  pabescentă.  cultivă  şi  prin  părţile  noastre 
şi  este  cunoscută  sub  numirile  de:  Tîdvă, 
Cuourbetă,  Troacă,  Tîlv.  [Z.C.PJ 

Lagllţi, dinastie  egipteană  întemeiată 325  a.  Cnr. 
de  cătră  Ptolomeu,  fiul  tui  Lagus  şi  unul  din  ge- 
neralii iui  Alexandru  cel  Mare.  Această  dinastie 
durează  dela  325  pănă  Ia  30  a.  Cbr.  La  începutul 
acestei  dinastii  s  au  distins  trei  mari  suverani 
şi  anume:  Ptoiomeu-Soter  (Salvatorul),  oare 
domnesce  dela  325—285;  Ptoiomeu-Filadelful 
(care  îşi  iubesce  fraţii],  rege  care  guvemeasă 
Ks^ptul  din  285— 24tt  şi  Ptolomea-Svergetul 
(Binefăcătorul),  care  domnesce  dela  246—221. 
Dinastia  aoeastaae  stinge  în  anul  'iO.  [(Taion.] 

Lago  Maggiore,  lac  situat  la  poalele  sudice  ale 
Alpilor,  între  cantonul  Tesin  al  Elveţiei  şi  între 
Lombardia  Italiei.  210  km*,  posedând  o  lungime 
de  64  şi  o  lăţime  medie  de  9  km.  Suprafaţa 
lacului  zace  197  m.  \>restB  suprafaţa  mării; 
altcum  s'au  constatat  afuncjimi  pană  la  375  ni. 
împrejurimea  lacului,  precum  şi  deosebit  in- 
sulele boromeice  dmtrînsul,  cu  bogata  lor  ve- 
getaţiune  sudică,  suut  de  o  frumseţă  extraor- 
dinară, din  care  causă  se  şi  visitează  de  mulţime 
de  striUni.  Prin  lac  trece  rîul  Ticino,  cel  ce 
ÎBvoresce  în  apropiere  de  mantele  Gotardo  şi  se 
varsă  Ia  Paria  în  Po.  Pe  timpul  Romanilor  antici 
L.  m.  se  namia  Lama  Verbatms,  şi  ftncă  pe 
atunci,  această  regiune  romantică  era  visitată 
^i  folosită  ca  predilecţiune  de  locuitorii  oSnipiei 
italice  ca  loc  de  petrecere  presta  rară.  [^] 

Lagsmya,  v.  Leporidae. 

LaBoplvUi>'>i>iiS,  ocbiu  zgîit,  adecă  neorosân- 
du-se  o  parte  din  pleopăşi  cicatrizăudu-se,  ochiul 
nu  se  poate  încbide  bine,  de  aceea  şi  numirea 
(ochiu  de  iepure). 

Laflopua,  (zool.)  potâmiche  albă,  pasere  din 
ordinul  Gaiinaceeior ;  pe  picioare  are  pene  până 
în  verful  deltelor,  unghii  în  formă  de  lopată 
^  un  ciot!  ca  creastă.  Trăiesce  la  nord  şi  pe 


munţi  înalţi,  vara  e  galbin  pistriţată,  iar  iama 
de  tot  albă. 

LeboS,  (Echo,  oni  ia  indigeni),  insulă  în  golful 
Benin  îu  Guinea  de  sus,  aproape  de  coastele 
şelarilor,  de  189  km*.,  cu  75^000  loc.  De  pre- 
sent  este  în  posesiunea  An^iei  şi  este  un  pu- 
ternic punct  de  comercin. 

Lngrimoao,  fital.)  =  plângător,  cuvSnt  între- 
buinţat în  musică  ca  termin  de  expresiune. 

La  Bnaira,  port,  v.  (Caracas. 

Laguna,  (ital.)  ţermuri  niooirloşi,  ou  deosebire 
ţinutul  bogwt  în  insole  dela  ţermurul  nord-vestid 
al  Adriatioei  dela  gura  rîului  lonzo  pănS  la  delta 
Padului,  unde  se  află  şi  Veneţia  («oraşul  La- 
gunelor*). 

Laguma  L.,  (botan.)  gen  monotipic  din  fam. 
Gramineelor.  trib.  Agrostideae.  Unica  specie  L. 
ovatus  L.,  cresce  în  reriunea  mediteraniană, 
extindendu-se  din  insulele  Canarice  până  în 
Orient  şi  până  in  insula  Jersey  (Europa  occi- 
dentală). Ea  este  o  plantă  erbacee  anuală. 

Laharpe,  1)  L.  Frederic  Gi$ar  de,  sau  La 
Harpe  (1754—1838),  om  de  stat  elveţian  şi  ge- 
neral rus.  După  ce  fusese  în  Rusia  la  curtea 
Caterinci  II,  reven!  şi  întră  în  Directoratul  exe- 
cutiv. Din  motive  politice  se  refugii  în  Rusia, 
unde  domnea  Alexandru  I,  fostul  seu  elev,  ş] 
care  în  1814  îl  numi  locotenent  general  şi  con- 
silier aulic.  La  congresul  dela  Viena  el  stărui 
mult  pentru  independenţa  Elveţiei.  [L.] 

2)  L.  Jean  I/Vat%foi8  de,  critic  şi  poet  frc, 
n.  1739,  ţ  18(fâ.  A  soris  .Le  Comte  de  Warwick», 
tragedie  in  5  acte,  prima  şi  cea  mai  bună  operă 
a  sa.  Mu  pu^n  succes  avură  tragediile:  »Timo- 
Ieon«,  >Pharamond«,  «Gustave  Vasa*.  Mai  târziu 
publică  critice  literare  în  >Mercure  de  France*. 
La  Harpe  îmbrăţîşă  ca  ardoare  ideile  revolu- 
ţionare şi  se  arătă  un  jacobin  convins.  Incbis 
sub  teroare  şi-a  schimbat  opioiunile  şi  deveni 
adversar  at  partidei  filosofîoe.  IHiborat  din  tem- 
niţă, el  continuă  leoţiunile  aale  literare  la»Lycee< 
(adi  Athenee)  în  cura  de  12  ani.  Gea  mai  bună 
ediţie  din  operele  lai  L.  H.  e  acea  de  Lef^vre, 
Paris  1816,  15  voi.  8« 

Lahor,  (Lahore),  cap.  prov.  indobritiee  Pau- 
geab,  cu  176,854 loc.  (1891);  fortăreaţă.  Pe  lângă 
multe  ruine  ale  gloriei  şi  splendoarei  de  odinioară 
se  mai  afiă  numeroase  palate,  moschee,  mausolee, 
bazare  frumoase;  industrie  şi  oomerciu  viu. 

Lahovart,  1)  L.,  Alexandru,  însemnat  bărbat 
politic  român,  n.  1841,  f  1897,  şi-a  făcut  stu- 
diile liceale  şt  cele  juridice  cu  un  deosebit  sucoes 
la  Paris,  de  unde  s'a  întors  1865  cu  diploma 
de  doctor  în  drept.  Numit  1867  director  al  mî- 
nisteriului  de  externe,  el  se  distinge  de  aoum 
înainte  oa  membrul  cel  mu  energic  al  partidului 
conservator,  atât  în  administraţie  ofit  şi  ca  im- 
petuos orator  ţiariamentar.  Apr.  1870  e  pentru 
{trima  oară  mmistru  în  cabinetul  junei  drepte 
al  lui  Manolache  Eostakij  apoi  iarăşi  ministru 
de  justiţie  în  mai  durabilul  ministeria  Lascar 
Catargîu  până  la  1876,  când  este  împreună  cu 
alţi  colegi  ai  sei  din  acest  cabinet  dat  în  ju- 
decată de  camera  liberală  pentru  cause  carat 
politice.  După  retragerea  nechibzuitei  acusări 
in  1878,  A.  L.  este  sub  îndelungatul  ministeriu 
loaii  Brătianu  de  mai  multe  ori  ales  deputat  în 
opositie  şi  se  semnalează  prin  neobosita  laptft 
în  contra  partidului  liberal.  După  căderea  lui 


Digitized  by  Google 


Laitnoh  —  Unta. 


Bimtuna  a  devenit  din  nou  miDistrn  de  donicaîi  j 
în  cabinetul  ajonimist*  al  lui  Teodor  Rosetti  din 
1S8B,  91  a  re  mas  apoi  în  diferitele  mioiBtere 
conservatoare  pAnft  Ia  Oct  1895  ministru  de 
ntenie.  Publicarea  unei  ooleo^i  a  diacoreurilor 
«ale  pazlamentue  e  în  preparare.  (Cf.  T.  Ha- 
iorescn.  Discurs,  pariam.,  3  voi.). 

2)  Lahovari,  Gheorghe  /.,  n.  1  Iun.  1838  îo 
Eiimnicul-Vetcei.  Primele  studii  le-a  făcut  în 
Bocoresci,  pe  cele  secundare  la  Beiiio,  iar  cele 
superioare  la  universitatea  din  Eleidelberg  şi 
şcoala  politechnică  dîn  Karlsnihe.  întors  în  ţeara 
(1802)  servesce  ca  inginer,  apoi  (1871—76)  ua 
director  şeneral  al  poştelor  91  telegrafelor;  1876 
nte  Domit  consilier  la  înalta  curte  de  compturi ; 
dela  1693  este  prendentul  acutei  înalte  cor^.  Ca 
director  al  ţoatelor  a  luat  parte  Ia  primul  con- 
gres poetal  internaţional  (1874),  a  încbeiat  coo- 
venţiuni  poştale  şi  telegrafice  cu  mai  multe  state, 
a  desfiinţat  serviciile  postide  străine,  făcute  de 
vapoarele  aostriace  de  pe  Dunăre  «i  de  birourile 
franceze  din  Galaţi  şi  Brăila,  a  introdus  pentru 
prima  oară  la  noi  cărţile  şi  mandatele  poştale 
;i  a  publicat  prima  lucrare  statistică  asupra 
poştelor  ţi  telegrafelor.  Io  calitate  de  consilier 
$i  mai  târziu  de  president  al  curţii  de  compturi 
a  ojlaborat  la  facerea  legilor  comptabili taţii  ge- 
nerale a  statuloif  la  organisarea  acestei  îii.tlte 
cuti  cam  şi  la  mai  multe  regulamente.  La  1875 
după  îndemnul  regelui  Oarol  1,  L.  a  fondat  im- 
preonft  ca  alfii  «Etoeietatea  geografici  română* 
h.  ae.)  al  cirri  secretar  general  este  fiocă  dela 
fondarea  ei.  Prin  îngrijirea  Iui  L.  se  publica 
buletinul  acestei  sodetă^  şi  s'iui  adunat  şi  pu- 
blicat materialele  necesare  unui  dicţionar  geo- 
grrafic  al  ţerii.  De  maî  bine  de  20  ani,  L.  este 
vice-preşedinte  şi  apoi  preşedinte  al  >Societatii 
pentru  înveţătura  poporului  române,  pentru  a 
cărei  prosperitate  a  contribuit  mult.  A  publicat 
în  >CoaTorbiri  literare*  aub  numele  de  >Hărtii 
vechi*  o  serie  de  acte  şi  documente  veobi  şi 
interesante,  iar  sub  pseudonimul  >Oil<  mai  multe 
novele  şi  schiţe. 

3)  Lahovarjf,  Jocob,  general  de  brigqdă,  mi- 
oistm  de  reaboin  dela  27  Hârtie  1808,  n.  16  lan. 
184(),  după  absolvaiea  curs.  liceale  întră  în  şcoala 
militară  din  Bucnresci  (1862)  de  unde  iese 
sub-locot  în  artilerie  (1864),  locotenent  iu  1868, 
căpitan  în  1871,  maior  îu  1874,  locot-coloDel 
în  1877,  colonel  io  188B,  general  de  brigadă 
in  1891,  comandantul  divisiei  Dobrogea  (1898)- 
L  este  unul  din  oficierii  oei  mai  instruiţi  şi  mai 
raloro^  ai  armatei  romSne.  A  absolvat  cursurile 
şcoalei  de  resboiu  din  Paris,  urmând  în  acelaş 
timp  cursarile  dela  Sorbonne.  şi  se  întoarce 
ÎD  ţeară  cu  dopla  diplomă  de  oficier  de  stat 
maior  şi  cea  de  licenţia  in  adinţele  matematice, 
ceea  ce  îl  desemnează  Ia  fonoţiunile  alese  de 
profesor  de  caloalal  infinitesimal  la  universitatea 
din  Bncoresci,  de  oficier  de  atat  maior  la  de- 
posit  (1873).  mai  târziu  de  şef  al  secţiunei  II, 
de  sub-ţef  (1882—91)  şi  in  fine  de  şef  al  stat 
maiorului  general  al  armatei  (18U4 — 05).  A  luat 
parte  ca  oGcier  de  stat  maior  la  M.  St  g-at  al 
armatei  in  campania  din  1877  contra  Turcilor. 
L.  a  mai  ocupat  funcţiunile  de  ministru  de  res- 
boiu dela  1891 — 94,  îo  oare  timp  asavîrşit  mai 
muite  reforme  însemnate  în  armată,  între  cari  fa- 
uonarea  iofiuteriei,  pe  care  a  înarmat-o  cu  arma 


4fi 

Mannlicber  calibru  redus  şi  pulbere  fără  fum ;  a 
completat  organisarea  artileriei  şi  cavaleriei,  a 
făcut  să  se  voteze  credite  însemnate  pentru  termi- 
narea fortificaţiunilor  cetăţii  Bucnresci  şi  oasar- 
mamentului  trupelor  diverselor  garnisoane,  etc. 
Generalul  L.  prâedft  mai  multe  ordine  străine 
şi  rom.,  între  cari:  Legiunea  de  onoare  (oficter, 
1879);  St.  Stanislas  cl.  II  (1883);  Albrecht  Corn. 
cl.  I  (Saxonia,  1890);  Coroana  de  fier  cl.  I 
(Austria,  1891);  Ord.  casei  Emestine  m.  cruce 
(Saxa-Meiningeu,  1892);  Leopold,  marea  cruce 
(Belgia,  1894);  Sf.  Olaf  de  Norvegia  (Svedia); 
Sf.  Ana  cl.  I  (Rusia,  1894);  Sf.  Alexandru  m. 
cruce  (Bulgaria,  1898):  Ord.  8f.  Vladimir  de 
resboiu  cl.  IV  (1877);  Ordinul  casei  de  Hobeu- 
zoUern  cl.  II. 

4)  Lahovari,  loan,  al  treilea  frate  al  lai  Ale- 
xandru, n.  1848,  şt-a  făcut  cu  disttncţiuoe  studiile 
juridice  la  Paris,  apoi  a  exercitat  profesiuoea 
de  advocat  în  Bucuresci;  alea  deputat  în  camera 
dela  1871  el  este  ca  şi  fraţii  sei  membru  al 
partidului  conservator.  1892—95  a  fost  ministru 
plenipotenţiar  Ia  Paris  şi  dela  11  Apr.  1899  pană 
Iulie  1900  a  fost  ministru  de  externe  în  cabi- 
netul O.  Or.  Cantacuzino. 

Laibach,  1)  L.,  aflueot  pe  dreapta  al  rînlui 
Sava  în  Craina,  trece  prin  peştera  dela  Adels- 
berg.  2)  L.,  (sloven.  LjubIjanaJ,  oraş,  capitala 
Crainei,  situată  lângă  riul  L.,  30,505  loc.  (1890); 
reşedinţă  episoopească;  musen;  industrie  de 
bumbaoţ  comerciu;  castel  (dărîmat  Ia  1813). 
Dela  1809 — 13  L.  era  reşedinţa  guvernatorului 
general  francez  al  prov.  ilirice.  In  timpul  din 
urmă  L.  a  suferit  dc  cutremure  dese  de  păment 

Lafbfir,  haină  femeiască,  fără  de  mâneci  şi 
scobită  la  gât.  L.  se  poartă  de  ţerancele  române 
şi  se  lucrează  din  felurite  catifele  broşate,  tivite 
cu  panglici  colorate.  L.  se  numesce  de  popor  şi 
brasieră  purtată  de  femei  în  scop  de  a  strînge 
corpuL  [M.  B.] 

UtiO)  (grec.)  în  sens  bisericesc  mirean,  acel 
individ,  care  a  intrat  în  sinul  bisericei  prin 
botez.  L.  formează  po^wnil  crediucios  sau  turma 
cuvântătoare,  in  oposiţio  cu  clericii  (v.  ac),  cari 
în  virtutea  ordinaţiunii  lor  sacramentele  an 
putere  mtu  mare  decftt  lucii  (Mirean).  laidi 
apar^Q  bisericei  ascultătoare.  (Cf.  Dr.  I.  Katiu, 
Instituţiunile  Dreptului  bisericesc  Blaj,  1877 
§§  193—205).  [i— m.] 

UUeti,  v.  Ţi^i. 

Lalna,  în  mitol.  litvanică  elementul  femeiesc 
al  puterii  primitive;  domnitoare  universală  în 
cer  şi  pe  păment;  isvorul  originii,  vieţii  şi  al 
trecerir.  Se  aseamenă  ^\t\&l  Hera  la  Greoi,  Maja 
la  Incji.  [Atm.j 

Lalilcl,  treoetoare,  v.  Vulcan. 

Lalot,  Basarab,  voevod,  v.  Basaraba. 

Laitf  doue  hetâre  (v.  ac).  Una  trăia  pe  timpul 
resboaielor  peloponesiace,  era  amica  filosoftlor 
Dic^enes  şi  Arisfa'ppos.  A  dtnia,  fica  Timaodrei, 
a  amicei  lui  Alkibiades,  numera  între  amicii  ei 
no  pictorul  Apelles  şi  pe  retonil  Hypereides. 
Probabil  că  Afroditele  lui  Apelles  repreaintă  pe 
aceasta  L.  Femeile  tessaliene  invidind-o  pentm 
;  f  mmseţa  ei,  au  ucis-o  în  templul  Af  roditei. 

Lalata,  (arâmânesce  Loca),  com.  arămfinească 
în  Zagori,  în  Epirul  nordic,  ou  2250  loc. 

Laita,  LeUha,  atluent  pe  dreapta  al  Dunării, 
desparte  la  vest  o  parte  a  Austriei  de  Ungaria, 


Digitized  by  Google 


46 


Ijqi  —  Lamarok. 


de  unde  cele  dotie  păr^  ale  inonarcbiei  Âustro- 
Ungaria  poartă  numele  de  Trans-  şi  Cistaitanla. 
L.  isToresce  din  Alpii  aostriaci,  curţ^nd  spre 
est  paralel  ca  munţii  Laita,  se  varsă  in  nu  braţ 
al  Dunării.  [M.  Bodia.] 

LaJt,  neguţători  taroi,  cari  în  namer  de  mai 
multe  mii  se  încuibaseră  în  principatele  române, 
>ucigiÎDd  pe  negustorii  cei  de  loc,  mistuind  ne  să- 
raci cu  dobânda,  lu&ndu-le  câte  4  parale  Ia  leu 
pe  luoă,  lăpădfindu-le  banii  cu  sila  prin  Bate, 
necinstind  familiile  locuitorilor,  iar  pe  lârbaţi  go- 
nioda-i  cu  săbiile.*  Au  fost  goniţi  de  Conat  Ha- 
yrocordat  (1741—49)  în  timpul  domniilor  lui  şi 
în  Muntenia  şt  în  Moldova. 

Ldihnao,  (LucnovJ,  capitala  prov.  indobritice 
Audh,  27.i028  loc.  (1891J;  numeroase  palate 
pompoabc,  temple  indice,  moscbee  şi  morminte, 
şuoală  înaltă. 

Lakkollth,  (geol.)  numele  unei  masse  de  roce 
eraptive,  care  e  acoperită  de  atratori  mai  vechi 
saa  se  gisesce  între  acestea. 

LataMlţ,  comună  mr.  în  Unţ.,  cott.  Caraş- 
Severin.  cu  1415  loc.  Romani,  can  în  mare  parte 
se  ocupă  cu  vărăritul.  8e  aâă  în  comună  o  fa- 
biică  (le  var. 

Lalea  sau  Lake,  numele  popular  al  plantei 
Talipa  silvestris  L.  (v.  ac). 

LaliSMntla  Fisch.  et  Mey  fbotan.)  gen  de 
Labiate  cu  4  specii,  ierburi  glaore  sau  peroase 
şi  cu  flori  mici  albăstrii,  trăiesc  în  Caucas,  Hi- 
malaia, Asia  mică,  speciile  L.  caneseens  Fisch. 
et  Uey,  L.  peltata  Fisch.  et  Mey,  L.  iberica. 

[S.  Şt.  R] 

Udly-TcIleBdtl,  I)  Toma,  conte  deL.fi  baron 
de  T.f  geaenU  franc,  n.  1702;  de  origine  en- 
gleaă,  1756  guvernator  al  coloniilor  franc,  din 
India.  Victorios  în  numeroase  resboaie.  Acusat  de 
trădare,  e  închis  în  Bastille  şi  decapitat  (6  Maia 
176(1)  ca  trădător.  stăruinţele  fiului  sen  şi 
ale  lui  Voftaire  —  după  10  ani  —  procesul  i-se 
pertractează  de  nou  şi  regele  prin  resoript  îi 
rehabilitează  onoarea.  2)  Trofitn  Ofrard,  fiu) 
lui  Toma,  o.  1751,  f  1830.  S'a  oferit  ca  apă- 
rător al  regelui  Lud.  XVI,  dar  respins  de  convent, 
L.  şi-a  publicat  pledoanil  sub  titlul  «Plaidoyer 
ponr  Lonis  XVT.  (1796).  [t.] 

Laie,  V.  Adansonia. 

LftlMhi,  corn.  rar.  în  Bora.,  j.  Vâlcea,  com- 
pusă din  4  cftt  cu  1800  loc.  (Dicţ.  geogr.  1893), 
cari  se  ocupS  ou  agricultura  şi  prăsirea  vitelor; 
în  CODI.  sunt  2  biserici  şi  1  şcoală. 

LaM^  (tibet,  suprem)  este  titlul  preoţilor  şi 
egumenilor  unei  secte  budistice,  Lamaism,  din 
Ebet  şi  ţerile  dela  nordul  nurilor  Gange  şi  Ind 
şi  a  munţilor  Himalaia.  Se  găsesc  Lamaiţi  chiar 
în  China,  in  Jt^rania  şi  în  Corea,  şi  ia  Peking 
se  ved  destule  mănăstiri  lamaitice.  Lamaiţii  sunt 
despărţiţi  în  doue  seote,  una  mai  veche  cu  miti-ă 
roşie,  alta  mai  riguroasă  cu  mitră  galbenă.  Capul 
celei  dintâiu,  D€Ua\  Lama,  residează  îu  IJiassa, 
cap.  Tibetului,  iar  şeful  galUnilorj  Begdo  Lemia, 
la  Taşi  Uiompo,  oraş  de  mănăstiri  tot  în  Tibet. 
Aceşti  doi  ca^  sânt  în  acelaş  timp  şi  guver- 
natorii politioi  ai  Iubeţului,  şi  an  sub  dinşii  o 
ierarchie  întreagă  de  tot  felul  de  L.  Freste  fie- 
care provincie  este  pus  ud  Chtauctu,  iar  dre- 
gătoriile  celelidte  se  ocupă  numai  cu  un  L.  diu 
oenumeraţii  ChubUchani.  Toate  aceste  funcţiuni 
se  perpetuiasă  prin  renascere,  adecă  prin  tineri, 


presupuşi  metempsicosa  titularilor  decedaţi.  Cât 
pentru  teologi  şi  canonişti,  ei  se  aleg  dintre  în- 
veţaţii  bhanpo,  cîoîge  şi  ral^ampa.  L.  eşumeni 
se  numesc  tot  Ichanpo,  noviţii  gethvl  şi  fraţii 
laici  banâi  sau  banta.  Toţi  aceşti  călugări,  preoţi 
sau  teologi  sfint  celibatari  şi  au  monopolul  soi- 
inţelor  adeverate  şi  oculte.  Afară  de  ei  ezistS 
şi  călugăriţe  cu  superioare  provenite  tot  din  re- 
na8Cere*8au  incamaţiune.  (Desgodins,  Le  Thibet. 
Paris,  1885;  Amănunte  interesante  dă  şi  Landor, 
Pe  cU  oprite,  tradus  în  «piarul  ciUătorilor«,  ed. 
Universul.  Buc,  1899). 

Luia,  (Autlienia  lama),  mamifer,  din  ordinal 
Artiodactylelor,  fam.  Camelidelor,  are  înfăţişarea 
unei  capre.  Urechi  lungi  şi  ascuţite,  grumazul 
lung,  ÎI  poartă  drept  în  sus.  Are  per  lung,  Iftnos 
de  diferite  colori  (siînt  lame  albe,  negre,  bnuie 
şi  pătate  cu  roşu,  brune-închise,  gălbinîi,  vulpii). 
Înălţimea  1*8  m.  Trăiesce  în  vestul  Americei 
de  sud.  Se  ^ne  pe  Ifta^  casă,  pentru  ducerea 
greutăţilor.  Carnea  se  mfinc»,  pielea  se  tibfi- 
cesce,  perol  pentru  ţeseturi.  Alte  spedi  mai 
sunt:  Guanaco  (A.  huanaoo),  Paeo  (A.  pacos), 
Vicunia  (A.  vicunna). 

Lama,  partea  tăietoare  a  cuţitului.  (Chimici 
români  împrumută  acest  termin  dela  Francezi). 

Lanachos,  general  athenian,  fiul  lui  Xeno- 
phanes.  S'a  distins  în  resboiul  peloponesiac  şi 
în  cel  sicilian,  t  414  a.  Chr.  la  asediul  Sîracusei. 

Lăntflle,  numele  vulgar  al  fructelor  de  Citrus 
Limonum  Risso  ^v.  ac.). 

Lămâlţa,  numele  popular  al  plantei  cultivate 
Dppia  citriodora  H.  B.  &  K.  (v,  ac). 

Liaiâifl,  numele  vulgar  al  arborelui  exotic 
Citrns  Limonum  R^o  (v.  ao.). 

La  ai^ler,  (mus.)  v.  A-dur. 

La  Haaolie,  (>mânecă<)  canal,  o  strimtoare  de 
mare,  înti«  Francia  şi  Anglia  care  leagă  Oceanul 
Atlantic  cu  Marea  de  nord.  [o  vec^me:  Fretunt 
Galîieum  sau  Freium  Britawniewm.  întreagă 
lungimea  este  560,  partea  cea  mai  lată  este 
240  km.  [M.  Bodiu.] 

LamantiDi  (MaTMius),  un  gen  de  mamifere 
aquatice  din  ordinul  sirenelor.  In  tinereţe  aa 
dinţi  incisivi,  cari  cad  în  curând,  la  bătrâneţe 
au  numai  măsele.  Trăiesc  pe  lângă  America,  pe 
ţermarii  Oceanului  Atlantic,  "între  25'  lat.  nor- 
dică ^  19*  lat.  sudică,  în  ilurile  ce  curg  în 
acest  ocean  precum  şi  in  Africa  între  20*  lat. 
nord.  şi  10*  lat  sud.  Cele  mai  însemnate  specii : 
Manatus  UUirottrie,  lung  de  3  m.,  greu  300  kgr. ; 
M.  inunguie.  L.  au  plămâni  foarte  mari^  beşica 
de  înotat  foarte  mare,  stomacul  are  mai  m^te 
cavităţi  intestinele,  lungi  preste  30  m. 

Lamarokf  Jean  Baptiste  Antoine  Pierre  Monet 
de,  unul  din  cei  mai  de  samă  naturalişti  fran- 
cezi, n.  1744  în  Picardia,  f  1829.  El  a  preparat 
şi  agitat  prin  lucrările  şi  cercetările  sa\e  teoria 
iran  sformism ului  şi  a  evohiţionismulni  înaintea 
şcoalei  engleze.  Lui  L.  i-se  datoresc  o  samă  de 
lucrări  privitoare  la  «Flora  franceză*  şi  în  ge- 
neral la  botanică.  După  o  viaţă  agitată  L.  a  fost 
numit  deja  îa  vîrstă  profesor  la  Musăum  în 
1793,  unde  a  profesat  până  la  moarte.  Ser.  princ. : 
xRecherches  sur  Vorganisme  des  corps  vivanta, 
sur  Ron  ori^ne,  ses  diveloppements  etses  progres*, 
publicată  in  1802,  în  oare  L.  discuta  natara  forţei 
vii  a  vitalităţii  organice,  o  laorare  asupra  ani- 
malelor nevertebrate.  [Vasohide.] 


Digitized  by  Google 


La  Marmora  —  LftmelliroBties. 


4T 


La  ManufOţ  Alfonao  Ferrero,  general  ital., 
n.  17  Nov.  1804  în  Turio,  f  5  Ian.  1878  în 
Firenza.  8*a  distins  deosebi  îd  lupta  delii  Cer- 
uaia  (Grim).  Ministra  de  marinâ,  apoi  şef  de  stat 
nttjor  în  resboinl  ca  Austria  (1&^9).  După  pacea 
d«ra  Villafranca  (11  Iulie  1859)  ministni-pre- 
^deot  şi  ministra  de  resboiu.  1870 — 71  regent 
in  Koma.  Hare  contrar  al  Ini  Bismarck.  (Ser.: 
I  segreti  di  stato  nel  govemo  constituzionnie* 
1877).  I-s'a  ridicat  monument  în  Turin. 

LaiMrtlWi,  Aifonse,  poet  şi  scriitor  franc, 
Q.  1790  la  MAcon,  ţ  1869  la  Paris,  a  fost  ini- 
ţiatonU  poesiei  frc.  in  seci.  XIX  şi  >Meditations< 
«unt  primul  moment  al  poesiei  lirice  modeme. 
Dotat  ca  spirit  înalt  şi  pur  I>.  a  cântat  pe  Dum- 
oeden.  natma  f  amonu ;  inapiraţiunea  sa  mai 
ike  e  melancolică,  iar  stilul  sea  păoitaesce  prin 
oarecare  moliciime.  L.  a  mai  publicat:  >Noa- 
TcUes  Mâditations*,  «Harinonies  poetiiţues  et  re- 
ligieuses«,  >ReaieillemeDts«jiJocelyD«(idilftepică). 
Iii  prosă:  >Histoire  des  Oirondins*;  >Voyage 
n  Orient*. 

LmmIi,  V.  MelboQnie. 

LAnkalle,  Măria  Tereaa  Luiaa  de  Savoia- 
Carignari,  Principesă,  n.  1749,  asasinată  1792 
ta  Paris.  Amică  cu  Măria  Antoinetta,  avea  sar- 
>iD3  de  sapraintendentă  a  cosei  acesteia,  cti  caro 
mai  tânjin  fâ  captivă  la  Temple.  După  ce  fu 
transportată  Ia  >la  Force*,  pieri  în  masacrele  din 
Septembre  1792.  Capul  seu  fâ  plimbat  în  vîrful 
nod  solite.  S'au  publicat,  după  notele  princesei  de 
L  «Memorii  relative  Ia  fomîlia  regdă  a  Franciei.< 
Lescure  a  scris  viaţa  ei.  [O.  L.] 

LnMa,  numirea  elină  a  literei  I  (A.  X.).  Lamb- 
âaănm,  (lat.  lallatio)  defect  de  pronunţare,  d&ad 
literei  r  sonet  de  1.  In  graiu  poporal  fifcăvire. 

I  ■■fcnri,  Frandac  i%i/tpf),  conte,  general 
ao-str.,  n.  1791.  In  1848  a  fost  trimis  cu  m- 
stmcţîuai  secrete  la  Pesta;  totodată  numit  co- 
misar şi  comandant  suprem  al  puterii  militare 
din  Ungaria.  In  27  Sept.  îmbrăcat  in  haine 
civile,  voia  se  treacă  preste  podul  Dunării  la 
Pesta,  ca  Hcop  de  a  enunţa  înciiiderea  ţarta- 
tnentnlni,  însi  a  fost  recunoscut  şi  omorit 

I  fftftfhi  suburbie  a  Londrei  spre  sud  do  Ta- 
misa,  275,203  loc.  (1891). 

Lufcrequii,  ornamente  de  bucă^  de  stofă,  cari 
^  desfăşură  pe  părţile  unui  blason  sau  scut, 
începând  din  dosul  cascei.  Odinioară  ele  se  purtau 
de  cavaleri  la  cască  şi  fluturau  pănă  pe  umeri. 
In  desemnările  şi  picturile  heraldice,  artiştii  le 
represiotă  ca  nisce  foi  de  achantă.  Faţa  L  -lor 
in  foi  invîrtite  trebae  să  fie  de  ooloarea  fun- 
dului scutului,  iar  marginile  dtn  dosul  lor  de 
roloarea  nnui  metal  (aur  sau  ai^nt)  ce  so  gă- 
H^sce  în  scaL  Ele  fiind  un  simplu  ornament,  nu 
e  de  rigoare  a  se  desemna  totdeuna  pe  ISngă 
blasoD.  (o.  L.] 

LlWliriM,  fiimilie  boierească,  de  origine  greacă- 
inzantină,  stalniită  în  ţerile  romftne  la  începutul 
sed.  XVni,  probabil  şi  mai  înainte;  căci  un 
pdAarme  C.  X,  în  timpul  Iui  Cantemir  Ia  1692, 
nidâ  cu  vornicul  Lupo  Costake,  fn^  în  Miin- 
toaia  la  Branooveann.  La  curtea  acestui  dumn, 
în  Valachia,  era  marele  ban  Manolake  L.,  in- 
durat cu  fica  lui  Brâncoveanu,  Domniţa  tialaşa. 
Dela  aceasta  au  remas  în  Bucnrcsci  biserica  şi 
fondaţiunea  ce  poartă  numele  ei.  Manolake  L. 
avea  titlul  de  ban  1736,  iar  la  1731  era  mare 


logofet.  Urmaşii  acestei  familii  an  remas  până 
a(}i  în  Moldova.  [L.j 

Lunbrior,  AUxandru,  filol(^  român,  m.  coresp. 
al  Acad.  rom.;  n.  10  Sept  1846  din  părinţi 
agricultori,  în  satul  Soci  (Neamţu).  După  ter- 
minarea studiilor  în  Iaşi,  ajunge  profesor  la  liceul 
din  Botoşani,  post  din  care  este  destituit  de  ge- 
neralul Tell,  ministrul  instrucţiunii.  Ocupă  însă 
curând  după  aceea  catedra  de  istorie  dela  şcoala 
militară  diu  Iaşi  şi  publică  în  «Convorbiri  Li- 
terare» câteva  studii,  între  altele  şi  unul  asupra 
manuscriptului  lui  lordachi  Golescul  «Pilde,  po- 
văţuiri  i  cuvinte  adevărate  şi  poveşti*  (C.  L. 
anal  VIII),  pentru  care  în  1875,  Titu  Maiorescu, 
ministrul  instrucţiunii  publice  de  pe  atunci,  îi 
dă  un  stipendiu  pentru  a-şi  continua  studiile  în 
străinătate,  L.  se  dnce  la  Paris  şi  urmeaxă  cur- 
suri de  limbile  romanice  la  şcoala  de  stadii  înalte, 
publicSud  în  revista  >Komauia<  mai  multe  cer- 
cetări asupra  limbii  române.  întors  în  ţeară  este 
numit  profesor  la  liceul  din  Iaşi,  publică  mai  multe 
articole  în  «Convorbiri  Literare*  între  cari  mai 
ales  unul  intitulat  Indreptariu  (anul  XV)  merită 
toată  atenţia,  căci  în  el  L.  pnne  basele  sciinţifice 
ale  ortogiafiei  fonetice,  ortografie  care  n'a  de- 
venit generala  numai  din  causa  exagerărilor  unor 
adepţi  prea  fervenţi,  cari  au  cam  intimidat  pe 
altă  lume.  Mai  publică  şi  o  *Carte  de  cetire  cu 
litere  cirilice<,  Iaşi,  1882,  cu  o  lungă  şi  însem- 
nată introducere  filologică;  t  20  Sept.  1883. 
L.  a  fost  poate  cel  dintâiu  filolog  roinăn  bine 
pregătit  pentru  meseria  sa.  Hoaitea  1-a  îm[He- 
decat  să  facă  tot  ce  se  aştepta  dela  dînsnl.  Ideile 
salo  au  fost  apoi  adunate  şi  desvoltate  de  I. 
Nădejde  în  gramatica  sa. 

Lamela,  o  bucată  de  metal,  de  sticlă  sau  de 
alt  corp,  lătăreaţii  şi  subţire.  L.  se  mai  numesce 
şi  lamă,  lamină  sau  lespede. 

Lameiiibranohiate,  (zool.)  clasă  a  moluscelor. 
L.  sunt  caiacterisate  prin  un  corp  simetric  fără 
cap  separat,  prin  o  manta  formată  de  2  lame 
libere,  o  prelungire  a  pielii  de  pe  partea  dorsală 
a  animalelor  de  o  parte  şi  alta,  prin  o  cochilă 
cu  2  valve  reunite  în  o  ţîţînă,  cari  se  desfac 
şi  închid  cn  ajutorul  unui  sau  doi  musculi,  şt 
prin  2  branchii  în  formă  de  lame.  In  partea 
p<»terioară  a  lamelor  mantalei  se  ţ;ăsesc  2  ori- 
ficii,  cari  conduc  în  nisce  tuburi  (sifoane),  prin 
un  orificiu  întră  apa,  iar  pnn  celalalt  se  elîmi- 
nează  excrementele.  Pe  pântece  se  afiâ  an  picior 
cărnos  şi  cavernos,  care  în  partea  sa  superioară 
cuprinde  viscerele.  Cele  nm  multe  L.  an  se- 
xurile  deosebite,  unele  însă  sunt  bisexuate.  Toate 
L.  trăiesc  în  a|)ă,  cele  mtu  multe  în  mare.  Sunt 
cunoscute  14,000  de  specii,  dintre  cari  8— 9000 
fosile.  8e  împart  în  Sipboniate  şi  Asiphoniate, 
după  cum  adecă  au  sau  nu  au  tuburile  respi- 
ratorice  amintite  mai  sus.  (v.  şi  art.  Stridie 
şi  Scoică). 

LBnelliconilai  sinonim  ou  Searabaeidef  familie 
de  insecte  ooleoptere,  lUe  căivr  antene  scnrte 
se  termină  cu  un  mănunchtu  de  mai  multe  la- 
mele, cari  se  dispuu  ca  foile  unei  cărţi.  Cuprinde 
genurile  Lucanus,  Melolontha,  Cetonia,  Oryeta. 

Lamelllrostres,  (zool.)  paseri  aparţinetoare  or- 
dinului I'almipedelor  (v.  ac).  Siîut  caracterisate 
prin  un  plisc  pielos,  la  vîrf  couiform  şi  tare, 
la  margini  provetţnt  cu  nisce  lamele  cornoase, 
cari  împreună  cu  alte  lamele,  ce  se  găseso  pe 


Digitized  by  Google 


48  tjamennaÎB 

maiginile  limbii,  formează  nn  fel  de  ciur,  care 
reţine  hrana  şi  lasă  apa  să  se  scurgă.  De  L.  se 
ţin  raţele^  gtscele  şi  lebedele. 

UMMia»,  Dt  Sugues  FiliciU  Bobert 
(1782 — 1854),  scriitor  francez.  A  scris:  »Re&e- 
xions  sur  l'etat  de  l'E^se*,  >E8sal  sur  l'indif- 
ference  en  matiure  de  reli^OD.*  Apoi  îondk 
(Jiarul  »L'Avenir«  pentru  a  apera  ideile  catoli- 
cismului liberat,  piarul  fu  coudainnat  de  curtea 
din  Koma  şi  înceta  puţin  în  urmă.  L.  fu  de  o 
imaginaţiune  violentă,  incapabil  de  disciplină. 
Stilul  seu  e  plin  de  relief  şi  de  tonuri  brusche. 

Lameitaţlani,  tSnguiri,  plângeri.  Profetul  le- 
remie  a  scris  Cartea  plângerilor  (lamentationes), 
în  care  deplânge  soartea  cea  tristă  a  popomlni 
seu  israilteoD  şi  a  Ierusalimului.       fi — m.] 

Lanettrie,  ItU.  Offray  de,  1709—51,  medic 
şi  Rlosof  francez,  care  cu  deosebită  frivolitate 
a  încercat  să  dea  temeiu  de  adever  vederilor 
materialistice  ate  nataralismului  francez  din 
seci.  XVIII.  In  acest  scop  el  a  scris:  Histoire 
naturelle  de  l'âme,  L'bomme  machiene,  L'bomme 
plante,  cari  împreună  cu  alte  scrieri  ale  sale 
au  fost  publicate  apoi  la  1751  sub  numirea  de 
Oeuvrcs  pbiloaopbiques.  [PI.] 

Lamia,  în  superstiţiunea  Grecilor  vechi  o  nă- 
lucă femeiască,  grozav  de  urîtă  şi  răpitoare  de 

firunci.  De  origine  a  fost  frumoasă  şi  amoreza 
oi  Zeus;  dar  după  ce  Hera.  muierea  lui  Zeus, 
i-a  răpit  copiii,  L.  a  devenit  selbateoă  şi  furioasă 
şi  răpesce  copiii,  credend  că  sânt  ai  ei.  (v.  şi 
Empusa). 

Ijnia,  ţtarc.  Zituni),  oraş  în  Grecia  de  mijloc, 
capit^a  districtului  Pbtbiotis  şi  Fhokis.  zace  la 
poala  muntelui  Otrys,  are  o  citadelă  dio  evul 
mediu.  Aici  s'a  dat  lupta  purtată  de  Greci  în 
contra  Iui  Antipater. 

Sesboiul  Lamiw.  Cea  mai  mare  parte  din 
popoarele  Greciei  centrale  şi  mai  multe  din  Pe- 
loponez,  după  moartea  lui  Alexandru  al  Mace- 
doniei, formară  o  ligă  contra  Macedoniei.  An- 
tipater care  represinta  această  ţeară,  surprins 
fiind  de  forţele  confederaţiei  grecesci,  se  refu- 
giază în  oraşul  întărit  Lamia  din  Tessalia,  de 
unde  acest  resboiu  luă  şi  numele  de  L.  La  în- 
ceput confederaţia  fâ  Tiotorioasă,  mai  tSnJiu  însă 
Antipater  o  învinge  la  Cranon  în  322  a.  Chr. 

[Caion.] 

Lamiarli,  (zool.)  insecte  aparţiaetoare  familiei 

Cerambycidetor  (v.  ac.). 

Lamll,  Mohamed  ben  Osman,  AH  al  Nakkăach, 
renumit  poet  turc,  sub  domnia  Sultanului  So- 
liman  II  cel  Mare;  trăi  in  Brussa,  1531.  Mai 
bogat  in  imagini  şi  ornamente  de  stil  decât  in 
idei  originale.  Imită  pe  poeţii  mistici  persani,  din 
cari  a  tradus  multe  poesii.  Pfizmaior  a  tradus 
multe  poesii  din  L.  sub  titlul  »TerherTliohang  der 
Stadt  Brussa*,  Yiena,  1839. 

Uuiriiarhi  Lamz.,  (botan.)  gen  de  Alge  bnine, 
familia  Laminariaceetur,  cu  vr'o  30  specii  ce 
trăiesc  mai  ales  în  înări:  nordul  Oc.  Pacific, 
nordul  şi  coastele  Oc.  Atlantic,  coastele  Mânecei. 
Trăiesc  fixate  pe  stânci  prin  ajutorul  unor  fila- 
mente ramificate  şi  îndoite  ca  nisce  cârlige  (Cram- 
poane).  Ajung  în  total  lungimi  până  la  4—5  m. 
Fiindcă  conţin  iod  şi  manită  se  folosesc  spre  a 
scoate  aceste  substanţe;  se  miu  folosesc  şi  ca 
furagiu  şi  îngrăşăment.  L.  gaccharina  Lamx.,  se 
folosesce  ca  aliment  de  Chinezi  şi  Japonezi ;  L. 


—  Lampa. 

d^Uata  Lamx^  pentm  că  con^ae  mooiluiu.  swb 
întrebuinţează  in  chirui^e,  sub  nomele  de  Sti- 
jHtea  Laminariae,  spre  a  dilata  orificiile  plă- 
gilor, etc.  [S.  Şt  R,] 

LamiiariaoM,  (botan.)  familie  de  Alge  brune 
Phaeosporee  cu  vr'o  20  de  genuri  ce^  trăiesc 
toate  în  mări.  Corpul  lor,  la  unele  atingend  lun- 
^mi  mari,  până  la  300  m.  (s.  e.  Macrocystia),  e 
împărţit  în  rădăcină,  tulpină  şi  frunze  (toate  însil 
neadeverate).  Ca  genun  menţionăm:  Agarum 
Rupr.,  Alaria  Qrev.,  Laminaria  (v,  ac.),  Le»- 
sonia  Bory.,  Macrocysti»  Ag..  ş.  a.     [8.  Şt  B.] 

La  niMi\  (mus.)  v.  A-moll. 

Ludun  L'i  (botan.)  gen  din  fam.  Labiatelor, 
trib.  Stachydeae,  cuprinde  plante  erbacee  anuale 
sau  perene,  are  vro  40  de  spedi,  respftndite 
prin  Europa,  Africa  boreală  şi  Asia  extr^ropi- 
cală.  Genul  L.  se  divide  în  următoarele  patru 
secţiuni:  1)  Orvala  L.,  2)  Lamiopsi*  Opiz.,  3) 
Lamwtypus  şi  4)  Galeobdoion  Adans.  In  părţile 
noastre  cresoe  pnn  tocuri  cultivate  şi  inculte 
L.  amplexicaule  L.,  L.  purpureum  L.,  cunoscut 
de  poporul  nostru  sub  numirile  de  P  . . . .  ţi- 
găncei,  Sugel,  Urzică  moartă,  iar  prin 
locurile  umede  din  păduri  şi  tufişuri  cresce  L. 
maculatum  L.,  etc.  [Z.  0.  P.] 

Lamnuagia,  ordinul  animdelor  cu  unghii  co- 

f)ite,  a  căror  membre  dindoret  au  la  paitea  din- 
ăuntru a  degetelor  în  ioc  de  oopită  o  ghiartt, 
copitele  oeloiuidte  degete  sunt  turtite,  de  fbrma 
unei  unj^ii.  N'au  dinţi  canini.  La  acest  ordin 
aparţin  numai  doue  specii,  cel  mai  însemnat  este 
ayrax  ayriaiMa,  are  4  degete  la  membrele  dina- 
inte şi31a  cele  dinapoi.  Lung.  corpului  35 — 40 cm. 
Trăiesce  îa  Siria  şi  pe  lângă  Marea  Koşia,  prin 
stânci.  Seamenă  la  aspect  cu  marmotele.  Se  ou- 
tresce  cu  fructe,  rădăcini.  In  biblie  se  amin- 
tesce  sub  nunielo  de  Safan. 

Ijumthe,  (pron.  lamot)  Zoafio,  n.  1756, 1  1791 
în  Londra.  Înrudită  cu  familia  de  Talois;  eroina 
scandalului  cu  procesul  colierului  (v.  Colier). 
18  Aug.  1785  osândită  la  batere  ou  ver^,  în- 
fiorare ca  fier  roşu  şi  robie  pe  viaţă.  Osânda 
oorporală  i-s'a  aplicat,  iar  de  robie  se  refu^asâ 
la  Londra,  unde  după  un  timp  de  viaţă  destră- 
bălată se  aroncft  dm  etajul  3  al  unei  case  de 
petreceri. 

Laiipa,  un  aparat  pentru  luminarea  chiliilor, 
stradelor  precum  şi  a  altor  locuri  şi  localităţi, 
aparat  în  care  o  materie  lichidă  arde  cu  flacără 
luminătoare.  L.  cele  mai  vechi  siînt  cele  cu 
oleu.  Aceste  Ia  început  erau  foarte  simple,  lu- 
minau reu  şi  respândiau  fum  şi  funingine ;  abia 
pe  la  1550  s'au  aflat  lampe  cu  oleu  mai  practice. 
Dela  1850  au  început  a  se  generalisa  lampele 
cu  petroleu,  cari  dau  lumină  mai  intensivă  şi 
nu  afumă.  Numirea  de  lampa  a  treout  şi  la  apa- 
ratele ce  luminează  cu  electricitate,  deşi  iu  ele 
nu  este  lichid,  (v.  Iluminarea  locuinţelor.) 

Lampa  de  incandescenţă,  lampă  electrică,  oe 
consistă  din  o  sferă  de  sticlă  golită  de  aer,  în 
lăiintrul  căreia  luminează  o  spirală  subţire  de 
cărbune,  înfierbentată  prin  curent  electric.  Cu- 
rentul electric  întră  în  lampă  prin  nisce  ace 
sau  sirme  scurte  de  platină  feruininate  sau  to- 
pite în  păreţi. 

Lampa  de  minCj  o  lampă  cu  oleu,  a  cărei 
flacără  se  ridică  intr'un  horuuleţ  de  ţesetura 
de  sirmă  de  fier.  L.  d.  m.  se  numeace  şi  lampă 


Digitized  by  Google 


Lampodaiii  —  Lâna  ie  mr. 


49 


de  tiffurtutţăf  căci  scatesce  în  contra  explosiu- 
nilor  gazulai  detan&tor  (metaoal)  din  mine,  mai 
ales  din  minele  de  cărbuni.  Anume  flacăra  nu 
{Kâte  ieşi  din  hornulet  şi  na  poate  aprinde  gazul 
-jetunitor  din  mină.  Ca  e  drept,  gazul  detanător 
fatrande  în  lăuntrul  lampei  şi  arde^  cel  din 
ihii  ÎD8i  nu  se  poatn  înfierbânta  1011*81418, 
:Dcât  să  se  aprindi,  deoarece  homoletul  opresce 
câldoxa. 

Lawipa  tuflăiorilor  de  Htdă,  lampă  de  spirt 
na  de  gax  de  laminat,  a  cirei  temperatură  se 
ridjci  prin  cnreotiil  de  aer  suflat  sau  introdus 
ia  ea.  Curentul  de  aer  se  poate  produce  sau 
prin  o  ţeve  strimtă,  în  care  suflăm  cu  gura, 
hsa,  şi  mai  bine,  cu  nisce  foi. 

LampeU  de  oxigen,  sânt  proprie  laoipe  de 
hidrogen,  în  flacăra  căruia  ae  introduce  ud  cu- 
rent de  oxigen.  L.  d.  o.  dă  o  lumină  foarte  pu- 
ternică, mai  ales  dacă  în  flacără  se  pune  var, 
căc-L  varul  devine  încaDdeacent  şi  lantinează  şi  el. 

Lămpi  electrice,  fiparate  întrebuinţate  pentru 
a  ilumina  prin  electricitate  farurile,  stnulele  ora- 
^lor,  etc  Există  L.  cu  are  valtaic  şl  L.  incan- 
descente. Cete  dintâiu  se  împart  la  rfiudol  lor 
în  L.  ca  cărbuui  mobile  sau  oa  regulator  şi  Xm. 
ca  cărtnmi  fixe  saa  lumintii  electnce: 

1)  L.eu  cărbtuti  mobile.  Când  producem  arcul 
electric  între  două  conori  de  cărbuni,  aceste  se 
Dsează  şi  spaţinl  dintre  vîrfurile  lor  se  măresce, 
^  lamina  s'ar  stinge,  dacă,  prin  ajutorul  unor 
regulatoara,  conurile  de  cărbuni  n'ar  fi  menţinute 
la  aceeaşi  îndepărtare,  meuţinend  ca  o  intensitate 
aproape  constantă  lumioa  produsă  între  ele. 

2)  L.  eu  cărbuni  fixe.  Jablochkoff  a  imaginat 
o  altă  disposiţiuoe,  pentru  ca  lumina  arcului 
electric  să  remaoă  aproape  coa&tantă.  EI  ia 
doue  cilindre  de  cărbune,  aşezate  paralel  unal 
lângi  altul  şi  separate  între  dîosele  prin  o  pă- 
toii  de  ipeoş,  care  e  rea  condacetor  de  electrid- 
tate  şi  e  inabil  Ia  temperatari  ridicate.  Ia  partea 
naperioarft  mlindrele  sunt  reunite  intre  dinsole 

Knn  o  placă  de  grafit  Dacă  punem  cilindrele 
i  partea  lor  interioară,  în  oomunioaţiane  cu 
polurile  unei  maşiui  de  inducţiane  puternică, 
coreutol  electric  trece  prin  placa  de  grafit,  o 
topesce,  şi  arcul  se  produce  între  vîrfarile  oi- 
lindrelor  de  cărbani.  Căldura  arcului  fiind  foarte 
mare,  ipeo«uI  se  topesce  şi  se  volatilisează  astfel, 
incit  pe  când  cărbuaii  se  useasă,  în  acelaş  timp 
dispare  şi^  ipsosul  dintre  dîoşii.  Consamăndu-se 
cărbnnii  întocmai  ca  o  luminare  ordinari,  i-s'a 
dat  nume  de  luminare  electrică. 

3)  X.  ineandetoenU,  L.  în  cari  curentai  trece 
prin  un  corp  pu^n  conductor,  care  încăl(}lndu-se 
devine  incandescent  si  respandesce  lumină  in 
jninl  seu.  Astfel  de  L.  se  comj)aa  de^  obiceiu 
dintr^un  0r  sub^re  de  cărbone,  lotora  în  forma 
de  sfHrală,  ^  incbis  într'an  glob  de  sticlă,  din 
care  s'a  scos  aerul.  L.  cu  incandescenţe,  desi 
relativ  cu  puterea  lor  luminătoare  sunt  mult 
mai  scumpe  decât  acele  cu  arc  voltaic,  totuşi 
Bind  de  o  intensitate  luminoasă  mult  mai  mică, 
vin  întrebuinţate  foarte  mult  pentru  iluminatul 
interior  al  locuinţelor  şi  ^  stabilimentelor  in- 
dustriale şi  publice,  şi  chiar  în  exterior  pe  stradele 
secundare  ale  oraşelor,  şi  in  punctele  unde  nu 
e  nevoie  de  a  se  instala  focare  luminoase  foarte 
iotMiae,  cari  in  aoalaş  timp  sftnt  ^  scumpe.  L. 
tu  arc  Toltaio  dan  o  lumina  de  o  intenaitâte  de 

BMUopiila  mnlMă.  Td.IU. 


mai  multe  sute  de  luminări,  iar  L.  inoandeBoente 
cele  ordinare,  de  tipul  descris  mai  sus,  dau  o  la- 
mică  de  intensitate  mai  mică  decât  o  sută  de  lu- 
minări de  obiceiu  de  5, 10,  16,  20  şi  32  luminări. 

Lanpodarll,  oficiali  bisericesci,  cari  se  îu- 
grijau  de  ţinerea  în  curăţenie  şi  lârvduialâ  a 
candelelor  şi  a  luminărilor  numite  *lampodar«, 
adecă  policaodro  de  cele  mari,  întocmite  pentru 
mai  multe  lumini  sau  candele,  şi  cari  atîroau 
de  boltitora  biserioeL  (Cf.  Dr.  O.  laoob,  »I)ie 
Kunst  im  Dienate  der  Eîrahe*). 

Lamareta  de  Hu^  (Tetromuson  fluviatilitj,  no 
pesce  din  ordinul  oyolostomilor,  e  de  forma  unui 
ţipar,  n'are  solzi,  nici  aripioare  pectorale  şi  ven- 
trale. De  coloare  venjie-brană  pe  spate,  găl- 
binie-sură  sau  arginţie  pe  de  lături,  alb  pe  bortă. 
Gura  e  rotundă,  lângă  cap  are  7  diuri  oe-i  ser- 
vesc la  respiraţiune  (branchii).  Ochii  an  irisul 
galbin-petat  Lungimea  30—50  cm.  Trăiesce  prin 
rîurile  Europei,  Americei  şi  Japoniei.  Toamna 
întră  din  mări  în  lîuri,  iar  primăvara,  în  Aprilie 
şi  Maiu,  îşi  depune  ouele  şi  piere  după  aceasta. 
Carnea  e  gustoasă. 

Lampyri»,  inseot,  v.  Licurioiu. 

Limmra,  (silvic.)  numire  cumnlativă  pentnt 
acele  tăietori,  oari  omeasă  după  tăietura  io- 
semenţetoare  oo  scopal  de  a  elibera  suorescenta 
de  sub  umbra  copacilor.  L.  se  face  de  regaU 
în  mai  molte  rânduri  şi  se  poate  aptioa  nomai 
după  ce  masivul  rărit  prin  tăietura  insemen- 
ţetoare  a  produs  destulă  şi  bună  semenţă,  şi 
după  ce  s'a  desvottat  binişor  sucrescenţa. 

Lftaa,  perul  des  cu  care  este  acoperit  trupul 
mai  multor  animale  sugătoare.  8ab  L.  se  înţe- 
lege însă  niai  cu  samă  perul  de  oaie  din  oare 
se  prepară  prin  anumite  proceduri  stefele  de 
lână,  precum:  postavul,  flanele  şi  alte  ţeeeturi. 
Calitatea  lânei  se  deosebeeoe  in  genenl  dopă 
grosimea  şi  lungimea  firului,  precum  şi  după 
udul,  elasticitatea  şi  nervul  eL  Modal  de  vtaţăi 
rassa  ţa  tratarea  animalelor  inflninţează  aBafna 
o^ităţti  lânei.  Astfel  între  soiurile  eoropene  ex- 
celează L.  tpamoiă  dela  oaia  Merino.  Mai  este 
L.  germană,  L.  engleză,  franceză,  italiană  şi  L. 
anat  1-0- ungară  aşa  numită:  bârsană,  riogoiuă, 
ţigae  şi  ţurcană.  L.  vine  în  comerciu  de  re- 
aşa  cum  este  tunsă  de  pa  owe  in  lâni 
întregi,  în  cari  se  află  învelite  laţele  tunse, 
de  pe  cap,  de  pe  picioare  şi  de  pe  coadă. 
După  modul  de  obţinere  deosebim  t&aa  de  o 
tunaoare,  dacă  oaia  se  tunde  numai  în  Iunie,  şi 
de  doui  tunsorif  dacă  provine  sau  dela  tun- 
soarea de  primăvară  CL.  ae  iarnăj,  sau  dela  tun- 
soarea de  toamnă  (L.  de  varăj.  iGţele,  adecă 
lâna  de  oi  tinere  (cârlani),  este  fină,  dar  firele 
sfint  fără  nerv.  L.  dela  oile  tăiate  pentru  came, 
smuUura,  adecă  lâna  smulsă  de  pe  piele,  este 
de  mai  puţină  valoare. 

Lănărie.  Toate  stofele  ţesute  din  lână,  precum 
şi  magasinul  îa  care  se  veod. 

Lâna  de  aur,  ordinul,  (Toiwn  d'orj,  ordin 
cavaleresc  instituit  în  1429  la  Broges  de  cătră 
îllip  cel  Bau,  duce  de  Bourgogne,  în  onoarea 
amantei  sale  Uaria  de  Crumbrugge,  al  cărei  per 
era  auriu  roşcat  La  început  ord.  era  compas 
din  24  cavaleri,  al  căror  numer  se  ridică  la  60; 
mare  măiestru  era  ducele  de  Bu^andia.  La 
stingerea  casei  de  Bargandia^  ea  treca  Ia  casa  de 
Amttria.  Carol  V  o  transmise  regilor  Spaniei. 


Digitized  by 


Google 


50 


Una  philoBopluo&  —  I^ndor. 


Hai  tftr^ÎTi  Spania  9i  împeTatal  Gannanîa  îşi 
disputară  onoarea  de  m&re  măiestrii^  91  de  atnooi, 
oidinnl  e  coufOTÎt  de  o  potrivfi  de  regii  Spaniei 
p  de  împeratnl  Aostriei,  avend  fiecare  câte  20  de 
membri-cavaleri  ai  ordiDului.  însemnele  sânt  o 
Uină  de  anr  at&matft  de  an  lauţ  ta  gât  de  aur, 
compas  din  ornamente,  litera  B  (Bonrgoţne)  şi 
pietri  din  cari  ies  scântei.  [O.  L.] 

LftiM  phileaaphioă,  oxid  de  zinc.  obţinut  prin 
arderea  zincului  metal  in  aer  liber.  Din  causa 
asemenirii  cu  ISna  i-s'a      de  cei  vechi  astfel. 

Lanark,  (Clydesdaie),  comitat  in  sadul  Scoţiei, 
2302  km",  ou  1.045,787  loc.  (1891);  pSmentul 
e  bogat  în  c&rbune,  plnmb  ţi  fier,  deci  are  91 
industrie  înseninată  (cu  centrul  în  Gtasgow); 
Capitala  L.,  lângă  rîul  Clyde,  are  5537  loc. 

Lânăriţa  sau  Bumbăcarifa,  numiri  populare 
ale  plantei  Eriophomm  latifolium  Hoppe.  (v.  ac.). 

Lanat,  lanugi»o»,  (botau.)  aooperit  cu  peri 
Jungi,  subţiri  şi  moi  Ia  piput,  cnm  sunt  s.  e. 
frunzele  de  Stacbys  germanica,  etc. 

Lanoashire,  comitat  Ia  nord-vestul  Engliterei, 
4889  bm>.  cn  3.926,798  Ioc.*  (1891);  grandioase 
mina  de  cftrbnni  (se  soot  20  milioane  tone  pe 
an),  de  aceea  s'a  deevoltat  aoi  Însemnată  in- 
dustrie de  bambac,  Iflnfiţ  maşine,  fierării,  etc.  Ca- 
pitala limcaster. 

Lanoastert  capitala  comitatului  englez  Lan- 
oashire, lân^  ÎMue  şi  owialul  L.  (165  km.  lung), 
cu  31,038  loc.  (1891);  fabrici  de  bumbac  şi  mă- 
tasă;  port  şi  comercio  maritim.  L.  e  totodată 
capitala  ducatului  L.,  care  în  evul  mediu  a  fost 
d^  ca  feud  anei  Linii  mai  tinere  a  familiei  Plan- 
tueoot,  care  ocupase  tronul  ^rii  între  anii 
]ot9— 1461  şi  al  cărei  representant  şi  acum 
are  şedere  şi  vot  în  cabinet 

Uucaatsr,  titlu  de  conţi  şi  dud  în  Anglia, 
purtat  de  unele  ramuri  ale  familiei  domnitoare 
Flantagenet  Trei  dintre  L.  an  fost  şi  regi  (v. 
Henric). 

Lame,  armă  de  atao,  întrebuinţată  de  po- 
poarele antice,  compusă  din  an  fier  ascuţit  fixat 
la  capotul  unei  lungi  coade  de  lemn.  Cu  per- 
fecţionuca  armelor,  L.  nu  se  mai  întrebninţează 
decât  de  cavalerie;  capetul  de  jos  at  L.  este 
vîrit  într'nn  toc  fixat  la  scara  călăreţului,  iar 
la  înălţimea  mănei  se  află  o  curea. 

Lanoe,  lat%cetă,  cuţit  în  formă  de  suli^  ca 
care  operezi  prin  înţepare  şi  tăiere,  sau  vaccinezi. 

Laaoelot  dela  Lac,  eroa  mitic  germ.,  unal 
din  eroii  ciclului  breton  de  tradiţiuni  despre 
regele  Artus  şi  masa  rotundă,  şi  subiectul  a  doue 
romane,  unul  provensal  şi  altul  francez  din 
seci.  XIII,  trados  şi  în  alte  limbi.  Se  namesee 
dela  Lac  după  ^ina  Tiviana,  niimită  doamna 
Ijacnlni,  care  1-a  crescut  după  ce  remase  orfan 
de  tatăl  seu,  regele  Ban,  şi  1-a  ajutat  în  aven- 
turile Ini 

LâMaolat,  (botan.)  în  forma  flenitm*  de  lance, 
adecă  lung  eliptic,  oblong,  cu  lungimea  mntt  mai 
mare  ta  lăţimea,  ori  cel  puţin  de  doue  ori  mai 
maro;  a.  e.  frunzele  de  Salcie. 

Lăaoeri,  trupe  de  cavalerie  armate  cu  lănci; 
ei  apar  mai  ântftiu  în  Germania  şi  Austria  în 
seci.  XVIII,  iar  în  Francia  în  seci.  XIX.  După 
resboîut  din  1870—71,  Francezii  veijend  că  trapele 
de  lănceri  na  le  aduc  serviciile  la  cari  se  aşteptau, 
suprimară  această  armă,  mai  târziu  însă  se  con- 


stată oă  era  snfidmt  de  a  da  lancea  numai  la 
oamenii  din  răndol  Sntiin. 

Lanolera,  (fraticj  (pronnnţă  lansieX  lănceri, 
niune  dat  nnei  vanetăţi  de  cadril  (v.  ac.)  dansat 
de  obiceiu  de  4  părecbi.  Figurile  1,  3  şi  4  sfint 
în  mesura  '/«i  2  şi  5  în  %. 

LascrăB),  (magb.  Lâmkerik,  germ.  Langen- 
dorf),  oom,  mare  în  Trs.,  cott.  Bibiiu,  1613  loc. 
(1891)  Români  gr. -or.;  şcoală  cu  patru  inveţă- 
tori.  însemnată  economie  de  câmp  şi  viticultară. 
Varza  dela  L.  se  bucură  de  mare  trecere. 

Landau,  Marcu,  literat,  n.  21  Nov.  1887  în 
Brody  (Galiţia),  stabilit  1869  în  Viena.  A  scris 
despre  isvoude  >I>ecameronnlai«  ^  autorul  ace- 
staia,  despre  literatura  ital.  la  curtea  vieneză, 
istoria  lai  Carol  VI  ca  rege  al  Bpaiuâ,  eto. 

Ludav.  trăsură  mare  pe  arcuri,  cu  patra  loate ; 
coperişul  la  mijloc  se  poate  deschide  şi  îndoi. 

Lander,  RichoTd,  călător  afric,  n.  1804  în 
(Cornwall;  1825  trece  în  Africa  şi  în  expedi- 
^nnea  c^itanolni  Clapperton  cercetează  părţile 
de  jos  ide  riului  Niger  şi  străbate  până  laSokoto. 
După  moartea  tui  Clapperton,  din  însărcinarea 
guvernului  Angliei,  cercetează  mai  intensiv  rîul 
Niger  şi  constată,  ca  acesta  se  varsă  pe  niai 
mâţe  guri  în  golfal  Benin.  In  1832  din  nou 
pleacă  spre  a  scruta  mai  departe  rîul^  Niger, 
insă  e  atacat  de  indigeni  şi  rănit  grav,  în  urma 
cărei  răniri  t  1834.  In  cercetările  sale  a  fost 
însoţit  de  fndale  sen  John  (n.  1807). 

Laidea,  (f^ane.)  stepe,  păşuni,  cu  deosebire 
ţermnrni  fnuicez  al  Golfalui  Viscaya  dintre  Gî- 
ronde  şi  Pirinei.  DepariamenAvl  Z,.  are  suprafaţă 
de  9321  km>.  şi  297,842  loc.  (1891);  3  aron- 
dismente;  capitala  Mont-de-Harsan. 

Landgraf  (come»  provincialia),  titlul  princi- 
pilor în  imperial  german  vechia  L.-ii  erau  egali 
în  rang  cu  ducii. 

Landolphia  Beauv.,  (botan.)  gen.  de  Apocynee 
cu  vr'o  11  specii  din  Africa  tropicală  şi  australă. 
Madagascar,  cele  mai  multe  arbuşti  căţărători 
sau  liane  ce  produc  cauciuc  (v.  ao.);  «iA  este  L. 
Heudelotn  A.  DC,  L.  florida  Benth.,  L.  owa- 
riensig  Beanv.,  L.  kirhU  Oyer,  ş.  a.     [8.  Şt  R] 

Landei,  CharU»  PatU,  ^otor  şi  oritio  francez, 
n.  1760  in  Konant,  ţ  1826.  Fost  elev  ai  Im 
Begnanlt,  mare  premm  de  Roma.  L.  e  consi- 
derat ca  un  pictor  mediocru,  ale  cărui  tablouri 
sunt  reci,  li|Âtte  de  desemn,  deşi  avend  un  co- 
lorit fra^.  Intre  lucrările  Iui  picturale  de  că- 
petenie se  citează:  *Lecţiune  maternă*,  »Vmerea 
şi  Amor*,  >Paul  şi  Viii^a*.  Intre  scrierile  lai : 
iViaţa  şi  operele  pictorilor  celor  mai  celebri  din 
toate  şcoalele*.  etc. 

Laador,  WaUer  Savage,  scriitor  engl.,  n.  1775. 
El  şi-a  făcut  studiile  la  nniv.  din  Oxford,  unde 
student  fiind  a  publicat  un  mic  voium  de  poesii 
1795.  L.  a  plecat  în  Francia,  apoi  in  1816  a 
trecut  definitir  în  Florenţa,  unde  s'a  ocapat  cu 
scrierile  sale:  Imaginarr  conversations  of  hteraxy 
men  and  statesman  (1824, 2  voi.).  Această  scriere 
conţine  multe  idei  frumoase  şi  adânci,  pe  Ifingă 
o  mulţime  de  paradoxe  şi  bizarării.  L.  a  mai 
scris  de  altă  parte  poesii:  >Oebirt  1798,  CTonut 
Jaliau,  o  tra^die  scrisă  în  1S12;  Pericles  and 
Aspasia  (1836,  2  voi.);  Examiner,  în  latinesce 
şi  colecţia  lui  de  poesii:  The  last  fruit  of  ao 
old  tree  (1854);  Heroic  idylls  and  poems  (1863). 
Toate  operele  lai  L.  s'au  publicat  sub  titiol: 


Digitized  by  Google 


Landsfawoht  —  Lanskenet. 


SI 


W.  S.  Laodor's  worka  and  Kfe,  (8  voi.  Londra 
1876).  L.  a  murit  17  Sept.  IStf*  în  Florenţa. 
Ludtluieclii,  soldaţi  pedefitrii,  cari  serviaa  pe 

f'i^  şi  se  recratau  numai  dio  ţerile  germane, 
mpeistnl  Uaximilian  I  a  fost  cel  dianiu,  care 
ca  Bc<^  de  a  infrioge  iofluenţa  Dobilimci,  a 
format  mai  multe  r^mente  de  L.  înarmarea 
lor  era  analogă  ca  a  STi^rilor^  ca  suliţe  lungi 
ii  ca  spade  mari,  iar  mai  tfir^iu  şi  ou  arme  de 
foc.  L.  cari  aveau  un  bun  renume  în  seci.  XT 
până  XVI  şi  Iau  stricat  mai  tftr(jin,  prin  lipsa 
ie  disciplină,  excese,  etc.  [Herbey.j 

LaM,  tmtttia  lui  L.,  eleotrometru,  ce  ser- 
vesce  pentra  mesorarea  Inngimei  scânteilor  elec- 
trice Şl  pentru  determinarea  gradului  de  încăr- 
câtoră  CQ  electricitate.  L  du  e  altceva  decât  o 
Batelie  a  lai  Leiden  (v.  ac.),  ale  cărei  armaturi 
sDot  pase  în  l^iitarfi  cu  nisoe  ^obule;  distanţa 
aceston  se  poate  schimba  dnpft  plac. 

iMiltvyt  Ptare,  istoric  frc.,  n.  18^  f  1877. 
In  parlament  era  aderent  al  lai  "niiers,  18?n 
ales  pe  viaţă  în  senat  Ser.  principale:  >Histoire 
de  N^koleoQ  I<  (5  voi.  ISti? — 75)  îu  care  pe 
basa  docameotrlor  restoamă  legenda  nt^toleo- 
nidă  introdusă  îu  istorie  de  Thiera.  Op.  complete 
i-aa  apărat  în  1879  seqns. 

Uuiş,  1)  L.  WUhelm,  literat  germ.,  n.  16  Iulie 
1832  IO  Tuttlingen.  Colaborator  la  >Sânchener 
Allgemeine  Zeitong*,  apoi  (dela  18(30)  redactor 
la  «Schwăbischer  Merkur*  în  Statt^îrt.  Versat 
canoscetor  al  literatorii  italiene.  2)  L.,  Itudovic, 
prof.  oniv.,  n.  13  Oct  1849  în  Budapesta.  Re- 
întors dela  stadii  (Berlin  şi  Paris)  a  fost  pu- 
blicist (IfflO  Tsd.  la  »EUea5r<,  1882  la  «Nemzet<), 
»ptA  (1883)  prof.  de  statistică  la  univ.  din  Buda- 
(wsta.  18^  secretar  de  stat  în  ministerial  de 
finanţe,  18d3  reîntors  Ia  catedră.  1896  vice- 
president  al  camerei  până  la  1898,  când  îm- 
preună cu  Szilâgyi  şi-a  dat  dimisia.  Ser.:  Sta- 
tistica Ungariei  (2  voi.  1884),  Propunere  pentra 
statorirea  cnotei  (1897),  NaţionaUtăţîle  în  Un- 
f»TiM  şi  Austria.  Dela  1897  consilier  intim.  3) 
L.,  Ambroaiu  din  Lan^otbal,  medicul  de  curte 
al  lui  Francisc  Rikoczi  II,  pe  care  1-a  însoţit  şi 
in  pribegie,  ţ  14  Iunie  172ă  îd  Constantioopole. 

I  ■■pmrtn,  ornament  arohiteotonic  în  formă  de 
flori  91  fmcto. 

I  ilijo,  Fnedr.  âJb^  61osof  german  şi  scriitor 
ÎD  scamele  economiei  na^onale,  d.  18^  a  trăit 
până  Ia  1875  ca  profesor  la  gimoasiu  şi  de  filo- 
sufie  ia  universităţile  din  Ziirich  şi  Marburg. 
Adept  al  filosofici  lui  Xant  pe  care  a  desvoltat-o 
ÎDtr^an  fel  de  subiectivism,  şi-a  expus  vederile 
bale  în  cea  mai  însemnată  operă  a  sa:  >Qe- 
schichte  des  Uaterialismus*,  apoi  în  >Di6  Ar- 
beiterfrt^  «i  în  ■Ornadleguag  der  mathema- 
tischen  PSycholt^e.»  [PI.] 

I  ■■yiiirlinWt,  Gtutav,  librar  şi  lioguist,  n. 
21  Oct  1832  în  Beriin,  f  10  Nov.  1895.  In 
companie  cn  Carol  Tonasaint  (v.  ao.)  a  pablicat 
(185^)  corsol  de  limba  fraacesăşiia  formă  de 
efMStoIe  (ed.  43  în  1893)  ^  de  limba  engleză  în 
aceeaii  formă  (ed.  42  în  1803).  A  editat  nume- 
roase dieţionare. 
Ls«|lwJsfi,  V.  Laoguedoc. 
I  ■■glfrwfclT.  Marian,  conducetoml  i  osurec^nnii 
polone  din  1863;  o.  5  Aug.  1827,  ţ  II  Haiu  1887. 
1860  a  laptai  în  I^unea  lui  Oaribaldi.  22  Ian. 
18()3  ae  pane  in  fnuitea  insurgenţilor  poloni  şi 


bate  oştirile  ruseşti,  înaintând  pSnă  Ia  Zagos. 
Aici  Ruşii  primind  ajutor,  L.  a  fost  bătut,  prins 
pe  teritoriu  austriac  şi  internat  în  Tamow,  apoi 
in  losefstadt.  Elveţia  reoIamftndu-1  ca  sndit  al 
ei,  a  fost  eliberat  după  doi  ani  de  rotne,  a  trăit 
apoi  în  Elveţia  şi  Ooiutantinopole. 

Lingoare,  nume  popular  pentru  Febra  tifoidă 
(V.  ac.). 

LtRflrand-Dunonoeaa,  AnArtiuy  coate  papal, 
D.  1826;  dela  1852  a  înfiinţat  pentru  >cri8tiani- 
aarea  capitalului*  24  bănci  în  Bel^a  şi  străină- 
tate, la  cari  a  pierdut  prin  speculaţiuni  sume 
enorme.  Fugit  in  America  a  fost  condamnat 
1879  îu  coatumaciam  la  15  ani  robie. 

LcRBSdorfna  Mart,  (botan.)  gen  de  Balano- 
pboree  (v.  ac.)  cu  2  specii  din  America  tropi- 
cală: L.  ^pogaea  Mart  (în  Mexic)  şi  L.  Mo- 
rUgiana  Klotzsoh.  st  Earst  (în  Grenada  nonă). 
Trăiesc  panisite  pe  rădăcini  de  Palmieri  ^  Fiou^i. 
Prima  specie,  fiind  foarte  avută  în  oeară,  se  folo- 
sesoe  io  C!olumbia  la  facerea  tor^lor  şi  a  lumină- 
rilor; indigenii  din  Brasilia  folosesc  sucul  proaspet 
al  rădăcinilor  ei  ca  afrodisiac.       [8.  Şt  R.] 

LaHBiiedoo,  fostă  provincie  în  sadul  Franciei, 
numită  după  dialectal  francez  dela  sad ;  capitala 
Toulouse;  46,314  km*,  cuprincfend  actualele  opt 
departamente:  Garonne  super.,  Tarn,  Aude,  He- 
ranlt  Oard,  Ardeche,  Lozere  şi  Loire  super. 

Canalul  Lanffuedoc  (Canalul  du  Midi),  canal 
în  sudul  Fraaciei,  ce  leagă  Oaronne  ou  Medi- 
terana,  242  km.  lung. 

LaniHtatet  (ital.,  frc.  Languisaantjj  lăngimu 
sau  lânced;  L.  termin  întrebuinţat  in  musică, 
pentru  o  expresiane  şi  interpretare  duioasă. 

LangittB,  rac  de  mare,  t.  Salianras. 

Lanlftr,  ce  poarta  lână. 

LulldaOt  (zool.)  gen  de  paseri,  aparţinetor 
ord.  Egretelor,  cu  ca.  250  specii.  Afară  de 
America  de  sud,  India  vestica  şi  Seelanda  nonă, 
se  găsesc  pretutindea;  ae  brăneso  cu  iosecte, 
şoareci  şi  paseri  mici.  Lama  de  deasupra  a  oio- 
oului  e  încârligată  la  virf  şi  provecjută  cn  un 
dinte.  Mu  cunoscnte  sânt :  Lanius  exoubitor  L., 
L.  minor  Om.,  L.  rufos  Briss.,  L,  oollurio  L. 
Numele  poporal  roro&neso  pentru  L.  e:  lupul 
insectelor  sau  şoimuţ. 
'  LUMS,  (pron.  tano),  loan,  general  francez, 
dace  de  Montebello,  o.  17tt9  în  Lectoure.  A  fost 
văpsitor  de  odăi;  1792  întră  în  armată  şi  prin 
vitejie  atrage  aton^  lai  Napoleon.  Avansează  în 
scurt  timţriĂnă  la  gradul  ile  mareşal.  Io  lu^ta 
dela  Aspeni  avea  comanda  ceutrolui;  rănit  aici 
fu  dus  la  Viena,  unde  a  murit  31  Maia  1809. 
Monument  în  Lectoure. 

Lannoy,  OuitUbert  de,  ambasadoral  r^lui 
francez  (3arol  VI  şi  al  celui  eo^ez  Henric  V, 
cătră  mai  mulţi  principi  orientali.  A  trecut  prin 
Moldova,  pe  vremea  lui  Alex.  cel  Bun  (1421), 
venind  din  Utvania,  spre  (Setatea  Albă,  şi  a 
păţit  o  mare  călcare  de  ooţi  in  dramol  seu,  pe 
lângă  Nistra. 

Lanollna,  an  amestec  de  oolesterioă,  de  con- 
sistenţă moale,  aspect  cremos,  extras  din  seni 
de  oaie  prin  eter.  Punctul  de  fasiune  138*.  Se 
întrebnînţează  în  farmacie  ca  exoipient 

Urnsada,  (frc.  Lanţade),  nume  dat  săriturii 
calului,  când  acesta  se  ridică  şi  sare  înainte  tn 
forma  uaoi  arc.  Lansare,  a  împinge,  a  emite. 

LtMktMt,  V.  Laodskneoht 

4* 


Digitized  by  Google 


62 


Laoţ  electric  —  Lftpedata. 


LMt  tlMtrie  un  baUrie  gatvameă,  lanţ 
fonnat  din  mai  multe  {hIa  electrice. 

Lait  dt  BiMirat  este  obidnuit  de  10  stânjini 
sau  20r  m.  lungime  dupfi  mesura  legali  a  ţerii, 
şi  împărţit  îa  unităţi,  cari  suat  marcate  cu  vengi 
de  aramă.  Cu  lanţul  se  mesură  direct  distanţele 
mai  mari  dintre  doue  puncte  pe  faţa  pămentaloi. 
Id  timpul  mai  nou  se  preferă  la  mesurătoarea 
distanţelor  panglicele  de  oţel,  cari  Hunt  late  ca 
de  2  cm.  şi  lungi  de  10  sau  20  tii.  şi  împărţite 
în  metri,  jumetăţi  de  metri  şi  decimetri.  Ele 
sunt  mai  portative  şi  mai  exacte. 

Lanţ^  meaoră  de  suprafaţă,  identic  cu  ju- 
gerul  (V.  ac.). 

LMtana  L.,  (botan.)  ^n  din  familia  Verbe- 
nacee  ]  are  40—50  speou  prin  America  tropicală 
şi  subtropic,  puţine  în  Africa  şi  Asia;  toate 
suot  arbuşti  sau  ierburi  înalte,  unele  odorife- 
lante,  cu  flori  albe,  portocalii,  roşii  sau  multi- 
colore şi  cu  fructul  o  dnipă.  L.  brasHienai» 
Link,  ce  creace  in  Brasilia,  se  folosesce  aci  ca 
antipireticft  şi  contra  frigurilor  intermitente,  iar 
alte  specii  ca  L.  Cămara  L.,  L.  liladna  Besf., 
L.  SeUowiana  link  et  Otta,  se  cultivă  ca  deco- 
lative,  iarna  în  florftrti,  vara  în  aer  liber. 

[8.  Şt  R] 

Lanterna  lui  Arlatatel,  (zool.)  un  aptuvt  ma- 
sticator  cu  care  este  înarmată  gura  Eohinidelor. 
T.  şi  Latenta  magica. 

Uaţatlf  instrument  (diirargical  pentru  împuns 
şi  tiUat,  mbţire  cu  doue  tăişuri. 
LiMViini,  în  antiobiţate  oraş  in  Latinm,  lingft 

Via  Appia,  pe  Ia  338a.  Qir.  municipiu  roman; 
renumit  prin  templul  lunonei  Sospi^ 

Lăuza,  Oiovanni,  ministru  ital.,  n.  1815, 1 1882. 
1855  minstni  de  instrucţie,  1858  de  finanţe  sub 
Cavour,  1864  de  interne  sub  Ijn  Marmora,  1869 
ministm-president  Sub  el  s'a  votat  legea  ga- 
ranţiei (pentru  papa)  şi  s'a  transpus  residenţa 
din  Firenze  în  Roma.  1873  demisionat. 

Lao,  (Laua),  popor  în  interiorul  şi  nordul 
Indiei  inferioare,  cu  deosebire  în  Siamw  de  nord 
(aci  1  mii.  capete). 

Laodunla,  (mit)  v.  Protesilaos. 

LMdlkt,  ÎD  mitol.  grc.  fata  Ini  Priamos,  rege 
în  Troia ;  atta  L.  a  fost  fata  lui  Agamemnon  şi 
a  KlytSmnestrei. 

Laodlkela,  (LaodieeaJ,  oraş  în  Fri^a,  Ungă 
rîul  Lykos ;  aci  s'au  ţînat  sinoade  la  363  şi  476. 
La  1402  a  fost  distrus. 

Laokoon,  un  preot  al  <}eului  Apollon,  care  a 
sfătuit  pe  Troiani,  să  se  păzească  de  calul  de 
lemn,  ce  Grecii  I-au  lăsat  în  Troia  (v.  ac.}, 
pentru  ce  a  fost  sugrumat  împreună  cu  doi  fii 
ai  sei  de  doi  şerpi  monstruoşi.  Orwpa  Laokoon, 
nua  dintre  cele  mai  reonmite  opere  ale  plasticei 
greoesci,  lucrată  de  sonlptorii  AE^sandros,  Po- 
IvdoroB  şi  Atheuodoros.  Deegro^tft  la  1506  în 
Roma;  aţi  Vatican. 

LioniMlen,  în  mitol.  grc.,  fiul  Ini  Ilos,  tata 
lui  Priamoa,  rege  în  Troia,  şi  al  Hesionei,  pe  care 
a  expus-o  bălaumlui.  In  lesboiul  asupra  Troiei 
L.  cade  cu  toţi  fiii  sei,  afară  de  PwurkM.  El 
a  avat  multe  turme,  pe  oari  îusnşi  Apollon  le-a 
păstorit  pe  muntele  Ida. 

Laen,  oraş  fortificat  în  Francia,  capitala  de- 
părtam. Aisne,  12,059  loc.  (1891).  Aci  a  bătut 
Bliicher  pe  Napoleon  în  9  şi  10  Martie  1814. 
Citadela  fiî  aruncată  in  aer  la  1870. 


Lat-tM,  (LaokiAtt.  Jjfi^iwMaJt  u>  înţelept 
chines,  întemeietonu  sectei  oBneze  taoUtte, 
n.  ca.  505  a.  Cfar.  In  >Ta6-tbe  kingt  (Legea  vir- 
tuţii) presintă  drept  scop  principal  al  omenimii : 
apropierea  cât  mai  mult  de  veoinicul  şi  cu  mintea 
omeneasca  nepătrunsul  Tao  (virtutea).  »Tao-the- 
ldng<  e  tradus  şi  explicat  în  limba  germană  de 
Strauss  (Lipsea  1870)  şi  Plănkner  (Lipsea  1870), 
iar  în  limba  franceză  de  lulien  Stauslas  «Le  livra 
de  la  voie  et  de  la  vertus  (Paria  1842). 

Lipădars,  V.  Abortus. 

Laparotimla,  deschiderea  abdomenului  (p£n- 
tecalni,  burtei)  pentru  a  scoate  puroin,  pe  când 
iu  GeâaroUmia  să  scoate  fetul  din  uter  (ma- 
trice). Asepsia  şi  antisepsia  riguroasă  de  aţi  face 
că  mai  toate  L.  reuşesc. 

La  Paz,  (La  Peu  de  Ayaew^),  capitala  Bo- 
liviei  (America  de  sud),  intre  montele  niimani 
şi  lacul  Titicaoa,  la  înălţime  de  3648  m.  dea- 
supra nivelului  mării;  45,007  loc.  (1892);  uni- 
vereitate;  în  apropiere  mine  de  aur. 

LipMatu,  loan  AU,  poet  şi  scriitor  român, 
n.  6  Iulie  1844  în  0>1ud  Ifingă  Sibiiu,  din  părinţi 
ţerani.  A  studiat  la  gimnastul  rom.-cat  de  stat  din 
Sibiiu  până  1868.  In  lipsa  mijloacelor  materiale 
de  a-şi  pute  continua  studiile,  L.  pleacă  la  Bu- 
curesci.  Prin  câteva  încercări  literare,  mai  ca 
samă  veisnri,  pe  oari  le  publicase  în  »Familias 
•Albina  Pindului*  şi  în  ţi&ml  >Truao«f  el  atrase 
în  Boortă  vreme  asupra  sa  atenţiunea  mu  multor 
bftrba^  de  distinotiune  din  România.  In  toamna 
1868  L  fă  trimis  de  aoo.  slransilvanîa*  la  Paris, 
ca  să-şî  continue  stadiile,  ascultând  cuisnri  de 
literatură  şi  de  filosofie.  Aici  remase  L.  până  la 
1870,  când  în  urma  eruniperei  resboiului  franoez- 
german  trecu  la  firnxela,  unde  luă  Ia  1871  doc- 
toratul în  litere  şi  filosofie,  şi  apoi  în  toamna 
aceloiaşi  an  fu  ales  profesor  de  filologia  clasică 
la  gimnasial  din  Braşov,  unde  remase  până  la 
moartea  sa,  25  Martie  1878.  L.  îşi  începii  ac- 
tivitatea sa  literară  ancă  fiind  pe  băncile  liceului 
din  Sibiiu ;  unele  din  încercările  sale  în  versuri 
apărură  âuoă  pe  la  1866  în  >Familia>;  aceste 
încercări  le  continuă  el  şi  în  capitala  franceză, 
cari  apărură  tot  în  >FamUia<şiîn  Ziarul  «Traian*; 
deşi  a  murit  tiner  a  lăsat  după  sine  un  numer 
însemnat  de  lucrări  în  versuri  şi  prosă,  cele 
mai  multe  împrăsciate  prin  diferite  foi;  puţine 
numai  dintr'însele  sânt  adnoate  îu  cele  doue 
c&rticele  apămte  la  Braşov :  una  întitulată  >In- 
cercâri  în  literatură*  (1874)  şi  a  doua:  > Asupra 
situaţiunii*  (1877).  Cele  mai  multe  din  piesele 
în  versuri  ale  lui  L.  siînt  poesii  lirice,  dar  deşi 
lirismul  poetului  nu  înfăţişează  acele  manifestări 
putemioe  ale  sufletului,  însoţite  de  o  adâncă 
reflexiune,  oa  la  poe^i  de  mai  tf^in,  totuşi  poe- 
siile  lui  nu  sânt  lipsite  oitn  de  nnoeritatea  sim- 
ţi rei,  nici  de  odfhira  ezpresiuna,  nid  de  vioi- 
ciunea «punerii.  Drama  «Tribunul*,  publicată 
mai  ântftiu  în  >Familia<  şi  i^wi  reprodusă  în 
«încercări  în  literatură*,  este  o  încercare  ne- 
sucoeasă.  Cărticica  >Asapra  situaţiunei*  dă  mai 
multe  articole  de  cuprins  social  şi  pedagogic, 
reproduse  din  >Orientul  Latin*,  la  care  L.  era 
unul  din  primii  colaboratori.  Ultima  întreprin- 
dere literară  a  lui  L.  e  >Albina  Oarpaţilors  una 
din  cele  mai  bine  redigiate  foi  beletristice  în 
Transilvania,  întemeiată  iu  înţelegere  cu  edi- 
torul Visarion  Bomauţ  pe  care  L.  o  conduse  din 


Digitized  by  Google 


Ll^>6Toafle 

Aog.  3877  până  în  Martie  1878;  în  această  foaie 
pablicji  el  patra  novele  istorice  din  treontal  po- 
ponilm  român  întitulate :  Amor  şi  resbnnare, 
O  tragedie  din  (Jile  betrăne,  Moartea  Ini  Asan 
ţi  O  Uaşminie  cu  bon  sfîrşit,  cfiteva  poesii,  doae 
schiţe  de  călătorie  şi  altele.  (Cf.  A.  B&rseaaa, 
loao  L.  discors  comemorativ,  în  Anuarul  XXXIV 
al  gimnairiiilui  mare  pablio  român  dc  rel.  gr.-or. 
din  Br«9ov  1898). 

Laptramţ,  •/mm  Fram^oUf  celebra  naTîgafoH' 
frc,  1741—88;  ca  oficier  al  marinei  militare  a 
făcat  mai  multe  campanii  în  oontra  Englezilor. 
La  1782  guvemnl  francez  îl  triniiae  cn  vasele 
>Bous8ole«  şi  >A3trolabe«  pe  urmele  navigato- 
ralai  enelez  Cook ;  a  trecat  Capnl  Horn,  se  urcă 
apoi  dealungul  coaRtei  americane;  trecu  Oceanul 
tn  insulele  Sandwich  şi  de  aci  în  Asia,  unde 
descoperi  HTÎmtoarea  ce-i  poartil  numele;  se 
întoarse  spre  sud  îd  Oceania  şi  în  cele  din 
urmă  fu  acis  de  selbateci  în  insolele  Hebrlde, 
firâ  să  se  scie  nimic  despre  soartea  expediţiunei 
pică  la  1826,  când  an  nav^tor  engl.  descoperi 
in  fundul  mării,  la  insula  Vanikoro,  resturile 
expeditinoei.  [B.] 

I  mfitmf,  (laU)  de  forma  insoriptinnilor  eftpate 
ÎD  pirtră.  TMeti  k^aidan,  literele  nndale  sau 
majnscnlele,  în  can  se  făceau  ioscrip^unile  să- 
pate în  piatră:  Stil  L.,  fîg.  stil  oonoia. 

Lapidafimnej  ucidere  cu  pietri. 

LapIdM  eaaerl  Mtaol  sau  Oculi  cancri  aataci, 
vulgfu*  ochii  de  rac,  ooncremente  văroase  for- 
mate în  stomacul  racilor,  se  întrebuinţau  odi- 
nioară în  medicină  ca  absorbant  şi  antiacid. 

Luts,  piatra  iadidui,  nitrat  de  argint,  ce  se 
întrebuinţează  molt  la  oaaterisarea,  arderea  ra- 
nelor.  Şi  la  gruiulaţiunile  şi  inflamaţiile  ochilor 
se  întrebuinţează  din  timpuri  clasice. 

XapMXoml^  mineral,  un  BulfofiUioatahiminos 
de  sodiu,  zar  onstalîsat,  inai  în  totdeuna  în  masae 
opace,  de  un  albastra  f.  framos,  ce  variază  între 
alb  de  indigo  şi  atb-venjin.  E  iu  general  asociat 
cu  pilită  in  calcarori.  Se  exploatează  în  Ba- 
dakschan  pe  Oxoa  (nord-est  Afganistan),  pe  lacul 
Bubal^  în  (%ili,  mnnţii  Albani.  Se  întrebuin- 
ţează in  bijuterie  şi  ca  piatră  de  ornament  Mai 
înainte  var.  alb.  pulv.*  au  fost  întreb,  ca  coloare 
oitramarin. 

hapi»  crtteifer  sau  dUaatolit,  varietate  de 
aoalusit,  ale  cărei  secţiuni  transversale  permit  a 
distinge  o  crace  în  internai  cristalaloi. 

L^pit  M^tHHW  al  RomaoUor  e  travertinj 
an  taf  calcar. 

Laşii  ■■■■llt,  în  mitol.  romană  o  piatri,  ce  s'a 
coaaervM  in  templul  lai  Hars;  ea  avea  formă 
de  cilindniţ  şi  preoţii  io  timpnl  secetei  o  ro- 
stogoliau  pna  Borna,  ca  sft  vină  ploaia  (v.  Aqoi- 
licium).  [Atm.) 

(ilotofaiă  Dumiau  caraliştii  şi  alchimiştii  evului 
media  mijlocul  de  a  preface  ori  ce  materie  în 
aur,  mijlocul  prio  care  se  pot  înlătura  din  corp 
toate  relele  şi  prio  care  se  poate  reinoi  viaţa. 
Tot  aşa  se  numia  şi  mijlocul  aniversai  de  sola- 
ţinne  (meiutrum  universai^).  Cu  acest  înţeles 
expresiunea  se  află  chiar  într'o  şuiere  atribuită 
lui  Aristoteles:  De  prwtioa  lajudis  idiilosophici. 
In  înţeles  figurat  sub  «piatra  înţeleţcianii*  se 
înţelege  astiMi  pntmsB  şi  a^rimea  ^nritalai  de 
a  afla  ca  intesnire  mijlooBl  pentru  reeolTitea 


—  Lapsns.  63 

vr'unei  probleme,  desl^;area  vr'und  diestiuni 
pusă  în  discuţiune.  [PI.] 

LapKhli,  în  mit.  grc.  un  popor  selbatec  pe 
mantele  Peneios  in  Thessalia.  8e  (Jicea,  ci  L. 
se  derivă  dela  Lapithea,  un  fiu  al  Ini  Apollon 
şi  că  an  trăit  în  resboaie  cu  Centaurii.  Mai  târ(}iu 
au  fost  respinşi  in  partea  nordică  a  muntelui. 

Laplaoe,  Pierre  Simpn,  mar^s  de,  matematic 
şi  astronom  frc.,  n.  28  Martie  1749  in  Beau- 
mont-en-Auge,  deiiart.  Calvados  şi  f  5  Martie 
1827  în  Pftns.  Mai  fintaiu  a  fost  prof.  la  şcoala 
militară  din  locul  seu  natal,  de  unde  f^uose  în 
Paris  ca  examinator  la  oorpol  de  artilerie ;  oStva 
timp  a  fost  şi  ministru  de  interae.  L.  s'a  ocupat  mai 
cn  samă  ca  chestiuni  astronomice  şi  în  scrierea 
sa  >Traite  de  la  mecaniqne  celeste*  (1799 — 18^) 
a  cercat  Ră  dee  soluţiune  pa  cale  analitică  tu- 
turor problemelor  astronomiei  mai  noue.  L.  a 
dovedit  pentra  prima  dată  stabilitatea  depărtă- 
rilor medii  ale  planeţilor  dela  soare,  variaţiunea 
mişcării  sateliţilor  tui  lupiter,  perturbaţiunilor 
planeţilor  lapiter  şi  Saturn.  Mai  celebru  a  de- 
venit însă  prin  descoperirea  «dstemului  seu  cos- 
mogonic. 8or. :  Trăite  de  la  micanique  celeste, 
17^—1826;  Expondcn  du  systeme  da  monde, 
170(i;  Thâorie  analytiqne  des  probabilitesj  1812. 

La-Plata,  l)  oraş  şi  ciqiitala  provinciei  Bnenos- 
Ayres,  în  America  de  sudj  republica  Argentina, 
are  65,000  loc.,  între  can  sfint  mulţi  Francezi 
şi  Oermani. 

2)  Bio  de  la  Plata  (>rial  de  argint*),  estnariu 
în  America  sudică,  format  din  confluenţa  rîu- 
rilor  Paraua  şi  Oruguay,  320  km.  lung,  225  km. 
lat;  basinul  4.040,000  km*. 

Laponi,  popor  din  seminţia  finn-umcă,  în  re- 
giunea nordica  a  peninsulei  scandinave,  cam 
25,000.  Se  ocupă  cu  pescaritul  şi  vânatul;  în 
parte  trăiesc  viaţă  nomadă,  fllndu-le  unica  avere 
ciopoarele  de  oerbi-elani  şi  reni.  Teritorul  lo- 
cuit de  L.  aparţine  Svediei,  Norvegiei  şi  Busi^. 
(v.  Tipuri  asiatioe,  tom.  I.«  pag.  287.) 

Lapoala,  ţeara  locuită  de  Laponi,  la  nordul 
Europei;  în  privinţa  politică  L.  e  împărţită  la 
trei  ţeri :  iMppmark  cu  ^8  loc.  aparţine  Sve- 
diei ;  Pintmarken,  cu  18,287  loc.  e  a  Norvegiei, 
iar  restul  (Finnlauda  de  nord  şi  peninsula  Kola) 
ca  ca.  3400  loc.  o  a  Rusiei. 

Lappa,  (bot.)  Arctium  L.  (v.  ac.) 

Laprade,  Victor  de^  poet  frc,  (1812—1883), 
stă  cu  totul  Hub  influent  lui  Lamartine.  Poema 
sa  cea  mu  remarcabili  se  numesce  •E^sytdtă*. 
Fâ  ales  academician  în  locul  lui  A.  de  Mosset. 
L.  a  msă  publicat:  >0de8  et  poemes*,  •Poâmes 
evangeliques*,  >Le  livre  d'un  pâre«,  ete. 

La^psana  L.,  sin.  Lampsana  Juss.,  (botan.)  mic 
gen  din  fam.  Compositelor,  trib.  Cichoriace^oT, 
cuprinde  vr'o  3  sau  4  specii  de  plante  erbaoee 
anuale  ou  frunze  alterne,  cu  flori  ^bine,  dispuse 
în  mici  capitule  homogame  ligutiflore,  cari  la 
rfindul  lor  sunt  ţii  ele  dispuse  in  panicule  laxe. 
In  păr^le  noastră  cresoe  prin  tufişuri  şi  păduri. 
L.  eommuniua  L.  numită  de  popor  Sgrăbun- 
ţică,  Salata  oTinelai,  Iarbă  de  sgaibă, 
Iarba  sgaibei.  ^  [Z.  C.  P.l 

LapsI,  (lat,J  nume  dat  în  vechime  creştinilor, 
oari  sab  presiunea  persecuţiunllor  pfigSne  s'an 
lăpedat  de  creştinism. 

LapMS,  (lai.)  eroare,  oftdere;  Lapnu  CeUami, 
T.  CalamoB. 


Digitized  by  Google 


64 


L&ptiria  —  Lapte. 


Lip  tăria  aan  iadostria  modernă  a  laptelai  a 
luat  o  desvoltare  eooraiă  numai  în  timpurile  din 
urmă  dela  anii  1870  încoace  dela  inventarea 
sistemei  de  a  smântâni  laptele  dulce  prin  forţa 
centrifugală,  care  a  dat  loc  la  o  industrie  din 
cele  mai  grandioase  şi  pretatindenea  a  pâşit  prin- 
cipiul asooîaţiunii  îd  locul  producţiunii  partica- 
lare  şi  de  casă.  Lăptăriile  mari  cooperative  sunt 
a^i  adeverate  fabrid,  ca  clădiri,  iostala^uDi  tech- 
nioe,  maştneriî,  daraveri  băneaci,  etc.  L.  mari 
societare  praluoreasă  ^\nio  între  2—10,000  litri 
de  lapte,  pe  cari  il  transformă  prin  forţă  de 
abar,  apă  ori  ou  motor  de  benzin  îo  unt  ^ 
brflnxători,  pentru  a-i  da  o  valoare  mai  mare 
sab  un  volum  mai  mic,  şi  a  spori  conservarea 
si  transportabilitatea  laptelui.  Prin  forţa  centri- 
fugală se  alege  smăntâna  din  laptele  dulce  fără 
a-Ilăsa  să  se  stringă  ori  înăcrească,  şi  apoi  îl 
smăntănesce  până  la  0'25Va,  pe  când  la  sistema 
veche  tot  mai  românea  0  5 — 0'75*/«  de  unt  în 
el.  Din  laptele  astfel  smăntănit  se  produce  şi 
UD  unt  fin  de  un  gust  şi  aromă  delicată,  care  îl 
face  apt  pentru  comerciul  mare  în  stare  proaspetă 
sărat  on  nesărat.  Sistemele  mai  des  usitate  la 
smăntânirea  laptelui  sânt:  Separatorul  lui  de 
Laval;  centrift^  daneză  a  Itu  Wain  şi  Bar- 
m«ster  j  centt  if  uga  de  lapte  a  Iui  Lefeld  si  Leutsch, 
1885,  Şl  sistema  mai  vecbe  a  STedezolai  Svartz, 
prin  punerea  laptelui  în  NU  cu  apă  rece. 

Lurte,  lichidul  secretat  de  glandele  mamelare 
ale  femeii  şi  ale  animalelor  mamifere  de  sex 
femeieso  după  nascerea  fetului,  destinat  a  con- 
stitui primul  tui  aliment;  luat  dela  unele  ani- 
male domestice  (vacă,  bivoliţă,  oaie,  capră)  prin 
mulgere  regulată,  L.  servă  şi  pentru  hrana  oame- 
nilor de  toate  etăţile.  Pentru  copilal  non-născut 
L.  de  femeie  este  singurul  aliment  potrivit,  din 
oansă  oă  conţine  în  propor^une  justă  materiile 
nooesare  pentru  fbnnarea  corpului  omenesc, 
pentru  înloouiTeasubstanţelorlui  pierdute,  peotm 
întrecerea  foncţinnilor  vitale.  Pentm  omol  adult 
sănătos  L.  diferitelor  animale  nu  poate  servi  ca 
aliment  exclusiv,  din  causă  că  materiile  nutri- 
tive ale  L.-lui  siînt  diluate  cu  o  cantitate  prea 
mare  de  apă,  astfel  că  omul  adult  ar  trebui  să 
ooDBome  4Vţ  litn  de  lapte  pe  di,  cantitate  pe 
care  n'ar  pute  să  o  digere,  sa  o  utiliseze  complet ; 
pe  lângă  alte  mâncări  şi  ca  constituent  al  dife- 
ritelor cmcate,  L.  este  un  aliment  preţios  şi  pentru 
omul  adult,  şi  popoarele  civilisate  cari  produc 
şi  consumă  nuiti^ţi  mari  de  L.,  ca  Svedezii, 
Olandezii,  parte  din  Germani,  prosperă.  Este  re- 
gretabil, că  in  Bomânia  pTodacţiunea  şi  con- 
sumul de  L.  sftnt  slabe,  că  ţeranul  ca  şi  pro- 
phetaml  mare  oonoentiează  toată  activitatea  în 
cultura  cerealelor  ţi  n^ijeaxă  c  reşce  rea  vitelor, 
prodnoerea  de  carne,  de  lapte  ^  de  derivatele 
laptelui,  oă  vaca  ţeranului  dă  puţin  lapte,  din 
causă  oă  DU  este  îngrijită,  că  nu  este  ţinută 
curat,  DU  este  bine  adăpostită  şi  nu  de  ajuns 
hrănită.  Prin  satele  române  este  prea  mic  nu- 
merul  vacilor  cu  lapte  cari  ar  pute  da  hrana 
copiilor,  mai  ales  celor  de  curând  înţărcaţi,  şi 
tocmai  nutrires  copiilor  mici  cu  alte  alimente 
în  loc  de  L.  rate  cansa  deselor  gastro-eoterite 
mortale.  L.  este  un  lichid  alb  sau  alb-gălbuio, 
cu  gust  dulceag,  cu  miros  oaraoteristio,  o  emol- 
siune  a  untului,  o  eolotiane  apoasă  de  albnmină, 
caseină,  laotosă  (cahftr  de  lapte)  şi  de  a&niri  mi- 


nerale îo  oari  înoati  Robote  mici  de  nnt  Pro- 
porţiunea  acestor  nutferii  variasă  nu  numai  Ia 
diferite  genuri  de  animale,  ci  şi  la  animatele  de 
aceeaşi  specie  după  timpul  petrecut  deia  nas- 
cerea fetoloi,  după  hrana  şi  îngrijirea  anima- 
lului, după  sănătatea  lui,  după  timpul  când  Li. 
a  fost  mula  (seara  laptele  conţine  mai  mult  unt 
decât  dimineaţa).  Femeia  dă  in  termin  mediu 
1  litru  şi  jumetate  de  lapte  pe  (}i;  vaca  dâ 
5—30  litri  pe  <ţi  timp  de  150—360  ^le.  Vacile 
şi  bivoliţe  castrate  (căror  s'au  scos  amendoî 
ovarii)  dau  lapte  şi  2  ani.  Greutatea  ^teoifică  a 
laptelui  variază  dela  1-029  până  la  1-034  (a[>a  = 
1*000).  Compositia  medie  a  diferitdor  feluri  de 
L.  este  cea  următoare :  100  păr^  de  L.  oonţia : 

BftrnH 

Api  CaBeiuS  Albom.  Unt    Zan&r  minor. 

L.femeiei  87—  060  1-25  3-90  6-—  0-45 
„vacii  87--  3--  050  3-70  4-80  0-70 
„bivoliţei  84-—  3-50  0-50  7—  4—  0-87 
„  măgăriţei  89-50  0-67  1-55  X-64  6-—  0-5O 
„  caprei  87-30  3  —  0  50  4  —  4  40  0«0 
„  oaiei  81-30  5-—  1  —  6  80  4  70  O'SO 
Substanţele  minerale  con^nute  în  la|ite  sunt : 
potasă,  sodă,  calce,  msgneBte,  oxid  de  fier,  acâd 
fosforic,  add  sulfuric  şi  chior;  L.  de  femeie 
conţine  mai  multă  pota;^  acid  sulfuric  şi  chior, 
L.  de  vacă  mu  multă  calce  şi  acid  fosforic.  L. 
de  femeie  are  reaoţiune  ^calină,  L.  de  vacă  re- 
acţiune  amfoteră  (în  aoelaş  timp  alcalină  şi  aoidă). 
L-  animalelor  carnivore  reaoţiune  acidă.  Colostru 
se  Dumesce  L.  gros  dela  finele  gmtaţiuiiei,  sărac 
în  caseină,  bogat  în  albumină  şi  în  săruri  mi- 
nerale, care  are  o  acţiune  puigatjvă;  după  facere 
se  restabilesce  composiţia  oormală  a  L-lui.  Com- 
posiţiunea  L.-lui  de  femeie  difere  de  acela  de 
vacă,  este  dar  natural,  că  în  primele  luni  ale 
vieţei  oopilol  nu  se  poate  tsne  hrini  cu  L.  de 
vacă  nemodifioat,  i-se  adaugă  dar  18"/«  apă  şi 
2-5«/«  laotosă  (sahăr  de  L.),  Oărtner  mai  adangă 
şi  o  mică  cantitate  de  ua^  separat  cu  ajutorul 
aparatului  centrifug.  Această  piodtfioare  este  greu 
de  executat  afară  de  laboratorii  speciale,  cari 
dau  garanţii  de  operaţiune  oorecUi;  afaiâ  de 
aceasta  caseina  L.-lut  femeiesc  coagulează  în 
presenţa  aoi^ilor  stomacului,  formând  tlocoaoe 
subţiri,  cari  se  disolvă  lesne,  deoarece  caseina 
L.-lui  de  vacă  inchisf^  în  bucăţi  groase,  cari 
se  digeră  anevoie.  Apoi  după  ieşirea  din  glandele 
mamelare  L.  se  descompune  lesne  dacă  du  este 
bine  conservat,  de  aceea  trebue  să  reculegem  în 
primele  iuni  ale  vioţei  copilolni  la  uutrirea  Iui 
artificială  cu  L.  de  raoă  oamu  in  oaşul  extrem, 
oftnd  mama  oopilnlni  so  află  în  imposibilitatea 
absolută  a  alăpta  singură  copilul  şi  câud  n'are 
mijloace  a-i  procura  o  doică.  Femeia  este  da- 
toare să-şi  alăpteze  singură  copilul  şi  numai 
unele  boale  o  pot  scuti  de  împlinirea  acestei 
datorii.  Mortalitatea  copiilor  proprii  ai  doioelor 
este  excesiv  de  mare  din  cansa  nutriiei  lor 
iraţionale. 

Deoarece  la  alăptarea  naturală  L.  intră  direct 
şi  nemodificat  din  sfîroul  ţiţei  îo  gura  sugarului, 
la  nutrirea  artifici^ă,  în  lungul  drum  ce  face 
dela  ţiţelB  vacei  sau  ale  bivoliţei  până  la  bazele 
copilului,  L.  are  multe  ocasinni  a  se  descompune 
şi  B  se  infecta.  Dela  njerol  oecurăţit  al  vacei, 
dela  mftnile  nespălate  ale  persoanei  care  o  mulge, 
dela  vasele  rea  întreţintâe  în  oari  se  culege  şi 


Digitized  by  Google 


Lapte. 


56 


ae  tnuisptHutit  L.,  dÎD  atmosfera  mnrdaii  a  lo- 
calelor m  cari  se  ţ&strează,  dia  a^  infectă  cu 
can  Be  ftdsificâ  L.,  latii  ÎDtrînsnt  diferiţi  micro- 
organismi  oari  proroacă  fermentarea  Ini  şi  for- 
marea de  corpuri  noai.  în  parte  de  natora  toxici, 
cari  n'au  existat  în  L.  curat,  corpuri  capabile 
a  produce  intoxicaţiunea  ciclismului  fraged  al 
miculai  copil,  diferiţi  garmi  patogeni,  capabili 
a  provoca  boale  infecljoase.  Chiar  în  L.  curat 
şi  bine  conservat  sa  observă  după  un  timp  oare- 
care prefaceri  spontanee,  caseiaa  se  separă  dela 
celelalte  oonstitnante  fi  apoi  se  pot  deosebi  trei 
«tratări:  deasupra  Bminttna  (cremaK  oare  cu- 
prinde cea  mai  mare  parte  a  nntniui  din  L.;  la 
mijloc  seral  L.-lnt,  bogat  în  laotosă  şi  în  săruri 
minerale ;  Ia  fund  cea  mai  mare  parte  a  caseinei 
L  -loi.  Dintre  bacterii,  cari  după  intrarea  lor 
accidentală  în  L.  prodnc  stricarea  Ini,  eSte  cel 
mai  coman  bacilul  acidului  lactio  care  transformă 
lactoea  în  acid  tactic,  şi  dacă  fermentaţiunea 
înaintează  se  nasce  şi  acid  acetic  şi  alcool.  C6nd 
cantitatea  acidului  lactic  a  ajuns  la  2*/m  L.  coa- 
gulează. L.  închiagă  şi  după  adăugire  de  ori 
care  alt  acid,  de  alcool  ori  de  chiag,  stomac  de 
miel  sau  de  viţel  uscat,  de  care  se  servă  ciobanii 
la  prepararea  caşului;  cu  1  gram  cbiag  se  pot 
coagula  30  litri  de  L.  Chimutnl  francez  Du- 
daox  a  gint  în  L.  ren  conservat,  mai  ales  in 
ac^  ^nnt  In  localuri  calde,  mai  multe  alte 
fermente  aeroUi  (cari  trăiesc  numai  în  preseoţa 
aeralnî)j  dintre  cari  cele  mu  importante  sunt: 
Tyrothnx  tenuis,  T.  Bliformis,  T.  genicnlatos, 
T.  distortua,  T.  tnigidus,  T.  scaber,  T.  virgula, 
cari  modifică  oalită^e  albomiuei  şi  caseinei  din 
U,  şi  mai  muite  specii  de  Tyrotbrioe  anaerobii 
(cari  trăiesc  fără  aer)  în  L.  care  începe  a  pn- 
tretJL  Aoeşti  mioroorganiami  produc  în  L.  sub- 
stanţe toxice,  cari  explică  vărsăturile  şi  diareele 
cholerîforme,  observate  mai  ales  în  timpul  verei 
la  copii  mid  hrăniţi  cu  L.  rea  oonservaL  Di- 
ferite boale  ale  animalelor  cari  ne  dau  L.  ii  pot 
coffioaioa  calităţi  Tătemătoare,  mai  ales  dacă 
boala  s'a  locallsat  în  vger;  în  general  însă  aceste 
calităţi  sânt  moderate  prin  fieriierea  prelungită 
a  L-IuL  Boalele  cari  în  această  privinţă  ne  in- 
teresează sunt:  Febra  aftoasă  (durerea  de  gură 
şi  de  onghiiX  Dălacul  (Postula  maligna,  Căr- 
booe).  Turbarea,  Caccenil,  Febrea  puerperală  şi 
alte  Septicemii,  Tuberoulosa.  Se  impune  dar  pe 
de  o  parte  controlul  sanitar  (veterinar)  eficace 
al  grajdurilor,  al  producetorilor  şi  comercianţilor 
de  L.,  priv^bierea  procedărei  la  mulgere  (spă^ 
larea  metodică  a  ugerului,  a  mânilor,  a  vaselor, 
filtrarea  L.-Ini  prin  pânză  carată,  culegerea  Ini 
în  vase  carate,  în  looal  carat  şi  reoon»),  iar 
pe  de  alta  Uwm  să  se  recomande  oonsamato- 
rilor  fierberea  L.-lai,  ^  sa  oprească  pe  oAt  e 
posibil  mincarea  de  L.  crud.  L.  a  fost  aousat 
că  servă  drept  mediu  pentru  transmiterea  unor 
boale  infecţioasa,  că  dacă  într'o  casă  a  apărut 
^M^attQa,  Pojar,  Variola,  Febra  tifoidă,  Dif- 
teria,  Cbolera,  L.^  care  vine  din  aceea  ca^ 
tianspoartă  boala  în  oasele  consumatorilor;  în 
asemenea  casnri  sau  lăptarul  însuşi  constitue 
vehiculul  de  transmitere,  sau  vasele  de  L.  au 
fost  spălate  cu  apa  murdară  care  conţinea  germii 
bualelor  îo  chestione. 

Pentru  distrugerea  miorooiganismilor  din  L., 
ÎDcăljiDi  L.  proaspet  timp  de  o  jumătate  oară 


la  65*— 70*  C,  punând  vasul  cu  Ivpto  într'on 
alt  vas  mai  mare  umplut  cu  api  fierbinte,  această 
încălzire  ajunge  pentru  caşurile  ordinare,  prin 
ea  să  omoare  bacteriile  Tobercutosei,  Febrei  ti- 
foide, Cbolerei,  ale  supuraţiunei.  nu  însă  şi 
sporii  bacteriilor.  Unii  igienişti  mai  exi^nţi  re- 
comandă steriliaarea  L.-lui  proaspet  pnn  înoăl- 
(jirea  în  timp  de  o  oară  ca  ajutorul  de  vapori 
fierbinţi,  după  Hueppe  şi  Soxhiet  la  100*  C,  după 
Pasteur  la  120*  C.  La  încălzirea  până  Ia  120*  C 
se  modifică  gustul  şi  aspectul  L.-lui  şi  noii  spori 
resistă  chiar  la  aceasta  temperatură;  este  dar 
necesar  să  îngrijim  ca  L.  să  provină  dela  ani- 
male sănătoase. 

L.  se  Mnfică:  prin  scoaterea  smăntftnei  şi  v§n- 
(}area  L.  lipsit  de  unt  drept  L.  complet;  prin 
adăugire  de  apă;  prin  amendone  manipulaţii  de 
odată  (sustragerea  de  smântână  şi  adăogirea  de 
apa) ;  prin  amestecarea  cu  făină  ori  cu  scrobeală 
a  L.  decremat  sau  diluat  cu  apă ;  prin  adăugirea 
de  materii  conservatrice  cari  opresc  fermen&rea 
şi  prin  urmare  coagularea  U,  ca  Soda,  Bicar- 
bonat de  Soda,  Acid  boric,  Acid  salicilio,  Acid 
benzoic,  Formalina  (Aldeida  fonnică).  La  exa- 
minarea L.  se  cercetează  mai  ântâiu  aspectul, 
coloarea,  consistenţa,  odoarea,  fţustnl  a  cu  Lacto- 
densimetrul  greutatea  Iui  specifloă.  L.  de  vacă 
natural  are  greutate  speoifică  de  1-029— 
L.  de  bivoliţă  de  1*032;  după  adăogire  de  apă 
greutatea  specifică  a  L.  scade;  după  scoaterea 
smâotânei  neutatea  lai  ^pacifică  oresoe ;  iar  în 
caşul  când  L.  a  fost  faismoat  deodată  prin  de- 
părtarea sm&ntănet  şi  prin  adăugirea  de  apă, 
greutatea  lui  specifică  poate  fi  aceea  a  L.  normal. 
Singura  examinare  cu  Lactodensiinetrut  este  dar 
suficientă  numai  în  caşul  negativ,  ofind  resul- 
tatul  nu  corespunde  cu  densitatea  L-  normal, 
iar  în  casul  când  densitatea  este  normală  trebue 
să  completăm  examenul  prin  determinarea  chi- 
mică a  cantităţii  de  unt,  si  oonstatăm  prin  re- 
active chimice  prezenţa  cUferitelor  substanţe  oon- 
servatrioe.  In  Regatul  Bomftn  este  oprită  atftt 
ven^area  de  L.  smântănit  (L.  din  oare  s'a  scos 
smântână)  precum  şi  adăogirea  de  materii  oon- 
servatrice  şi  antiseptice  chiar  în  cantitate  mi- 
nimă. L.  constitue  un  bun  aliment  sub  diferite 
forme:  ca  L.  dulce,  smântână  dalce,  smântână 
acră,  L.  acru,  L.  covăsit,  iaurt,  L.  bătut,  Eefir 
(L.  acrit  prin  adăugirea  uuui  ferment  de  acid 
lactic  special,  baccil  oaucasic),  asemenea  ne  dau 
derivateli!  L.-lui :  untul,  brânza,  urda,  caşul  dulce, 
caşcavalul  alimente  preţioase.  Senil  de  L.,  li- 
chidul bogat  în  lactoaă  (zahăr)  şi  în  sărurile 
minerale  ale  L.-lui  se  întrebuinţează  la  g&tiraa 
unor  mâncări  şi  pentru  îngrişarea  unor  bolnavi 
slabi.  Conservarea  Ii.-ui  este  dificilă,  din  oaastt 
că  oon^ne  o  cantitate  mare  do  apă  şi  cS  Ia  eva- 
porarea ei  îudieagă  parte  din  oaseiua  ^  albu- 
mină,  formând  pe  suprafaţa  fieriurei  o  pieliţă  care 
se  depărtează  pentru  ca  să  nu  oprească  ev^w- 
rarea  ulterioara.  Iu  unele  conserve  de  L.  aceasta 
pierdere  este  îndreptată  prin  adăugire  de  albuş  de 
oue.  L.  elveţian  condensat  mai  conţine  8%  zaiiăr 
cristalisat.  Nici  una  din  conservele  de  L.  nu  cu- 
prinde toate  constituantele  L  -lui  în  aceeaşi  pro- 
porţiune  ca  in  L.  normal.  L.  se  poate  păstra 
nestricat  mai  multe  ^ile  la  tempen^ra  scă4ată 
de  cel  puţin  +  7*  C,  mai  ales  dacă  a  fost  fieri 
încercările  f&oute  cu  îngheţarea  L.-lni  ^  cu 


Digitized  by  Google 


66 


Lapte  de  nagnesia  —  I^res. 


transportarea  lai  in  bastimente  şi  vagoane  fri- 

Krifere  n'aa  dat  ptoS  aenm  resoltate  praotioe. 
nnhe  oraşe  mari  eziatt  atabiKmente  spe- 
ciale, oondnse  de  oameni  însestraţi  cu  onoos- 
cinţele  neoesarie,  aflate  mh  coatrolol  sompalos 
al  admiDistraţiuaii  sanitare,  oari  pun  în  comercin 
în  vase  închise  ermetic  diferite  feluri  de  L. 
a  cftrui  paritate  este  garantată,  oare  provine 
Duma!  dela  animale  simătoase  şi  oare  a  fost 
muls  şi  umplut  în  rase  ou  toate  precauţiunile 
de  asepsie;  ele  vend  pe  lăo^  L.  natoral,  L.  ste- 
rilisat,  imitaţinne  L.-iai  de  femee  preparat  dup& 
indicatiunea  Ini  Oaertner,  pose  şi  în  sticlaţe 
mici  de  câte  150  grame,  pentmca  prin  deatu- 
parea  repetată  a  unui  vas  mare  şi  prin  trans- 
xosianea  L.-lai  in  stiolnţe  mici  m  na  i-se  dea 
ocasiane  a-se  iDfecta  prin  gertnii  cari  inoatft  îu 
atmoeferft.  Aoele  stabilimente  se  servesc  la  fa- 
bricarea L.-lm  lai  Oaertner  de  aparate  centri- 
fuge pentru  separarea  untului ;  trebue  să  se  in- 
tenjicft  ca  residaele  scoase  din  aparat,  bogate 
în  microorganismi,  să  nu  fie  întrebuinţate  pentni 
hrana  animalelor,  spre  a  nu  se  da  ocasiune  la 
infectiuni  nuoi  mai  ales  de  natură  tuberculosă. 
Dintre  surogatele  de  Jj.  oel  mu  respfindit  este 
făina  Nestle,  pulvere  groasă  preparată  din  pes- 
meţi  muia^  îu  L.  curat  ■,  stomacul  copiilor  mici 
tn(^  nu  produce  fermentai  diastatic  necesar 

E intra  digerarea  aHmentdor  amilaoeej  de  aceea 
ina  NesUo  na  se  poate  da  copiilor  in  primele 
6— (f  Ioni  ale  vietei. 

(Iii:  I.  Felix,  Cresceres  igienică  a  copiilor, 
instrucrtii  populare  pentru  mame.  Bucuresci,  Im- 
primeria statului  1^2;  Begulameotol  asupra  pri- 
ve^erei  sanitare  a  alimentelor  şi  beatarflor. 
Bucaresciţ  Imprimeria  statului  1895:  lostracţii 
pentru  controlul  şi  examinarea  laptelui  din  co- 
meruiu.  Bucuresci,  imprimeria  statului  1897 ; 
S>  Stoica,  Dietetica  poporală.  Braşov,  1897;  P. 
I.  Ooeana,  Ovariotomia  la  iapă,  vacă,  bivoliţă, 
scroafă  şi  căţea.  Bucuresci,  1899;  A.  Foltzer, 
Analîsa  alimentelor  şi  beutarilor.  Bucur.,  1900; 
Gcaterina  Arbore-Ralli,  Mama  şi  copilul.  Bucu- 
reat^f  1900;  D.  Buzenchi,  Priviri  critice  asupra 
agricHiltaTei  şi  prSsilei  vitelor.  Iaşi,  1900.) 

[I.  Felix.] 

Lapte  de  noResla,  soluţie  zaharoasă,  ameste- 
cată cu  magnesia  carbonică. 

Laptele  otnelnt  fi  lapt^  cucului,  numiri  popu- 
lare ale  mai  multor  specii  de  Eaphorbia  L.,  şi 
mai  cu  samă  ale  speciilor :  Euphorbia  belioscopia 
L.  şi  Enpborbta  platbypbylos  L. 

LÂptfl  virginal,  un  cosmetic  pentra  piele,  compus 
dinlnnctara  alcoolică  de  reşină  de  Benzoe  ame- 
stecată ou  apă. 

UptHcl,  numele  vulgar  al  plantei  alimentare 
Lactuca  sativa  L.  (v.  ac.). 

Lăptaou  oale^  numirea  populară  a  plantei  Te- 
lekia  speoiosa  Bmgt  (v.  ac.}. 

Lăpiif,  Munţi,  grupă  de  mnnti  în  Ungaria, 
în  regiunea,  unde  vin  în  atingere  comitatele 
Maramureş  şi  Soinoc-Dobftoa.  Piscul  cel  mai  înalt 
e  Prislopul  m.).  Se  compune  din  traohyt; 
in  et  se  aflS  mine  în  mai  mtute  locuri. 

Lăpuful  ungurcBC,  {magb.  Magyar-Lă|ios)  co- 
mună mare  în  iVs.,  oott  Somoc-Dobâca ;  2014  loo. 
Români  şi  Maghiari ;  are  judecătorie  cerc,  pre- 
tură, şcoală  elementară  română  gr.-tat,  etc.  şi 
tirgon  de  ţeară  vestite. 


Lăpuful  rowtânetc,  oomonă  mare,  cott  Soluoc- 
Dobfica,  2706  loo.  Români  în  majoritate  şi  Uagfa 
on  turnătorie  de  fier. 

Ll^uş,  protopopiat  gr.-cat.,  aparţinător  die- 
oesei  Oherlei.  Se  oompane  din  12  paiochu  şi 
cftteva  filii,  ca  10,696  de  crsdincioei. 

Lăpauta,  corn.  rur.  în  Rom.,  j.  Vâlcea,  com- 
pusă din  4  căt.  ou  1853  loo.  (Dioţ.  (ţeogr.  1893), 
oari  se  ocupă  ou  afţricaltara  şi  prăsirea  vitelor ; 
se  cnltivâ  şi  gândacii  de  mătuft;  oom.  are  4  bi- 
serici şi  o  şcoală 

LăpHţaa,  1)  L.  sau  Lopu^na,  afluent  al  Pru- 
tului şi  vechiu  ţiaat  în  Basarabia.  Rîul  L.  curge 
în  judeţul  Băl^,  posede  un  braţ  ou  numele  Mărză. 
Tot  în  acelaş  judeţ  se  mai  află  şi  un  sat  cu  nu- 
mele Lopuşna,  care  are  presto  2000  loo.  Români. 

2)  Lăpufna  sau  IjopufnOj  sat  îu  Bucovina, 
renumit  oa  loc  de  saUde  reci  şi  de  recreaţiane ; 
atenentă  Ia  paroobia  Berhomet  pe  Şirete,  moşie 
boierească  în  căp.  si  j.  Vijni^i,  are  1090  loc. 
^35  ort.-or.,  136  rom.-cat,  119  mos.),  o  şooalft 
primară,  staţiune  de  cale  ferată. 

Lăpuaeaaa,  ylfeaMUMlrt^  domnul  Moldovei,  v. 
Alexandru,  IV.  7^  tom.  I.,  p.  101  b. 

Lăpvttic,  1)  L.  com.  mioă  în  Banat,  cott. 
Caraş-Severin,  1986  loc.  (1891)  Romani;  hotar 
9589  jug.  cat.  2)  L.  oom.  mică  în  acelaş  comitat, 
275  Ioc.  Români ;  hotar  2233  jug.  oat  3)  L.  (ong. 
Laipuawyak},  oom.  mică  îo  Trs.,  coti.  liunedoara, 
557  loc.  Români;  hotar  1617  jug.  cat 

Upiifaleel,  com.  mică  în  Ung.,  oott.  Caraş- 
Severin,  739  loc.  Români,  hotar  3012  jog.  cat. 

Lar,  (HyM>a^Lar,  Sitnia  longitnana),  namit 
şi  gibon  oa  mâni  alba,  o  măimaţă  din  genul 
Jibonilor  (hylobates),  fam.  Catarrhinelor,  ord. 
Pithecilor.  Are  perul  negrn  saa  gălbiniu,  înalt 
de  vr'o  90  cm.  Trăiesoe  in  peninsola  malaioă 
şi  Tenasserim. 

\M%^(Larunda),  o  4eitate  veche  latină,  deitate 
a  pămentalni,  morţii  şi  a  tăcerii.  După  un  mit 
mai  nou,  L.  a  fost  o  nimfă,  oare  a  descoperit 
Innonii  tainele  lai  lupiter  eu  ^ioa  lataraa,  pentru 
oare  lapiter  i-a  răpit  graiul,  iar  M^srcarius  a  dus-o 
Ia  Kami  din  lumea  de  jos,  iasă  a  iubit^o  şi  ea 
i-a  născut  pe  lAri  (Lares).  [Atm.] 

La  raoherehe  de  la  pateniiti  ast  Intardlte,  (frc) 
o  regală  de  drept  civil  şi  de  ordine  publică,  re- 
gulă care  există  şi  în  cod.  oiv.  român,  la  art  307. 
Astfel,  un  copil  n'are  voie  să  dovedească  cine 
e  tatăl  seu,  daca  mama  sa  l-a  născut  în  timpul 
pe  când  na  era  căsătorită.  Totuşi,  la  cas  de  ră- 
pire a  mamei,  când  epoca  răpirei  va  corespunde 
oa  aceea  a  zămislirei  copiluloi,  răpitorul  va  pute 
fi  declarat,  dnpă  cererea  părţilor  interesate,  pă- 
rinte al  oopiloloi.  Această  declarare  este  insa 
platonică,  căci  oopilnl  n'are  nid  un  drept  la 
moştenirea  tatălai  sea  natoraL  Cercetarea  ma- 
UrniMt^i,  în  schimb,  e  totdeuna  permisă,  de- 
oarece: mater  semper  certa,  pe  când  tatăl  e 
semper  incertns.  Această  dispoeiţiune  e  nedreapta 
şi  va  trebui  să  dispară  din  lege. 

Larental,  (LarnOalia),  in  mit.  romană  o  ser- 
bătoare,  ţinută  îu  22  Dec.  pentra  Acea  Larenţia, 
care  toată  avuţia  sa  a  lăsat-o  poporului  roman. 
In  acea  <}i  i-s'a  adus  sacrificiu  de  moarte  (po- 
manâ)  în  Velabrum,  uude  a  fost  mormentul  ei. 

Lares,  (în  sing.  Iar)  adecă:  larii,  la  Latini 
spirite  metamorfosate  (strămutate),  conaderate 


Digitized  by  Google 


Digitized  by 


Google 


1.   LarÎDgele  vetjut  dioaiate. 

1)  Osal  hjoid.  2)  Cnrtila^ul  tiroid.  3)  Cornul  saperior  al 
acestuia.  *  4)  Apnrntul  liiţamontar  Intre  Osul  oyoid  ţi 
Cartilugiul  tiroid,  o)  Lip"iiE'ntul  cricM-tiroid  media.  6)Mus- 
culnl  stenio-h.void.  7)  si  81  Miisciilol  thyreo-hyoid.  91  Mue- 
culul  storno-tiriiid.  10)  Mascalul  cricii- tiroid.  IL)  Carti- 
laţţiat  cricuid.    12)  Trachea. 


3.   Laringele  ve<ţut  dinapoi,  după  depărtarea 
muBcuIaturei. 

1)  Epîglota.  2)  Cornul  snperior  şi  3)  inferior  «1  Cartila- 
ţiuluî  tiroid.  4)  Cartil^ul  cricoid.  5)  Cartilajîiul  aryte- 
noid.  6)  Cartila^ial  lui  Santoritii.  7]  Oartilapul  lui  'Wris- 


borg.   6)  Mucoiv^a.    9)  Trachea. 


5.   Orificiul  superior  al  laringelui  văjut  prin 
laryngoscop,  în  timpul  fonaţiunii. 

l)  Epiţiota.  2)  Cnrtilagiul  lui  "Wrisberg.  3)  Cartilaf^iul  lui 
Saatonni.  4)  Glotta  (închisă).  6)  Uoardn  vocali.  6)  Ven- 
tricul.   7)  LigamoDtal  tireo-arytenoiil  superior. 


2.   Lariugele  veijut  dinapoi. 

11  Epiglola.  2>  Cornul  superior  şi  3)  inferior  al  Carti- 
Iniţiului  tiroid.  4)  Cârtii  api  ui  cricoid.  5)  Cârti  Iniţial  Ini 
\Vriaberft.  B)  Carlilapul  lui  Santnrini.  7)  Musculul 
ar.vtemud  nblicoii  şi  S)  tmnavers.  îl)  Muscalul  crico- 
aryt«noid  posterior.    10)  Trachea. 


4 


4.   Laringele  In  legătură  cu  Osul  hyoid 
şi  Tracbea. 

I)  Osul  hyoid.  2)  Cornul  min  şi  3)  mare  al  acoatuin. 
4)  Epitriota.  5)  Cartilajul  tiroid.  6)  Comol  superior 
al  acestuia.  7)  Cartilagiul  cricoid.  fi)  Lifranieatiil  crico- 
tiroid  mediu.  9)  Caitilage  de  ale  Tracheei.  10)  Trachea. 

II)  Locul  pentru  tracheotomie.  l'2i  Bifurcaţia  Tracheei. 

13)  Ramul  BtAn?  şi  14)  drept  al  Tracheei. 


Digiiized  by  Google 


LftTgfaetto  —  La 

ca  genii  ^ritoii  ai  caselor,  iar  Ia  Romani 
an  fost  sofletele  bune  şi  curate  ale  moşilor  şl 
strimoşilor  din  familie.  La  ÎDceput  se  venera 
numai  un  >Iar  familiaris;  care  se  închiptiia 
ca  geniul  aper&tor  al  famiUei  ^  al  casei  ţ>lar 
pater*),  mai  tănjin  se  credea,  oă  fiecare  familie 
san  «asE  are  c&te  doi  lari.  Io  Atriam  se  aşezau 
icoanele  dopitte  din  lemn  ale  Larilor.  Serbă- 
toaiea  mare  a  Larilor,  Damit&  Laralia,  se  ţinea 
în  I  Hain,  dar  anmai  in  familie,  şi  Gkri  con- 
caraal  vre-snai  preot,  cici  în  onltal  Larilor,  stă- 
lâna  şi  stăpânal  casei  împliniau  toate  cele  re- 
ligioase. Afară  de  larii  familiari  se  mai  venerau 
ţi  violet  (de  dramuri),  eompitalea  (de  respântil), 
ruraks  (de  câmpari),  praettUe»  (aperfttorii  ce- 
tăţilor), publici  (aperătorii  statulm),  mUitares 
fostăşesci)  şi  augusH  (genii  aperători  ai  lui  Au- 
gust) şi  alţii.  L.  în  sens  general  aunt  şi  Haoee 
IV.  ac.)  şi  se  asemenao  şi  OeniHor  (v.  ac.)  (v. 
temnree).  [Atm.] 

Lirgbettoţ  (Hal.)  \îkrgai,  încetişor,  îo  mancă 
termin  de  mişcare,  corespundând  metronomic  la 
60—72  timpi  pe  minut 

Lăr^ae,  lăţime  (t.  ac.),  una  din  dimensiunile 
(t.  ac.)  suprafeţelor  şi  volumelor. 

Largt,  (italj  larg,  rar,  termin  de  mişcare  în 
mnsicâ,  corespuntjend  metronomic  la 40 — 60  timpi 
pe  minut  Molio  L.  e  acelaş  lucru,  şi  se  ra- 
poartă  la  mişcări  apropiindu-se  de  limita  infe- 
rioară a  lai  L.  Cftt  peutruPMoX.,  e  o  expretiinne 
cate  ar  pnto  fi  cu  avantaj  înlocuită  prin  Larghetto. 

[T.  O.] 

Urtag  — ,  V.  la  Laryog  — . 

Laringe,  (Larynx),  oiţanul  vocei;  el  e  situat 
la  partea  anterioară  şi  mijlooie  a  gâtului  şt  co- 
manioâ  în  ana  ca  faringele,  iar  în  jos  cu  traohea, 
astfel  Gă  aeml  expirat  din  plămâni  pune  în  joc 
coardele  vocale  inferioare  şi  produce  vocea. 

L  p  format  de:  1)  un  schelet  cartila|ţinos, 
compus  din  cartilagele:  tiroid,  crieoid  şi  ari- 
Unoidf  a  Iu»  Wrisberg,  Santorin  şi  epiglota, 
şi  din  diferite  membrane  ligamentoase,  cari  unesc 
cartilagele  între  ele,  2)  muşchii,  3)  mucoasa, 
4|  arteriî,  5)  vine,  6)  limfatice  şi  7)  nervii. 
Muşchii  sunt  în  numer  de  11,  ei  mişcă  carti- 
lagele ^  au  de  scop  de  a  schimba  tensiunea 
crardelor  vocale  ^  forma  oriSoinlui  dintre  ele 
(giutta).  Mucoasa  acopere  toatt  snprahţB  internă 
a  laringelai  ^  e  foMie  sensibilă^  oăoi  cea  mai 
mică  ititaţie  provoacă  o  tusă  violentă;  ea  se 
continuă  în  nus  cu  mucoasa  faringelai,  iar  în 
jos  ca  aceea  a  tracheei;  epiteliul  ei  e  cilindric 
cu  cilivibratile,  afară  de  bardul  liber  al  coar- 
delor vocale  inferioare,  unde  e  pavimentos.  Ar- 
teriile  L.-lni  sânt  ramiflcaţiuni  ale  art  thţrioi- 
diane  superioare  şi  inferioare.  Vinele  au  aceleaşi 
numiri  ca  şi  arteriile  şi  se  varsă  în  vîna  ju- 
gulară internă.  Vasele  limfatice  formează  o  reţea 
bogată  în  mucoasă.  Nervii  siînt :  nervul  laringeu 
superior  şi  inferior,  ramiflcaţiuni  ale  poeumo- 
gastricntm.  L.  are  forma  unei  {ăramide  trino- 
^ialare  tnmdiiate  oa  basa  in  ana  şi  cn  vîrfal 
m  jos,  iar  în  interior  presintă  o  cavitate.  In 
aceaată  cavitate  distii^em  de  sus  în  joa:  a)  ori- 
fidul  superior  al  L.,  măr^oit  prin  ligamentele 
ari-epiglotice,  şi  care  se  închide  prin  epigtotă, 
când  bolul  alimentar  trece  preste  ea  în  esofag ; 
b)  vestibulul  glotei,  situat  Ia  partea  internă  a 
ligamentelor  ari-epiglotioe-,  o)  ooardele  vocale 


Boohefoaoanid.  &T 

superioare  şi  orificiul  situat  între  ele ;  d)  ooardele 
vocale  inferioare  şi  oriSciul  situat  între  ele 
(glottajj  e)  ventriculul,  o  mică  cavitate,  situată 
lateral  intre  coardele  vocale  ale  aceleiaşi  părţi ; 
f)  sub  coardele  vocale  inferioare  vioe  porfiutua 
aubqlotieă  a  L,  care  e  mai  tai^  şi  limitată  de 
carniagiul  crieoid  (care  se  continuă  cu  trachea). 
Partea  cea  mai  importantă  pentru  fonaţiune  ailnt 
coardele  vocale  inferioare,  cari  puse  în  vibra- 
ţîuno  prin  aerul  expirat  şi  întinse  prin  muşchi, 
produc  vocea.  Intre  boalele  L.  e  miu  frecuent  ca- 
tarul (guturaiu).  crupul  (guşter),  ftitia  cu  stin- 
gerea vocei,  polipi,  cancer,  etc.  Coardele  vocale 
sufer  de  cramve  sau  de  paratisii.  Tratament 
chirui^ical,  inhalaţiuni,  bâi  de  Reichenhall,  etc. 

fV.  Imerwol.1 

Larinis,  geo  de  insecte  din  ord.  CJoleopterilor, 
fam.  (jnrculionidelor.  Bpeeia  cea  mai  importantă 
a  acestui  gen  este  L.  nidifiean»  Guib.,  care  se 
găsesce  in  Persia  şi  în  Biria,  mai  cu  deosebire 
in  deşertul  dintre  Alep  şi  Bagdad.  Larvele  wde 
fac  pe  ramurile  plantei  Eehtnops  un  fel  de  co- 
coni, în  interiorul  cărora  ele  se  transformă  în 
nimfe  şi  apoi  în  insecte  adulte.  La  Coastanti- 
nopole  aceşti  coconi  se  vend  sub  numele  de 
Tricala  sau  Tr^ala,  au  o  formă  ovoidă  nere- 
gulată, sunt  mari  cftt  un  ou  de  vrabie,  şi  conţin 
feculă,  puţină  gumă,  săruri  şi  un  zahăr  special, 
pe  care  Berthelot  1-a  numit  tr^aJosA.  Apa  la 
temperatura  ordinară  te  tumefiază,  dar  nu  Ie 
disoalvă  complet,  apa  iodată  colorează  partea 
amilacee  în  albastru  închis.  In  Turcia  şi  Siria  se 
prescrie  an  deooot  de  aceşti  coconi  contra  afec- 
ţiunilor broochice  şi  catarale.  IDr.N.Leon.] 

Lario,  (ital.J  numele  Iacului  Como  (v.  ac.). 

LaritM,  capitala  Teealiei,  lângă  rîal  Salam- 
vrias,  cu  ca.  15,000  loc.,  în  cea  nai  mare  parte 
Greci,  puţini  Tnm,  cari  mai  înainte  erau  nu- 
men^ în  acest  oraş,  dar  după  anexarea  1^- 
saliei  de  cătră  Grecia,  au  emigrat  în  Mace- 
donia şi  Asia  mică;  A rămAni  siînt  puţini,  numai 
iarna  este  o  mahala  întreagă  plină  de  Arămăni.  L. 
e  reşedinţa  unui  archîepisoop,  unui  consul  turcesc 
şi  a  autorităţilor  pentru  provincia  Tos^ia. 

Utrix  MIII.,  (botas.)  ^ndin  fam.  Coniferelor, 
trib.  Abietineae,  cuprinde  frumoşi  arbori  cu 
frunzele  aoicnlare  denS-fiiscioulate  caduce,  Qo- 
rile  monoice,  conurile  reflexe.  Acest  gen  are 
vr'o  8  specii,  respfiudite  prin  regiunile  tempe- 
rate ale  emisferei  boreale.  In  părţile  noastre 
cresce  X.  Bibirica  Led.,  iar  L.  europaea  DC. 
cresoe  numai  cultivat  ca  plantă  decorativă.  Am- 
bele aceste  specii  sunt  cunoscute  de  poporul 
noeiru  sub  namirile  de:  Zad,  Zadă,  Zadră 
şi  Crin  in  Moldova  de  ans.  (judeţul  Neamţu.) 

[Z.  C.  P.] 

La  Roohefouoaald,  veche  familie  nobiliară  frc, 
datează  de  prin  seci.  XI;  în  seci.  XVI  ridi- 
cată la  ran^  de  duce.  Membri  mai  marcanţi: 
1)  Frandec  ţVI)  dace  de  Marsillac,  disgraţiat 
pentru  participare  la  intrigile  contra  cancela- 
rilor Kdielieu  şi  Mazarin,  a  recâştigat  graţia 
regelui  la  întrevenirea  amantei  sale,  duceea  de 
Longueville.  Interesante  şi  de  valoare  social- 
istorică  sunt  Memoriile  şi  Maximele  lui,  ambe 
ogliniji  fldele  ale  moravurilor  de  pe  atunci, 
t  17  Martie  Itî80.  2)  Francisc  loaif  de  L.- 
Bayers,  episcop  în  Beauvais.  In  adunarea  na- 
ţională aperător  al  clerului  şi  dinastin,  pentru  ce 


Digitized  by  Google 


68  Ia  Boohe  sar  Ton 

impreonă  ca  fratele  seu  Pitru  Ludovic,  episcop 
în  Saintes,  a  fost  guilotioat  (2  Sept.  1792).  3) 
Xttdovw  Alexandru,  ostaş,  1789  alos  de  no- 
bilime ia  adunarea  naţioDală,  a  pledat  pentru 
emaDciparea  sclavilor  negri,  contra  secularisării 
bunuritor  biser.  şi  pentru  festituirea  libertăţii 
de  presă.  1792  ajuns  în  conflict  cu  Petioo,  a 
trebuit  să  fugă  din  Paris.  Prins  în  Forges  şi 
excortat  la  Paris,  pe  cale  a  fost  ucis  cu  pietri 
10  Oisors  (14  Sept.  1792).  4)  Francisc  Ale- 
xandru Frideric,  n.  1747.  1789—91  membru 
în  adooarea  nat.,  1795—97  în  America.  Fre- 
sideot  al  societăţii  catolice  şi  membru  al  gu- 
vernnlui,  a  lucrat  mult  pentru  îmbunătăţirea 
penitenţiarelor,  industriei,  agrioultnrei  şi  spita- 
lelor. El  a  înfiinţat  prima  cassi  de  păstrare  in 
Francia.  Membru  alÂoademiei.  1861  i-s'a  ridicat 
moDumeot  în  Liancoart.  f  27  Mart  1^7. 

La  Roohe  sur  Yon,  oraş  în  Francia,  capitala  de- 
partamentului Vendee.  lângă  rîul  Yon,  1 1,390  loc. 
(1891);  fundat  la  1804.  Mai  înainte  se  numia 
Bourbon  Vendie  şi  Napolion  Vendie. 

„La  Roanaole",  (jiar  politic  ce  apare  în  limba 
franc.  în  Bucuresci,  a  fost  înfiinţat  la  15  Oct. 
1899,  prin  Alex.  G.  Florescu,  directorul  lai  politic. 
Acest  diai'  susţine  ideile  conservatoare.  lii'agiu 
de  vr'o  6000  ex. 

LarMMse.  Fierre,  enciclopedist  frc,  n.  1817 
în  l^ncji  T  1875.  Fuse  câtva  timp  directorul 
şooalei  profesionale,  fondată  de  Gnizot  în  acel 
oraş.  Id  1851  deschise  la  Paris  o  librărie  da- 
acă  şi  publică  >Fleurs  latines*,  >FleaiB  histo- 
riques*.  In  1864  întreprinse  publicarea  memo- 
rabilei lucrări  >Grand  Dictionnaire  universel  du 
XIX  siecle»,  terminată  în  1878(16  voi.  în  4<»). 

Larrey,  Jean  Dominigue,  barou,  vestitul  medic 
al  Iui  Napoleon  I,  n.  1766  şi  t  1842.  L.  este 
primul,  care  a  făcut  relaţiune  asupra  morbului 
egiptean  do  ochi,  şi  a  organisat  primele  laza- 
rete ambulante,  ijcrierea  sa  principală  este:  Me- 
moires  de  medicine  et  de  cbirui:gie  milîtaires,  et 
campagties. 

L'ArronM,  fpron.  laronj),  Adolf,  poet  dramatic, 
n.  1838  in  Bamburţf.  Dela  1863  director  la 
>Dcutsohes  Theater«  in  Beriin,  Ser.  Ini  L.  se 
disting  prin  umor  şi  oaraoterisări  nimerite :  «Mein 
Leopold»,  sHasemanns  Xdchter«,  «Wohlthătige 
Fraaen*,  etc. 

Lamndat  identică  cu  Lara  (v.  ac.). 

Larva,  mască  pe  care  o  puneau  actorii  ro- 
mani când  jucau.  Cuveotul  larvă  mai  are  înţe- 
lesul de  fantomă,  strigoiu,  apariţie  înfricoşătoare, 
şi  de  păpuşe.  [Caion.] 

Larva,  prima  fasă  a  insectelor  la  eşirea  lor  din 
ou.  L.  insectelor  cu  metamorfosă  necompletă 
(hemiptere,  ortoptere,  etc.)  se  aseunenă  cu  in- 
sectele adulte  Şl  nu  se  deosebesc  deoflt  prin 
absenţa  organelor  de  sbor.  L.  insectelor  oa  me- 
tamorfosă completă  însă  (lepidoptere,  coleop- 
tere,  etc.)  au  o  formă  ca  totul  deosebită  de 
insecta  adultă,  în  general  sânt  vermiforme,  mă- 
nâncă ca  vai-acitate  şi  fac  stricăciuni  considera- 
bile. In  limbajul  vulgar  se  numesc:  vermi  sau 
germi  larvele  dipterelor  din  cadavre  şi  lan'ele 
din  fructe;  mufafă  l.  Muştei  vomitoria;  tringi  t. 
de  Oestrus  equi;  codaţi  1.  de  Eristalis  tenax; 
geimi  de  rană  i.  de  Sarcoptmga ;  careţi  şi  bondreţi 
(j.  Mehedinţi),  I.  cari  se  fac  în  abcesele  din 
gură.  Omi^i  I.  de  tluturi ;  oue  de  furnici  l  fur- 


—  Laryngospaam. 

□icelor;  «CupânI  ciieiiItM  tp  $omn  L  de  Oastro- 
pacha  neus^a  şi  Bombyx  neustria;  viermuti 
de  gogoşi  de  rug  1.  de  C^ips  rosae ;  cari  larvele 
de  liucanus  cervus,  etc.  [Dr.  N.  Leon.] 

Laryagismw  strldulm,  laringită  striduloasă, 
falş  crup.  Laringită  acută  a  micilor  copii,  înso- 
ţită de  accidente  de  sufocaţie,  adeseori  grave. 
E  causată  de  o  receală  şi  apare  noi^tea,  când 
copilul  se  trezesce  foarte  agitat^  cu  o  tusa  răgu- 
şită şi  ctgomotoasă,  cu  vocea  stinsă,  sufocaţie  şi 
faţa  congestionată.  Accesul  poate  să  dureze  dela 
Vi~lVi  oare  şi  să  reapară  noaptea  viitoare. 
Boala  nu  e  gravă  şi  numai  rareori  mortală. 
Tratamentul  constă  în  aplicarea  pe  partea  ante- 
rioară a  gâtalnî  de  cataplasme  foarte  calde  saa 
a  unui  burete  mnlat  în  apft  ferbinte,  in  inha- 
laţii cu  .vapori  de  apă  caldă  şi  în  administrarea 
de  lapte  saa  o  poţiane  gumoasă  caldă,  a  unoi 
vomiUv,  etc.  [V.  1.1 

Laryngf tis,  Laringită,  inflamaţianea  laringelui. 

L.  acută,  e  caosată  de  receală,  ^pete,  inspi- 
rare  de  pulbere  şi  gazuri  iritante ;  ea  se  observă 
de  asemenea  în  decursul  pojarului,  scarlatinei, 
erisipelului,  febrei  tifoide,  etc.  Simptoamele  ei : 
vocea  răguşită  şi  chiar  stinsă,  tnsă  dureroasa, 
respiraţie  puţin  îngreuiată  şi  rareori  febră.  Tra- 
tamentul :  beatori  calde  şi  diaforetice  (ceaia  de 
teiu),  calmante,  revnlsive  saa  comprese  Friessnitz 
Ia  partea  anterioară  a  gâtidai. 

L.  duronieă  se  deevoaltă  din  cea  acută  san 
apare  oa  chronică  deodată.  Ea  se  observă  la 
fumători,  alcoolici,  cântăreţi,  şi  e  caracterisată 
prin:  vocea  răguşită  sau  stinsă,  tusă,  lipsă  de 
simptoame  generale.  Tratamentul  consta  în:  in- 
halaţluai  de  vapori  de  apă  caldă,  cauterisări 
intra- lari  ngeale  ca  soluţii  de  nitrat  de  arant,  de 
sulfat  de  cupru,  revuisive  înaintea  gâtului,  re- 
pausul vocei,  evitarea  căuşelor,  cari  au  produs-o, 
o  cură  de  ape  minerale  (Slănic,  £ms,  Tichi,  etc.). 

[V.  L] 

Laryngoolilnirola,  ohirargia  laringelui,  este  to- 
talitatea operaţiunilor  ohiruigicalSf  oe  se  practica 
asupra  lariogolui.  [Y.  LI 

LaiyagophtIaU,  laringită  tuberculoasă.  E  o  la- 
ringită ulceroasă,  de  natură  tuberculoasă»  care 
complică  adese  tuberculosa  pulmonară  şi  e  carac- 
terisată prin  tubercule,  situate  pe  coardele  vo- 
cale inferioare,  epiglotă  şi  în  ţesutul  submucos, 
care  apoi  se  olcerează.  Himptcâmele  sunt:  tasă 
f.  penibila,  voce  răguşită  sau  stînsă,  expectoraţie 
mucu-punilentâ  şi  câte  odată  sanguinolentă,  în- 
ghiţirea dureroasă,  câte  odată  aocese  de  sufocaţie, 
datorite  unui  edem  al  glotei,  şi  starea  generală 
slăbită.  Decursul  e  încet  şi  sfîrşitul  fatal.  Tra- 
tamentul constă  în  aplicare  de  caustice  şi  cal- 
mante. [Y.  I.] 

Lary>|MOOPi  instrument  destinat  pentra  exa- 
minarea interiorului  laringelui-  El  e  compus  din 
o  oglindă  mică  rotundă  sau  ovală,  fixată  pe  un 
mâner  şi  care  se  introduce  în  fundul  fariogelui. 
Cu  o  alta  oglindă  (reflectorul)  se  proiectează 
lumina  unei  lămpi,  pe  părţile  de  examinat  şi 
în  L.  se  vede  imaginea  interiorului  laringelui. 

[V.  L] 

Laryniţospaaa,  o  contracţiune  tonică  (spasm) 
al  muşchilor  constrictori  şi  tensori  ai  coardelor 
vocale  determinată  de  o  iritabilitate  abnormă  a 
centrului  respirator,  caro  se  observă  la  copii, 
până  la  vîista  de  un  ao.  Orificiul  glotei,  prin 


Digitized  by  Google 


Laryngotomia  —  Lasber. 


69 


care  trooe  aerai  la  plămâni,  se  închide,  respi- 
raţiaiiea  se  îngreoie,  a^xia  apare,  copilul  se 
învinetesce  şi  remâne  in  oemişcare.  Acest  acces 
poate  dara  p&iă  la  20  seoiuide,  apoi  copilul  re- 
TÎiie,  fSoend  c&teva  respirsţiiiDi  sonore;  uneori 
poate  muri  îa  acces.  Accesele  ae  pot  repeta  de 
mai  molte  ori  pe  <})  9>  îa  timp  de  mai  multe 
4i]e  Ban  septemuii ;  alteori  sânt  laolate.  In  marea 
maioritate  a  oasuritor  L.  e  detenninat  de  rachi- 
tism;  câte  odati  surviDe  la  finele  anui  acces 
Inng  de  tosă  mag^ireascâ.  £11  se  poate  complica 
ca  convulsiuni  epitepti-forme  şi  tetanie.  Trata- 
tneotol  coDSt&  în  momentul  accesului  în:  stropire 
ca  apă  rece,  flagelare,  tracţiuni  ritmice  tle  limbei, 
fţâdîurea  mocQaaeî  nasale  ca  o  pani  îotrodusă 
îa  nas,  «i^oare  de  electridtate,  iandaţii  de  câteva 
(HCâtoii  de  chlorofbnn.  In  contra  reîntoarcerei 
acoeeiiltu:  iii  ottidnte,  muşc,  diloral,  bromuri, 
cari  orie  mu  adeseori  an  sânt  cu  efect;  medi- 
caţione*  cea  mai  eficace  e  aoea  a  rachitisrouloi : 
adnuiustrare  de  olen  fosforat.  [V.  I.] 

Larywft— ia,  operaţiane  care  an  de  scop 
a  incasa  piretele  anterior  al  laringelni  spre  a  ex- 
tirpa an  polyp  saa  o  tamoare;  siuit  diferite  pro- 
cedee operatorii:  L.  anpra-tirioidiani  şi  L  sub- 
cricoideani.  [V.  I.J 

Lfytţtraclwltls,  inBamaţiuae  a  lariogelui  şi 
a  tracKeei,  care  adese  e  însoţită  şi  de  bronohită. 
Acdea^  canee  o  determină  şi  acelaş  tratament 
se  aplici,  ca  la  laringită  şi  bronobita.  Ea  e  ca- 
racteiisată  prin  o  dniere  la  partea  superioară 
a  sternnlni.  [V.  I.] 

Luyax,  v.  Laringe. 

Lisâre,  adecă  Cetitori,  o  sectă  de  protestanţi 
fanatici,  Lăţită  mai  alee  în  Svedia.  8e  numfsoe 
aşa  fiindcă  membrii  ei  se  ocapă  foarte  mult  cu 
cetirea  Bibliei  şi  a  scrierilor  lui  Luther. 

Lasear.  Va^U,  ministru  rom.,  n.  1854  în 
oraşul  largu-Jiu,  unde  părintele  seu  era  pre- 
şedinte al  tribunalului,  după  terminarea  studiilor 
umanitare  în  liceul  din  Craiova,  studiază  dreptul 
Ia  Paris  şi  în  187?  se  reîntoarce  în  oraşul  seu 
ni^al,  unde  ae  instaleasă  ca  advocat  Face  po- 
litici liberală  şi  se  alese  in  1879  primar  al  ora- 
şoloi,  preşedinte  al  oonsilialui  generat  şi  în  1863 
deputat  8e  atrihnntă  în  Bucnresct,  fiind  namit 
advooat  al  oreditolni  fonotar.  DnţÂ  căderea  li- 
beralilor dela  putere  nu  mai  este  ales  în  ca- 
meră pină  ÎD  1895,'  cand  ia  loc  în  majoritatea 
favoraută  guvemulai  tjturdza.  După  detronarea 
mitropolitului  Ghenadie,  îotară  ca  ministru  de 
interne  în  oabinetul  Aurelian;  refusă  a  remâne 
ministru  sub  presidenţa  lui  D.  Sturdza  şi  se 
alege  vice-preşedinţe  al  camerei.  Curând  demi- 
uonează  din  această  demnitate  şi  face  oposi- 
^une  guvernului  Stardza.  Dela  venirea  conserva- 
torilor (Aprilie  1899)  nu  mai  e  ales  în  cameră. 

LMCaria,  sumele  familiar  al  otai  multor  îm- 
peraţi  de  fiicea.  1204,  pe  când  Bizanţul  era  ase- 
diat de  cruciaţi  şi  de  trupeie  veneţiane,  e  ales 
împ.  Tkeodor  nepotul  Ini  Aleaiu  Anghel  UI, 
care  do^  căderea  Bizaoţalni  şi-4  transpus  re- 
fddenţa  in  Asia  mică,  formând  imperiul  nicean. 
1-a  urmat  (1222)  ginerele  seu  loan  III  L.,  ace- 
fitoia  ThtodorL.  II,  (1255),  f  1258.  Fiul  seii, 
loan  Ii,  IV,  îi  urmează  în  virstă  de  ti  ani. 
După  an  an  tatorul  seu  Hichail  Paleologul  ii 
scoate  ochii  şi  îl  aruncă  în  temniţă.  După  el 
ajong  la  tron  FaleologiL 


Lasoarlt,  1)X.,  Constantin,  savant  grec  din 
Constantinopole,  trecut  (1454)  în  Italia,  propagă 
limba  elină,  f  ilupă  1&&0.  2)  Anâreiu  loan, 
fratele  lui  C,  o.  oa.  1445^  t  1035  în  Roma 
Binemeritat  pentru  propagarea  stndiilor  dasioe. 

Laaoartff,  consulul  ras  din  Baour.,  pe  vremea 
domniei  lui  Nicolae  Caragea-Vodă  (1782—83), 
om  periculos  pentru  împOTăţîa  otomană. 

Las  Casaa.  Bartolomeu,  episcop  spaniol,  n. 
1474  înSevilla.  In  1502  misionar  în  8t-Domin^, 
a  predicat  evangbotia  printre  Indiani.  8'a  in- 
trevenit  Ia  guvernul  spiuiiol  pentru  oprirea  per- 
secuţiunii  şi  apăsării  indigenilor.  Huiţi  duşmani; 
oeea  ce  1-a  îndemnat  să  între  într'o  mănăstire 
a  Dominicanilor.  A  scris:  «Historia  general  de 
las  Indias*  şi  Brevissima  relacion  de  la  destmccion 
de  las  Indiasc,  tradusă  în  mai  multe  limbi,  f  15€ti. 

Laa  Cuas,  Emaniul  AugMiin  Di«udonni^ 
conte,  amic  al  lui  Napoleon  I,  n.  1760.  Emigrat, 
luptă  contra  Franoiei  1792,  fuge  în  Anglia,  se 
aşează  în  Paris  oa  librar  1799,  după  ce  primul 
consul  permite  întoarcerea  emigraţilor.  Pablică 
un  Atlas  bistorique,  ohranologique,  geographique 
et  genealogique  (P.  1803—1804),  care  atrage 
asupra-i  atenţia  împeratului.  1808  făcut  baron 
al  imperiului^  1809  camerist  al  împeratului,  este 
întrebuinţat  in  diferite  inspecţiani.  După  a  doua 
abdicare  însoţi  la  8t.-HeIena  pe  Napoleon,  care 
îi  dictă  o  parte  diu  «Memoires*.  Fiindcă  servia 
oa  legătură  cu  Europa,  fii  despărţit  de  împerat 
şi  readus  în  Europa.  8e  stabili  Ia  Frankfart  pe 
Hain.  f  lB4'i.  A  scris  Memorial  de  8t-H6I6ne. 

Laţobiuca  aaa  Xiofcuvea,  Nouă  fi  Vedte,  co- 
mune runde,  oea  Nouă  e  parochie,  iar  cea  Veche 
atenenţă  la  parocbia  Vitiliuca,  moşie  boierească 
în  căpitănatul  şi  j.  Coţmanalni  în  Bucovina,  are 
1748  loc.  (1532  ort.-or.,  87  rom.-cat.,  129  mos.), 
o  şcoală  primară.  [Dr.  I.  0.  Sbiera.] 

Lasciate  egnl  «peruza,  voi  ch'entrate,  (Ual.J 
un  vers  dia  ioscripţiuoea  de  pe  poarta  infer- 
nului Iui  Dante,  devenit  proverb;  înseamnă  ori 
ce  situaţiune  desperată. 

Lascivitate,  inclinaţiune  pentru  viaţă  sensuală 
desfrenată. 

LMernitlun  L.,  (botan.)  gen  din  fam.  Um- 
belliferelor,  trib.  Lasorpitieae,  cuprinde  plante 
erbacee  vivace.  Ai'est  gen  are  vr'o  20  de  specii, 
respândite  prin  Europa,  Africa  de  nord,  Asia 
occidentală  şi  rusească.  In  părţile  noastre  cresce 
prin  tufişuri,  prin  fSoaţe  umede  şi  prin  poeoile 
din  regiunea  montană  L.  latifoUum  L.,  vuirar 
Smeoaică,  Somnoroasă,  L.  pruthenicuinL., 
vulgar  8oniuoroasă,ij.  archangelica  Wulf .,  etc. 
Aceste  plante  sunt  amare  şi  aromatice  din  oare 
causă  se  întrebuinţau  odinioară  în  medicină  ca 
pui-gative,  tonice,  diuretice  şi  emeoagoge. 

IZ.  C.  P.] 

Lafitate,  poltronerie,  lipsa  de  uotagiu  (v.  ac.^^, 
faptă  josnică,  nedeamoft.  L  consistă  în  incli- 
n^uneadea-şi  determina  faptele  sub  iuDueaţa 
fricei  (v.  ac.).  L.  mU&ară  este  călcarea  datoriei 
militare  de  frioa  anui  pericol  personal.  In  timp 
de  resboiu  U,  şi  anume  fuga,  saa  îndemnarea 
altoia  la  fugă  prin  cuvinte  san  semne,  se  pe- 
depsesce  cu  moarte. 

Lasker,  îiduard,  politic  german,  n.  1829  în 
Jarotschin,  f  5  18^4  in  New-Torlc,  fost 
deputat  în  dieta  prus.,  în  dieta  imperială,  distins 
membru  al  partidului  naţiooal-UberaL  8or.  >Zur 


Digitized  by  Google 


V 


60  Laski- 

Veifusuiigageschiobte  Preosseoss  »Weg&  a. 
der  KnltureDtwiokehiDg*. 

Lm^I,  fiunilie  nobiliari  polonă,  pateivici  in 
seci.  XY — XVI,  din  oare  mal^  membri  an  avnt 
rol  de  frânte  în  istoria  pol.  şi  bin.  1)  Jerom, 
<n.  27  Seţt.  1496,  f  22  Dec.  1541),  flgară  mar- 
cantă în  istoria  UD^riei  şi  Transilvaniei  sab 
loan  Z&polya  ^i  Ferdinand  I,  ca  unnl  dintre  cei 
mai  iscusiţi  agenţi  diplomatici.  Aliat  cu  Gritti 
(v.  ac.)  pentru  resturnarea  lui  Zâpolya,  e  dat 
de  gol  şi  închis  în  Bnda.  Scăpat,  trece  în  ser- 
viciul Ini  Ferdinand.  2)  L.  Aibert,  fiul  lui  Jerom 
(n.  1536,  t  după  1583  în  Londra),  fiprijinise  ou 
bani  şi  oameni,  în  mai  multe  rânduri,  pe  lacob 
Heraclide,  să  ia  tronul  Moldovei  dela  Alex.  Vodă 
Lăpuşneanu  (1560—61).  După  isbAnda  Ini  Despot, 
L.  se  induşmXnesce  ca  aoâsta  dio  daraveri  bă- 
nesci,  şi  pe  de  o  parte  îl  pâreeoe  la  Poartă,  iar 
pe  de  alta  hotărmoe,  împreună  ou  oapnl  (^xa- 
ctlor,  a-1  scoate  din  scaun.  N'apnoi  a  sSvîrşi 
aceasta,  căoi  o  revoltă  a  boierilor  îi  apuoă  mai 
înainte  întru  a  fugări  şi  noide  pe  Despot  (Nov, 
1563).  Mai  târcjiu  L.,  sprijinind  candidatura  la 
tronul  Poloniei  a  Ini  Henrio  de  Anjon,  doresce 
în  schimb  a  lua  şi  el  scaunul  Moldovei  (1572). 
Nu  isbotesce  însă,  căci  Uenric  n'apuuă  să  se 
aşeze  bine  în  scauonl  polon  şi  în  curând  pleacă 
pentm  a  moşteni  tronul  Fnmciei  (1574).  Mai 
încearcă  L.,  tot  fără  succes,  a  pune  mâna  pe 
scaunul  IfoldoTei  pe  vremea  domniei  lui  Petru 
Şchiopul  (1579). 

y.  şi  lÂtsoo. 

LAsliii,  regi  nngari,  v.  Ladislau. 

Lfislăi,  1)  Lăslăul  român  (O-Szent-Uszlo), 
corn.  mică  în  Trs.,  oott  Teroava  mică,  783  loc. 
Bomftni,  hotar  1264  jug.  cat  2)  L  săsesc  (Kis- 
8zpnt-Lăszl6),  comună  mică  în  aoelaş  comitat, 
683  loc.  (1891 )  Saşi  şi  Români ;  hotar  1933iag.  cat 

Laalea  mare  (Szăsz-Szt-Iiiszlo),  corn.  mare 
în  Trs.,  oott  Temava  mare,  1305  loc.  (1891) 
Români  şi  Saşi ;  hotar  50C^  jug.  catastrale. 

Lassalle,  ferdinand,  socialist  democrat,  agi- 
tator, de  origine  israelită,  n.  11  Apr.  1825  în 
Breslau.  A  stndiat  dreptul,  filosdia  şi  filologia 
la  Breslau  şt  la  Berlio.  Viaţa  lui  L.  nu  e  de^t 
o  agitare  continuă.  A  fost  redactor  la  Nona 
Oaaetă  Rbenanăalui  Harx,  paneadu-ae  în  fruntea 
agitaţisi  din  guvernamenhu  Dtisseldorf.  A  fost 
de  câteva  ori  înclus.  La  1859  publică  la  Beriin 
»Franz  von  Sickinşen*,  tragedie  mai  mult  politică, 
în  care  desvoltâ  ideia,  că  marile  schimbări  ale 
lumii  nu  se  împlinesc  decât  prin  foc  şi  tier.  In 
politică  a  fost  radical,  adoptând  ideile  lui  Hegel. 
El  visa  alianţa  Germaniei  cn  Francia  şi  Italia. 
La  1861  publică  Sistemul  drepturilor  câştigate, 
în  care  condamna  proprietatea  individuală  şi 
dreptul  de  moştenire.  La  1862  începu  marea 
campanie  de  agitaţie  socialistă,  luptând  contra 
ideilor  tui  Schulze-Delitxscb,  oare  voia  amelio- 
rarea sorţii  muncitorilor  Hră  intervenţia  statului. 
Fra  de  părere  ca  muncitorii  să  se  constituiască 
într'un  grup  politic  independent  şi  avend  ca  ţintă 
sufragiul  univei'sal.  La  23  Maiu  I8tj3  se  fondft 
la  Leipzig  o  asociaţie  generală  a  muncitorilor 
sub  direcţia  lui.  Opere  principale;  Sistemul  drep- 
turilor câştigate;  Sciinţa  şi  muncitorii;  Impo- 
situl  indirect  şi  situaţia  claselor  muncitoare; 
apoi  un  pamdet  foarte  muşcător:  Bastiat Schvize 
de  Delitzsch,  JuUanul  cel  economic,  sau  capital  şi 


Latania. 

munefi.  Ţinta  practică  a  fl|>erei  Itu  L.  era  for- 
marea de  întinsa  asodaţii  de  muncitori  sub  ad- 
ministraţia statului,  distrugend  capitalul  indi- 
vidual ^  avend  de  scop  împărţirea  produselor 
proporţional  cu  munca  şi  nevoile  fiecăruia.  L. 
a  mnrit  în  EUveţia  trei  ^ile  în  urma  unui  duel 
ou  nn  romfin  (lancu  Racoviţă),  avut  în  1864. 

[Nigrim.] 

Laaso,  (span.  lato),  laţ,  cnrea  lungă  de  15  m., 
cu  un  canet  l^t  de  şea,  iar  Ia  celalalt  capet 
cu  laţ,  bilţ.  II  foloseso  ciurdariî  şi  stăvarii  în 
America  sudică  pentru  a  prinde  vitele. 

Laaso,  Orlanâo  di  (Rolland  de  Latre),  com- 
positor  flamand,  (n.  1520  în  Mons,  f  I^^ii- 
1594  în  Hiinchen),  unul  din  cei  mai  mari  oontra- 
punctişti  ai  seol.  XVI,  sa]>rannniit  de  oontim- 
porani  'Principele  mustoei*,  »Oîfeul  belgian*. 
După  mai  multe  peregrinaţionî  pria  capetele 
cuiîtilor  şi  catedraTelor  de  prin  Italia,  Francia 
şi  Anglia,  mai  ăntiiiu  ca  oopil  în  oor,  apoi  ca 
şef,  în  1557  se  stabili  Ia  Miinchen,  unde  în  1562 
obţanti  postul  de  şef  al  capelei  curţii.  Numerul 
composiţiunilor  sale  trece  de  2000:  madri^te, 
cftntece  şi  mai  cu  samă  musică  religioasă  in  4, 
5  şi  6  voci. 

Lăstari,  (silvic.)  crăngile  oe  Ie  produc  esenţele 
foiose  după  tăiarea  trunchiului,  parte  pe  truncbiu 
parte  din  rădăcină.  Capacitatea  de  a  produce  L. 
formează  braa  la  r^mnl  crângului  simplu  şi 
compas  (pădure  mixtă),  în  care  reînipopu- 
laraa  se  face  pe  cale  natnrală  prin  L.  Foarte 
bine  lăstăreeoe  gorunul,  ulmul,  castanul,  arinul 
şi  salca. 

Laateyrie  du  SaiUattt.  Ferdinand  Chariea 
lAon,  eonA;  archeolog  no.,  membru  al  insti- 
tutului, m.  on.  al  Acad.  rom.,  n.  15  Iun.  1810 
la  Paris,  ţ  14  Maia  1879 ;  a  Inat  parte  la  luptele 
politice  din  Fraocia,  şi  a  publicat  o  sumă  de  lu- 
crări, între  cari  cităm:  Histoire  de  la  peintare 
sur  Terre  d'apres  ses  monuments  en  France, 
1837 — 56;  Rapport  snr  Ies  manufactures  de 
Sevres  et  des  Gobelins,  1850;  Theorie  de  la 
peinlure  sur  verre,  1853;  La  oathedrale  d'Aoste, 
1^;  o  serie  de  studii  aroheologioe  asupra  bi- 
sericilor din  Alpi,  etc. 

LMtM.  munţi,  v.  Dikte. 

LtatrlLt^turii  mătasă,  termin  întrebuinţat 
Ia  costnmele  vechi  boieresoi. 

Lftatrygonll,  în  mitol.  grc.  un  popor  selbatec 
uriaş,  antropofag,  locuiau  ta  apusul  lumii  şi  au 
fost  cercetaţi  de  Odysseos.  Greoii  mai  târlii 
li-au  pus  locuinţa  pe  la  muntele  Aebia,  iar  poeţii 
Romani  pe  ţermul  sudic  al  Laţiultu. 

LăstiR,  pasere,  v.  Drepneaua. 

Lasar,  mineri  de  o  coloare  albastră,  oe  servă 
ca  piatră  preţioasă ;  constă  din  un  dnblu  siticat 
de  aluminium  cn  sulfuri  şi  sulfaţi  de  sodiu.  E 
sinonim  cu  Lavis  LasuU.  Se  găsesoe  prin  Si- 
beria, Chiua,  şi  cristalisează  în  dodecaedri.  Io 
pulbere  e  cunoscut  snb  nnm^e  de  UltramariH 
şi  se  întrebuinţa  ca  coloare  albastră.  Astăzi  însă 
nitramarinul  se  poate  produce  în  mare  cantitate 
pe  cale  artificială. 

Lataala  Comm.,  (botan.)  gen  de  Palmieri,  tribul 
Borassee,  ou  3  specii  din  insulele  Mascarine ; 
frunzele  lor  sunt  mari,  lung  peţiolate  şi  palmate- 
fiabeliforme.  Specia  L.  Commersonii  J.  F.  Omel. 
(L.  borbonica  Lam.),  se  cultivă  foarte  muit  prin 
apartamente,  florării,  oa  decorativă;  prin  ţinu- 


Digitized  by  Google 


Laţoa  —  Latini. 


61 


tarile  de  origine  ale  ei  se  folosesc  franzele  la 
facere  de  evaDtaliuii,  pilării,  feţe  de  mese,  9.  a. 

[S.  Şt.  K.] 

Late>i  V.  LatBco. 

Lanat,  ascuns.  ClUdura  latentă,  v.  Căldura. 

Lataraa,  palat  papal  in  Roma,  numit  aşa  dup& 
Tecliia  familie  romană  Lateraaus;  Constantin 
cel  Uare  a  zidit  pe  local  L.  o  biserica  care  ae 
■jioe  a  fi  fost  cea  dintâiu  unde  cultul  creştin  s'a 
deprins  în  deplină  libertate.  Lângă  biserici  Sucă 
din  vechime  a  fost  şi  un  palat  în  care  au  lo- 
cuit papii  piui  la  strămutarea  lor  în  Aviffnon. 
Ia  L.  8  aa  ţîaut  şi  &  sinoade  (v.  ac).  Fedatul  de 
•4i  *  ÎDoepat  a  se  zidi  la  1586;  in  el  se  află  un 
mnaeu  bog»t  în  antichităţi.  Biserica  actuală  zidită 
1 5€0— 1746  9t  renovată  de  cătift  pşpa  Leon  XIII, 
este  una  din  cele  mai  fnimoaso  şi  monumentale 
Inserici  din  lume.  [Di.  I.  Radu.] 

Latoritai  o  rocă  ai^oasă,  de  coloare  rc^ie 
p&si  brună;  constitue  îd  parte  solol  regiunilor 
tropicale  din  India,  Africa,  America. 

Lataraa  mgioaţ  un  aparat  optic,  ou  ajutorul 
căruia  putem  măn  şi  proiecta  sau  arunca  ima- 
^nile  de  pe  lamele  de  sticlă  pe  o  pânză,  pe  un 
pmrmvan  s«i  pe  un  părete.  L.  m.  consistă  din 
o  căsulie,  înlăuntrul  căreia  ae  află  una  sau  mai 
multe  lentile  şi  o  lampă.  Lamela  de  sticlă,  pe 
care  se  află  imaginea,  se  pune  între  lampă  şi 
lentilă.  Bacele  de  hunină  treo  prin  lain«i  şi 
dnc  imaginea  de  pe  ea  în  linte.  Aci  raiele  se 
refring  şi  ie^nd  reiwodue  pe  paravan  sau  pă- 
rete imaginea  măritî. 

Latax.  (botao.)  suc  produs  de  plante,  analog 
ca  laptele  Mamiferelor,  ca  şi  acesta  avSnd  00- 
loarea  de  obiceiu  albă,  rareori  galbenă  sau  por- 
tocalie (ca  la  Bostopască).  E  format  dintr'on 
amestec  intim  sau  emutsiune  de  apă,  peptone, 
zahăr,  tanin,  pepsină,  diferiţi  alcaloi(}i,  subetanţe 
solide,  ca  amidon,  grăsimi,  ceară,  reşină,  cau- 
ciuc, etc  L.  are  rol  în  nutriţia  plantei,  în  ace- 
laşi timp  conţine  şi  substanţele  eliminate  din 
i^tă.  Din  caosa  oompoeiţtunii  sale  L.  se  fo- 
Mbeace  de  om :  la  extragerea  cauciucului  şi  gutta- 
peichm,  a  canini  şi  altor  aloaloiiji;  ori  se 
consomă  întocmai  oa  laptele,  ca  L.  dela  Oalacto- 
dendron  uliii»  Arborele  vacă,  cum  îi  ^ia 
Indigenii  din  America  tropicală;  sau  are  pro- 
prietăţi veninoase^  ca  L.  de  Axtiaria  toxicaria 
folosit  de  Indigend  din  Java  oa  să-şi  otrăveasoă 
săgeţileL  [S.  Şt  fi.j 

Lathraea  L.,  (botan.)  gen  din  familia  Oro- 
banc^aceae,  cuprinde  piuite  erbacee,  părăsite 
pe  rădăcinile  arborilor  şi  lipsite  de  cblorophyl. 
Acest  gen  are  vr'o  3  specii,  ce  cresc  prin  Eu- 
ropa şi  Aida.  In  părţile  noastre  oresce  pnn  păduri 
umede  şi  umbroase  X.  SqjMMaria  L.  numită  de 
poporul  nostm:  Hama  pădurii,  Floarea 
şerpelni,  Cnournc  de  pădure,  eto. 

(Z.  0.  P.] 

LaUqrrismn,  (med.)  intoxicaţie  cronică,  ce 
provine  din  consumarea  îndelungată  şi  exclu- 
sivă a  seminţei  spedei  Latfayms;  în  scrierile 
vechi  e  numită  Owrwii  EiesoiiUio,  Crurum  Im- 
potentia  sau  ImbeciUia.  Sunt  aficiate  meduva 
spinării,  muscnlatura  şi  nervii  extremităţilor  in- 
ferioare, ceea  ce  causează  un  mers  caracteristic. 

Lattyrat  L.,  (botan.)  gen  din  fam.  Legumi- 
noaselor-Papilionaoeae,  bib.  Tioieae,  cuprinde 
lAaai»  erbacee  oneori  aoăţătoare.  Acest  gen  are 


vr'o  1(X)  de  qwcii  tune  limitate,  ce  sânt  rea- 
pâudite  prin  emisfera  boreală  şt  în  America  de 
sud.  Dintre  speotite  ce  cresc  în  părţile  noastre 
menţionăm:  X.  Aţhaea  L,  X.  A»r«utiu  L.,  X. 
tuberotua  L.,  cunoscut  de  poporul  uostru  sub 
numirile  de  F&sniţă,  Fasolică,  Măzerică; 
tuberculele  comestibile  ale  acestei  plante  se  cu- 
nosc în  Muntenia  {>ub  numele  de  Oreşniţă  iar 
ÎQ  Transilvania  sub  numele  de  Ciuni.  X.  oeUh 
raixu  L.,  originar  din  Asia  se  cultivă  adesea  ca 

Slantă  ornamentală  şi  este  cunoscut  aub  numirile 
a  Indrnşaim  san  Sângele  voinicului. 

[Z.  C.  P.j 

Latlolavat  tunica  împrejmuită  cu  purpură  oe 
purtau  senatorii  şi  ^rooonsnlii  Bomei. 

LatlfluMllIi  domenii,  moşii  mari  de  <]ecimi  de 
pogoane,  cari  dispun  de  mnlte  mijloace  şi  ao 
tot  felul  de  culturi  pe  ele. 

Lăţime,  lă^me,  una  din  cele  trei  dimensiuni 
(v.  ao.)  ale  oorpnnlor. 

Lathi,  impenti^  întemeiat  (1204)  de  cruciaţi  în 
Constantinopole  pe  ruinele  imperiului  est-romao. 
După  57  am  Balduin  II  e  alungat  din  Constanti- 
nopole, şi  imperiul  e  desfiinţat  de  Mihail  Paleo- 
logul,  împ.  nioean.  (v.  Cruciadele  şi  Asanescii.) 

Latini,  liw^a,  numită  astfel  după  provincia 
Laţiu  unde  ea  se  vorbia  la  început,  face  parte 
din  familia  limbilor  indo-europene,  formând,  îm- 
preună cu  limba  graaoţi,  una  din  ramurile  cele 
mai  importante  fUe  eî.  In  mesara  ce  Bomanii 
îşi  întind  stăpânirea,  L.  se  respâodesce  tot  mai 
mult  atât  în  Italia,  cât  şi  în  celelalte  ţeri  cu- 
cerite de  Romani,  mai  ântâiu  cu  limba  clasei 
domnitoare  şi  a  armatei,  pe  urmă  pef:run(}end 
şi  în  păturile  de  jos,  unde  se  suplantează  idio- 
melor  indigene.  L.  cultă  (lingua  urbana)  ajunge 
la  cea  mai  înaltă  a  ei  înflorire  prin  seci.  I.  a.  C^. 
(perioada  clasicităţii:  Cicero,  CJesar),  iqwi  de- 
cade sub  împeraţi  şi  se  stinge  în  fine  cu  totul 
ca  limbă  vorbită  în  primii  seooli  d.  Chr.  împreună 
cu  cultura  romană.  In  locul  ei  ae  ridică  limbile 
romanice,  ieşite  din  L.  vorbita  de  popor  (lingua 
rustica).  C<a  limbă  literară  L.  se  bucură  de  uu 
traiu  mult  mai  îndelungat  De  ea  se  servesoe 
sciiuţa  în  tot  evul  mediu  (L.  medievală),  diplo- 
maţia până  ÎD  seci.  XVU  şi  biserica  rom.-oat 
până  în  (jilele  noastre.  Gramatici  de  Kuhner, 
Znmpt  Madvig  ş.  a.;  dicţionare  de  Forcellini, 
Freand,  Georgos,  (jnioberat  Duoaoge  (L.  medie- 
vală) ş.  a.;  lucriiri  speciale  de  Corssen,  Seel- 
maun,  Lindsav  (pronunţarea,  fonologia),  Neue 
(morfologia),  Driver  (sintaxa),  Yani£ek  (etimo- 
logia), etc. 

X.  aUinară  se  numesce  idiomul  ce  se  vorbia 
in  evul  mediu  de  călugării  occidentului,  o  latină 
stricată  şi  amestecată  cu  neuumerate  cuvinte 
străine.  [XI] 

V.  şi  art  Romană,  literatura. 

Lattni,  Msenteo,  v.  Romano-cat.,  luserica. 

Latlaă,  eonven^  montară,  încheiată  {jiă.  Dea 
1865)  între  Francia,  Italia,  Belgia  şi  Elveţia  în 
scopul  unităţii  sistemnloi  monetar  pe  bara  va- 
lutei duple  (aur  şi  argint). 

Latlnff  popor  italic,  după  poveste  ieşit  din  ame- 
stecul Troianilor  aduşi  de  Elneas  şi  a  doue  po- 
poare italice  aborigenii  de  pe  lângă  Roate  şi  Si- 
ohelii ;  după  sciinţa  filologiei  popor  indo-european, 
frate  cu  ceilalţi  Italioţi,  cu  Grecii,  cu  (îermanii 
şi  venit  in  Italia  cam  pe  la  1500  a.  Cbr.  Aşezaţi 


Digitized  by  Google 


62 


Latinist  —  Lataoo. 


pe  na  teritoria  strimt  cam  de  1500  km*,  erao 
piston  şi  aveau  pe  înălţimi  castele,  în  cari  se 
retrăgeau  cu  turmele  la  vreme  de  resboiu.  Erau 
30  de  castele  îd  cap  cu  Âlbalooga.  Pe  la  753 
se  ridici  altă  cetate,  Roma,  la  âDtâietate,  care 
se  luptă  cu  L.,  îi  supuse,  apoi  făcu  o  oonfede- 
ratiune  cu  ei.  L.  încearcă  să  rupi  federaţiunea 
după  alungarea  regilor,  stnt  iasă  înviaşi  la  lacul 
Regillufi  (496)  şi  du  nou  primiţi  în  confederaţi une. 
lucearcă  din  nou  în  340  să  se  despartă  de 
Roma,  şi  din  nou  sunt  bătuţi,  de  astidata  sânt 
primiţi  ca  supuşi,  însă  supuşi  privilegiaţi.  Afară 
de  puţiue  cetăţi  remase  tot  confeden^,  celelalte 
erau  declarate  maoioipii,  adecă  aveau  dreptul 
roman,  fări  cel  de  vot,  li-se  mirginea  dreptul  de 
a  se  admmistra  singure  şi  li-se  interzicea  dreptul 
de  comerciu  şi  de  căsătorie  între  ele,  pe  «Iod 
li-se  înlesnia  dreptul  de  a  veni  la  Roma  şi  a 
intra  în  cetăţenia  i-omani.  Id  urmă  L.  foră  cre- 
dincioşi Romanilor  chiar  în  timpul  lui  Uaonibal, 
asigurând  astfel  mântuirea  tiomei.  Drepturile  lor 
se  întinseră  apoi  în  90  prin  lex  lulia  şi  Plautia 
Papiria  asupra  Italicilor  din  sudul  şi  mijlocul 
peninsulei,  in  49  luliu  Cesar  le  întinde  asupra 
nordului  Italiei,  imperaţii  asupra  altor  provincii, 
până  când  Caracalla  1212  dă  dreptul  roman  tu- 
turor locuitorilor  liberi  din  imperiu. 

LttlDlat,  cnrentoL  Indati  oe  Românii  ajunseră 
la  oonsdiuţa  că  sunt  un  neam  deosebit  de  toate 
cele  cari  trăiesc  în  sinul  şi  în  jurul  lor,  şi  oi 
sânt  urmaşii  direcţi  ai  Romanilor,  an  ointat  să 
dovedească  această  ilustră  origină  prin  probe 
istorice  şi  filologice.  Dar  fiindcă  toţi  cărturarii 
străini,  cari  se  ocupau  şi  de  noi,  ne  confundau 
cn  alte  neamuri  şi  nu  ne  recunoşteau  de  urmaşi 
ai  Romanilor,  fiu  din  nesciinţă,  fie  dio  rea  voinţă, 
natural,  nici  ai  noştri  n'an  putut  păstra  mesura 
obiectivă  şi  au  început  să  exagereze  probele 
istorice  sau  filologice,  ce  le  aveau.  Aşa,  ei  nu 
s'au  molţămit  cu  faptul  că  suntem  descendenţii 
coloniştilor  lui  Troian,  u  au  susţinut  că  suntem 
Romani  curaţi,  deoarece  Daoii  ar  fi  fost  nimiciU 
şi  iUungaţi  cu  toţii,  iar  ou  alte  neamuri  barbare 
□a  ne-am  fi  amestecat  Nu  le-a  fost  deajnns  ci 
limba  i-omAnă  este  romanică,  ci  au  cftntat  s'o 
apropie  cat  mai  mult  de  latina  clasică,  eliminând 
toate  cuvintele  străine  şi  apropiind  pe  cele  latine 
în  Bunet,  formă  şi  ortografie  de  originalele  lor 
clasice;  ba,  ce  e  mai  mult,  iniitând  şi  sintaxa 
latiniL  Acest  curent,  care  domină  cultura  noastră 
timp  de  aproape  un  secol  (1780—1870),  şi  oare, 
dacă  ar  fi  învins  pe  deplin,  ne-ar  fi  oreat,  ca 
şi  la  Grecii  moderni,  o  limbă  literară  conven- 
ţională şi  cu  totul  deosebită  de  cea  vie  a  popo- 
rului, se  numesoo  curentul  latinist  £1  începe 
cu  Elementa  linguae  daco-romaDae  sive  valaohicae 
■le  lui  Micul  şi  Şincai,  Viena,  1780,  în  care  se 
pun  basele  scrierii  limbii  noastre  cu  alfabetul 
latin,  se  continuă  cu  Lexiconul  dela  Buda  (l82n) 
în  caie  se  găsesce  însemnatul  >Dialog<  al  lui 
Fetru  Maior  asupra  limbii  române,  cu  Istoria 
pentm  începutul  Românilor  în  Dacia,  1812  a 
aueluiaş  autor,  cu  deosebitele  scrieri  ale  lui  Ci- 
pariu,  scrieri  de  o  valoare  incomparabil  supe- 
rioare celorlalte  din  acest  cnrent  (cf.  Cipariu) 
şi  culminează  în  lucrările  baroce  ale  Ini  A.  Treb. 
Laurian,  Tentameo  criticum  in  originem,  deriva- 
tionem  et  formam  tingoae  romanicae  in  utraque 
Dada  vigentis  vulgo  Valachicae,  Viena,  1848  şi 


Diotlonarloia  limbm  romane  dnpa  însarcuiarea 
data  de  Societatea  academica  Romana  de  A.  T. 

Lauriann  şi  I.C.  Massimu,  1871.  Ca  totdeunaîns£ 
şi  ca  pretutindenea,  adeveraţii  scriitori  de  tdent, 
în  special  scriitorii  Moldoveni,  Alexandri,  Ne- 
gruzzi,  Cogălniceann,  etc.  n'an  voit  să  stne  de 
acest  curent  transilvan  şi  cu  întemeiarea  în  Iaşi 
a  societăţii  >Junimea*  şi  a  revistei  >Convorbiri 
literare"  curentul  primesee  lovitura  de  moarte 
dela  Titu  Maioresou  şi  dela  bărbaţii  grupaţi  în 
jurul  seu.  (Cf.  Lazar  Şăineanu,  Istoria  filologiei 
române.) 

Latlnus,  în  mitol.  romană  fiul  lui  Faanus  cu 
nimfa  Marica.  dar  se  ^ice  şi  fiul  lui  Odysseos 
cu  Circe^  ori  al  hii  Telemaohos  cu  Oîrce ;  băr- 
batul Amatei,  tata  Laviniei,  soţiei  lui  Aeneas. 

LatltodUis,  întindere,  drept,  hbertate  de  a  Eaoe 
ceva.  In  geografie  L.  e  distanţa  dintre  un  loc 
şi  equator,  mesurată  pe  gradele  meridianalui 
respectiv. 

LatiiMt  t^a  Latinilor,  plană,  udată  de  Tibml 
de  jos  şi  încungiurată  de  Apenini  spre  est  şi 
nord-es^  centnu  peninsulei  italice.  Ţeari  uni- 
formă, fără  porturi,  nisipoasă,  băltoasă.  Solul 
de  origine  vulcanică,  era  plin  de  cratere  ştiuse 
sau  umplute  cn  apă,  ca  Iacul  R^Uos,  renumit 
prin  lupta  dintre  lÂtîni  şt  Romani  (496),  cele 
mai  frnmoase  sunt  însă  în  teritoriul  Albanilor. 
Cele  mai  însemnate  looalită^  în  L.  erau:  Tus- 
culum,  Velitrae,  Lanuvium,  Aricia,  Albalooga, 
Setia,  Oabii,  Praeneste,  Anaţpnia,  Ostia,  Ardea, 
Antium,  Circeii  fără  a  socoti  Roma. 

LatOM,  la  Romani,  identică  cu  ijeto  (v.  ac.) 
a  Gredlor. 

Latoreza,  rîu  în  Ungaria,  isvoresce  din  Carpaţii 
nord-estici,  la  marginea  nordică  a  cott.  Bereg; 
se  împreună  cu  Ondava,  luând  numirea  Bodrog. 
L.  percurge  distanţă  de  190  km.  1816—24  ca- 
nalisată  pe  întindere  de  4780  m. 

LatOMf,  Theodor,  conte  de  Baiilet,  general 
austr^  u.  178U  în  Ijoz;  s'a  distins  în  resboaiele 
1813—14;  184(5  general  de  artilerie,  1848  mi- 
nistru de  resboiu.  Emmpted  în  Tiena  levolaţia 
de  Ootobrct  poporul  în  O  Oct.  1848  a  luat  cu 
asalt  edifioiul  ministerinlni  de  resboiu,  la  care 
ocasinoe  L.  a  fost  omorit. 

Latoar  d'Aavergaa,  (pron.  latăr  dovemî),  fa- 
milie nobiliară  franceză,  a  cărei  origine  datează 
de  prin  seci.  XIII.  Din  o  spiţă  laterali  derivă 
L.  Teofil  Malo  Corret,  supranumit  de  împ. 
Napoleon  >primul  grenadir  al  Franciei*  pentru 
eroismul  în  resboaie,  n.  23  Nov.  1743  în  Car- 
haix,  a  ci^ut  în  lupta  dela  Neubor^g  (BaTaria) 
in  27  Iun.  1800. 

Latrina,  v.  Closet 

Latria,  (gree.J  adorare,  încbinare.  De  ad  ido- 
UUriti,  închinare  ta  idoli. 

Latsoa,  domn  al  Moldovei,  1366—73,  fiul  şi 
următorul  Iui  Bogdan  I  (v.  ac.).  Numele  L.  este 
forma  deminutivă  a  lui  F'/adMav,  întrebuinţată 
pe  acel  timp  în  Ungaria  Despre  domnia  lui  L. 
cronicele  moldovenesci  n'an  altă  scire  decât  că 
a  domnit  opt  ani.  Documentele  externe  relative 
la  domnia  lui  se  rapoartă  numai  la  episcopatul 
catolic  de  8ir^  (în  Bucovina),  înfiinţat  de  dinsut. 

Propaganda  catolică  în  Moldova,  începută  cn 
înfiinţarea  «ptscopafujut  cuman  (1217)  şi  între- 
ruptă în  timpul  stăpânirii  tătare  (1241—1345), 
a  fost  reluată  după  retragerea  Tătarilor  din  Mol- 


Digitized  by  Google 


63 


dora.  In  1347  papa  Clemente  VI  restaura 
fostnl  ejnscopat  caman,  ca  natneţe  nou  de  epi»- 
tapai  ai  MUcovuîui  (itpucopaius  MUeomenait). 
In  acelaş  timp  se  găsesc  misioDati  catolici  din 
ordinal  Mineriţilor  şi  la  Biret,  unde  unii  din  ei 
fnrâ  acişi  în  1^9,  ^md  Bogdan  ocnpă  Uoldova. 
ăib  Bogdan,  doşmaonl  acompăoat  al  Ungariei 
catolice,  na  vedem  că  s'ar  fi  oontioaat  această 
propagandă;  chiar  şi  episcopatul  de  Milcov  (al 
cânii  scaun  na  era  pe  teritorial  stăţânit  de 
Bogdan,  dar  ca  jarisdicţiune  mai  ales  asupra 
MuTdoTei)  încetează  activitatea  sa  îd  timpul 
domniei  acestuia.  Sab  L.  începe  din  nou  o  vie 
propagandă  catolică  în  Moldova.  In  domnia  lui 
se  află  în  Sirct  doi  minoriţif  Nicolae  de  Melsak 
^  Paul  de  SchweiidmtK.  Aceştia  teo^iă  se  câ- 
ţtige  pe  L.  pentra  oatolioism.  Ei  oomuuică  papei 
că  tkmnnl  Moldorei,  «Lacdro  dox  Moldavienns* 
voiesoe  să  treacă,  împreună  cu  poporul  seu,  la 
la  biserica  romană;  el  cere  ca  papa  aă  înfiin- 
ţexe  an  episcopat  catolic  în  tîrfţul  8irot  şi  ca 
ţeara  lai  să  fie  scoasă  de  sub  jarisdicţianea  epi- 
soopatnloi  ortodox  de  Halici,  căruia  ea  era  sub- 
oidinstă  pSaă  atunci.  In  24  Iulie  1370  papa 
Crbon  T  ordouâ  archiepiscopilor  diu  Cracovia, 
dio  Breslaa  şi  din  Fraga  si  cerceteze  casul  şi, 
primind  pe  L.  îd  sinul  bisericei  catolice,  să  des- 
facă bîaerica  Moldovei  de  jurisdicţinuea  episco- 
patului de  Halici,  să  institue  an  episcop  catolic 
în  tîignl  Şiret  şi  sa  chirotonească  episcop  pe 
mînorital  Andreia  din  Cracovia,  cerut  de  L. 
însăşi.  In  9  Martie  1371  Andreia  ftk  ciurotoait 
eiHKop  de  Biret  de  uătră  arohiepiscopal  de  Cra- 
covia ^  instalat  apoi  în  acaunol  sea,  după  ce 
L  cu  o  samă  de  boieri  şi  o  parte  a  poporului 
treciffie  în  mod  sdemn  la  biserica  romană.  In 
3  Sept  acelaşi  an,  papa  Grigore  XI  numi  şi  uu 
epiitcop  de  Milcov,  care  scaun  remăsese  de  câtva 
timp  vacant  Astfel  propaganda  catolică  în  Mol- 
dova ajonse,  în  domnia  lai  L.,  ta  un  succes  deplin. 

Motivai  de  care  L.  a  fost  condus  fa  aceasta 
schimbare  de  crediuţă  era  şi  politic  şi  personal. 
Snb  scutul  Bornei,  el  putea  spera  să  asigure 
ţetii  sale,  amenîn^ită  şi  de  Ungari  şi  de  PoTodI, 
o  deSToltare  mai  priiocioasă,  cum  şi  să-şi  în- 
drepte sătnaţia  &ţă  de  puterniuii  vecini  catolici. 
I)e  altă  parte,  neatftniarea  bisericească  de  epi- 
scopatul de  BaUci,  dob&ndită  în  acest  mod,  era 
an  pas  hotărîtor  pentm  asigararea  indepen- 
denţei (erii  sale,  şi  în  privîn^  bisericească  şi 
in  privinţă  politică.  In  afară  de  aceasta,  L.  avea 
^  un  motiv  personal  pentru  îmbrăţişarea  cato- 
lieismaloL  £1  voia  să  se  despartă  de  soţia  sa, 
cam  se  pare,  din  causa  lipsei  de  rooşteniton 
bărbătesci,  şi  spera  să  obţină  despărţirea  mai 
l^e  dela  bisenca  romană.  Dar  această  cerere 
na  i-a  fost  acordată  nici  de  papa.  In  o  scrisoare 
cătră  L.,  din  25  Ian.  1372,  papa  Origore  XI  îi 
nqnnide,  la  cererea  Ini  pentm  desucerea  că- 
aitorieî,  că  taina  căsătoriei  este  sttntă  şi  nu 
poate  fi  desficată.  Aceasta  este  ultima  scire  ce 
avem  despre  dînsul. 

L.  a  fost  înmormentat  în  biserica  dela  Ră- 
dăoţi,  lângă  tatăl  seu  Bogdan.  Inscripţia  de  pe 
mormentm  lai  este  pasă  de  Ştefan  cel  Mare, 
fără  dala  morţii.  El  lăsa  o  fică  Anaskuia,  că- 
sătorită cu  Boman,  fini  Ini  Gotica  Mufiat,  prin 
cue  moştenirea  tronnlni  Moldovd  trecu  la  casa 
Moşat  (D.  On.] 


Lattin,  alamă. 

Lăture,  (geom.)  ori  ce  linie  ce  formează  con- 
turul unui  corp.  Fig.  Faţă,  aspect. 
Lanbe,  ffenric,  (1800 — M)  însemnat  scriitor 

german,  n.  fa  Sprottan  în  Silesia.  Luând  parte 
la  mişcarea  politică  a  Germaniei  June,  fu  mai 
de  multe  ori  închis,  şi  scrieriie  sale  osândite.  Fost 
director  al  teatrelor  din  Leipzig  şi  Vieua.  Nu- 
meroase opere:  dramatice,  istorice,  nuvele,  ro- 
mane, suveniri.  Cele  mai  însemnate:  Graf  Essex, 
dramă;  Resboiul  german,  9  voi.  (istoria  reabo- 
iulai  de  30  ani);  Tinera  Eoropa,  roman  în 
4  voi.,  ş.  a. 

LaMd,  (pron.  lăd)  Wiihelm,  arcbiepiscop  de 
Canterbary,  n.  1.573  în  Reading.  Sub  Carol  I 
episcop  de  Bath  şi  Wels,  1028  de  Londra  şi 
ministru-president,  1633  arcbiepiscop.  Duşman 
al  puritanismului.  Ajungând  la  patere  contrarii 
sei,  1  Martie  1640  l-au  aruncat  în  închisoare, 
iar  în  1645,  osândit  la  moarte  de  ambele  par- 
lamente, a  fost  decapitat  10  Ian.  1045. 

Lftidt.  Ci(tt,)  caviotele  de  bine  ce  le  spune 
un  om  aespre  altul,  relevftndn-i  oalită^e  per- 
sonale sau  meritele. 

Landamm,  atâta  cât  opiu  (v,  ac);  numire 
introdusă  de  Paracelsus. 

Uuidator  tenporis  aoti,  frasă  întrebuinţată 
mai  ăntăiu  de  Horaţ  (Ars  poetica,  vers  173)  cu 
privire  Ia  cei  cari  na  «Bă  nimic  bun  în  timpurile 
presente,  ci  landă  tot  numai  vremartle  tune 
din  betrtnî. 

LaadSi  cântare  bisericească,  ce  formeasă  parte 
întregitoare  a  oficiului  divin  de  »Mânecare«  sau 
de  dimineaţă,  întocmit  pentru  (Jile  de  Duminecă 
şi  de  serbătoare ;  în  L.  se  preamăresce  obiectul 
special  tl  serbătoarei  respective. 

LaudeniuDii  Ciat-J  taxa  pentru  luarea  inprimire 
a  feudului.  In  dreptul  roman  competioţa  ce  tre- 
buia plătită  proprietarului  Ia  contractarea  aren- 
(Jitor  ereditare  (emphyteasis),  Vt«  parte  din  va- 
loarea aren(}ii,  iar  la  donaţiuni  din  vdoarea 
donaţiunii.  In  dreptul  german  competea  ase- 
menea taxă  domnului  feudal. 

LaudM,  Chdam  Emeat,  barim,  gener^  an* 
striac,  n.  1717  îu  livlanda,  din  o  familie  sco- 
ţiană. Din  1732—42  a  servit  în  armata  rusă, 
excelând  în  mu  multe  resboaie;  apoi  întră  în 
armata  austriacă  ca  căpitan  în  corpul  voluntar 
slavon  at  lai  TrencL.  In  decursul  resboiulni  de 
7  ani  L.  excelează  pnn  mult  spirit  de  între- 
prindere. Luptele  dela  Hirschberg  1757  şi  Dom- 
stadtl  în  1758,  cât  şi  participart-a  lui  la  bătălia 
dela  Hochldrch,  l-au  făcut  renumit.  Io  1759 
scapă  la  Kunersdorf  armata  rusă  deja  bătută, 
şi  c^ti^  bătălia,  pentru  care  faptă  împerăteasa 
Măria  Teresia  îl  numesoe  general  de  artilerie. 
In  1760  L.  bate  pe  Fouciue  la  Landeahut  in  Si- 
lesia şi  ocapă  cu  asalt  cetatea  Otatz.  Din  vina 
lui  Lascy  pierde  bătălia  dela  lieguits.  Io  1761 
comandează  o  armată  de  60,000  oameni  şi  ocupă 
cetatea  Schweidnitz.  In  1778  este  numit  ma- 
reşal; 1789  ocupă  Belgradul  şi  Semeudria,  şi 
termină  resboiul  cu  Turcii  în  favorul  Austria- 
dlur,  pentru  care  faptă  primesce  crucea  mare 
a  otdulni  Mana  Teresia.  ţ  1790  în  Neutitscbein. 
Diu  anul  1888  re^mentul  e.  şi  r.  nr.  29  poartă 
numele  lui  L.  [Herbay  ] 

Laiieabarg,  fost  ducat  germ.,  dela  1876  aron- 
disment  în  departamentul  prus.  Schleswig,  pe 


Digitized  by  Google 


64  Uar- 

malal  drept  al  Elbei,  între  Holsteia  ^  Heoklen- 
burg.  1182  kmV  50^1  loc.  (1895).  Bismarok, 
care  a  fost  aici  proprietarul  pădurei  saxone,  a 
primit  1890  titlul  de  Buce  de  L.  Ducatul  v.  a 
fost  iofiinţat  1.2t)0  de  Johano,  fiul  lui  Albrecbt  I 
de  Saxoaia,  şi  1870  ÎDCOrporat  Prusiei. 

Laur,  una  din  numirile  populare  ale  plantei 
Datară  Stranionium  L.  (v.  ac.). 

Laura,  (grec.)  Lavra,  mănăstire,  comunitate  de 
c&li^ri,  cari  duc  viaţă  ernmitici;  suiguratioele 
cele  (chilii)  călugăresci  dan  aspeotal  unui  Bat  (01 
Suidas  sub  V.  Lauxa.)  L.  se  distinge  de  oenobîu 
Bau  ministirfl  prin  aceea,  că  in  cenobiu  sau  mă- 
năstiri iocuieeo  cei  ce  duc  viaţă  comună,  pe 
când  in  L.  Secare  anachoret  îşi  are  cela  proprie 
şi  separata  de  ale  altora;  însă  toate  stau  sub 
un  egumen.  (Cf.  Dom.  Hacri,  Hierolexicon.  Ve- 
netiis,  1765.)  ["— m-] 

Laiirai  de  Nove»,  celebră  prin  cultul  adus  ei 
de  Petrarca  în  poesiile  sale.  Despre  originea  şi 
viaţa  ei  nu  se  scie  nimic  sigui-.  Biografii  mai 
vechi  ai  poetului  nu  o  amintesc;  scriitorii  din 
seci.  XIV  şi  XV  cred  a  fi  fost  nemărttată,  le- 
cioară  din  Avignon.  Abatele  de  Sade,  in  ale  sale 
»Memoire8  pour  la  vie  de  Fetrarqne*  (17tM),  sus- 
ţine oă  L.  a  fost  fiioa  unui  nobil,  Andibert  de 
Noves,  n.  1308,  măritată  după  un  Hugo  de  Sade, 
mamă  a  11  copii,  t  6  Aprihe  1348  de  ciumă, 
în  Avignon.  Ori  cum  ar  fi,  iubirea  platonică  a 
adoratorului  ei,  permisă  de  obiceiul  curţilor  de 
amor  ale  timpului,  a  făcut  din  L.  ca  ^  amorul 
lui  Dante  din  Beatrioe,  an  ideal  al  poasiei  şi  al 
vieţii  contemplative. 

Laaraoee,  (botan.)  familie  de  plante  dialipetale 
perigyne,  cupriD<}end  arbori  cu  frunze  coriace, 
bogate  în  celule,  ou  oleiu  sau  mucil&giu.  ce  se 
găsesc  şi  în  scoarţa  lor;  florile  siînt  homochla- 
mydee,  staminele,  pe  3—4  cicluri^  au  antexele 
cu  dehiscenţă  valvicidă.  Se  divide  in  doue  sab- 
familii:  Perseoîdee,uugeD.  Oiimamomitm{v.  aa), 
Persea,  SaseafraSf  eto.  şi  Lauroidee,  ou  gen. 
Lauru9  (v.  ao.),  Caaaytha  ş.  a.  Mai  toate  trăi^ 
in  regiunile  calde,  numu  Laurus  e  şi  in  r^iuiiile 
temperate.  Cauj/iha  L.  este  părăsită,  cum  e  Cu- 
scuta  din  regiunile  noastre.  [S.  Şt  K.] 

LaMraii  Augtutin,  Dr.,  canonic,  vicar  episoo- 
pese  şi  rector  semin.  ia  Oradea  mare;  n.  5  Dec. 
1844  in  Pete,  cott.  Sătmar.  A  studiat  filos.  şi 
teolog,  in  Roma,  unde  s'a  hli-otonit  de  preot. 
Pe  terenul  literar  a  aperat  drepturile  şi  căuşele 
bisericei  catolice.  Ser.  mai  însemnate :  Creştinul 
gr.-cat.  deprins  în  legea  sa.  Oradea,  1878.  Cres- 
oerea  potwraift.  Manual  pedag.-didactio  pentru 
luminătorii  poporului.  Oradea  mare,  1879.  Dr.  los. 
Papim^Iigyi  de  lUyesfalva.  Enchiridion  luris 
Ecolenae  Orieutalis  cath.  Editio  secunda  (1880). 
Korsserii  egyhâzpolitiliai  l^erdesek  (Chestiuni  ac- 
tuale religioase-politice).  A  BzentUnio.  A  niagyar 
Bzent  korona  alatt  âllo  gor.-kath.  românok  vedel- 
mere  (Sf .  Unire.  Intra  apărarea  Românilor  gr.-cat. 
de  sab  sf.  coroană  a  Ungariei).  Egyhăzpolitikai 
helyzetunk  (Situaţia  noastră  eulesiastico-politică). 
Mive  lett  a  kath.  Magyarorszăg  (Ce  a  devenit 
Ungaria  cea  catolică),  titc. 

UuMmt,  (Poeta  laureatutj,  se  ^ice  autorul, 
oare  primeaoe  dela  un  principe  sau  dela  o  aca- 
demie o  coroană  sau  un  premiu,  resplată  care 
se  di  adeseori  în  urma  unui  concurs  cu  ana- 
inita  ooodiţiuni.  In  evol  mediu  şi  timpul  re- 


Lauriaa. 

nascerei  se  numeaa  laureaţi  poe^  dela  curţile 
Boveranilor,  însărcinaţi  să  celebreze  serbările  şi 
evenimentele ;  misiunea  lor  era  egală  ca  a  isto- 
riografilor curţii  şi  mai  mult  o  funcţiune  decât  o 
onoare;  obiceiu  păstrat  până  a4i  în  Anglia. 

LanreMi  Jean  Paul,  pictor  frc.,  n.  1838,  elev 
al  lui  Cogniet,  traiesce  în  Paris.  A  lucrat  mai 
ales  tablouri  istorice,  tot  composiţiuni  mari  şi 
pronunţat  realistice  (Moartea  lui  Tiberius,  Mo- 
mentele ultime  ale  lui  Maximilian  de  Mexico,  etc.). 

UuimtiMi,  formaţiuneOf  (geol.)  este  etagiul 
inferior  al  terenului  primitiv  din  America  de  nord, 
numită  astfel  dela  fluviul  Saint-Laurent ;  este 
constituit  mai  ca  seamă  din  gneis.  Forma^unea 
L.  înC3auadaouprinde3feiuri  de  rooe:  1)  Oaeisuri 
cu  ortbosă,  ^ranitoide  la  basă  ou  quartzite,  am- 
phibolosistun  şi  micasisturi;  2)  Calcaruri  albe 
cristaline  şi  dolomite  cu  serpentine,  eraphite, 
apatite,  finorine;  3)  Roci  de  feldspath  ^fagioclas 
cu  bypersteo,  piroxeu  şi  ampLibol. 

Laurentlii,  golf  şi  fiuviu,  v.  8an-Lorenzo. 

Launaţlu,  sfânt,  diacon  al  bisericii  din  Roma 
pe  timpul  p^i  Sixtus  II;  a  suferit  moarte  da 
martir  258  in  goana  creştinilor  înscenată  de 
împer.  Valeriaa,  fiind  an  de  viu.  ţ)iaa  oomemor. 
10  Aug. 

Laiiratţltl|  episcopal  Hilcovîei  pe  la  1096. 
Această  episcopie,  a  cărui  reşedinţă  era  in 
Moldova,  fără  însă  a  i-se  cunoasoe  local,  fusese 
distrusă  de  cătră  Pacinaţi,  şi  nu  sb  putu  re- 
staura din  causa  indiferenţei  Ungurilor  şi  a  Se- 
cuilor dela  graniţă,  eparchioţii  ei.  Mai  târziu 
veniră  asupra  ei  şi  Cumanii.  Aceştia  fură  însă 
bătuţi  cumplit  de  Ladislau  cei  Bfant^  regele  Un- 
gariei, care  în  urmă  rezidi  episcopia  Milcoviei, 
o  dotă  cu  moşii,'  o  supase  archiepiscopalui  de 
Gran,  şi-i  dote  de  episcop  pe  un  Michiul.  L.  a 
fost  urmaşul  lui,  ^  av&  să  se  trodeasoă  mult 
pentru  a  termina  clădirile  înoepote  sub  prede- 
cesorul seu;  iu  această  causă  el  adresă  Secuilor 
sei  o  Bcrisoare,  ce  ne-a  reinas,  cereudu-le  ajutor 
bănesc.  (Benko,  Mîlcovia,  Viennae,  1781,  p.  5ti,  85 ; 
Xen.,  Ist  Rom.  I,  565.) 

Ltarenţlii,  comite  de  Câmpu-iMnp,  căpetenia 
Saşilor  din  acest  oraş,  existent  înainte  de  des- 
călecarea lui  Radu-N^ru.  Oraşul,  deşi  era  ro- 
mâDeso.  dar  fiind  în  apropierea  ţerii  Barsel,  se 
împopulase  cu  o  numeroasă  colonie  de  Saşi. 

LaHfItn,  l)L.,Augiut  rre&omu, publicist,  pro- 
fesor, membru  al  Acad.  Rom.,  n.  20  Iulie  1810 
la  Fofeldea,  lângă  Sibiiu.  îşi  începu  studiile  la 
Sibiiu,  ie  continuă  la  Cluj  şi  le  isprăvi  la  Vieoa, 
unde  ascultîk  soiinţele  matematice,  fisice,  filo- 
sofice şi  politice.  După  1840  fu  cbiemat  pro- 
fesor la  Bucuresci,  unde  la  1845  împreună  cu 
Balcescu,  începu  să  publice  Mî^zinul  istoric 
pentru  Dacia.  La  1848  trecu  în  Transilvania  şi 

i'uca  un  rol  de  frânte  împreună  cu  Bărnuţ  şi 
^apiu  Ilarian  la  mişcarea  Romanilor  de  acolo. 
La  1850  fiind  chiemat  de  Or.  Ohica,  organisează 
în  calitate  de  inspector  general  şcoaJele  din  Mol- 
dova şi  publica  pentru  prima  oară  cronica  lui 
Şincai.  l  1858  trece  la  Bucuresci,  este  numit 
efor  al  şocatelor  şi  profesor  de  literaturile  clasice 
la  Universitate  şi  publică  revista  Instrucţiunea 
publică  (Nov.  1859— Iulie  1861^  în  care  afară 
de  partea  aproape  ofidală  relativă  la  şooale,  se 
găsesc  ţi  soarte  stadii  asupra  literaturii  eline 
şi  celei  latine,  f  25  Febr.  1881.  Afara  de  cele 


Digitized  by  Google 


Iwkn  —  JJbaku. 


65 


ivristo  anuDtHe,  h.  a  inU>ticat  un  mare 
niBer  de  tooriii,  dia  oari  multa  sânt  didaetioe, 
eUn  ÎBBă  an  nn  oanoter  soSaţifio.  latt-Ie  in 
«n&e  enmainfpuk:  XentanuB  oribenm  ia  ori- 
paem,  derintionem  et  fonnam  lingiiae  Bomanae 
3  Dtnqiiia  Dada  vigentiB  vnlgo  valadiioaef 
r^nas  1840,  o  giam^oă  a  anei  limbi  idrale, 
ft  care  antonii  o  dă  ca  limba  vorbită  în  amdo- 
iDoe  Dacăile;  Oavtet  aoademio,  1846;  Brevis 
'vaspoekas  fiistoriae  Romanoram  în  ntraqae 
DKâa  degeatiam,  Hilariopoli,  1646,  operă  pn- 
biicată  91  în  limbile  franoeză  şi  sermană;  Ma- 
Bsl  de  filosofic,  tr.  dop*  A.  DebTigne,  1846; 
Ibonal  de  fitow^e  şi  de  literatoim  filoaofioă,  tr. 
kfk  W.  tnng.  KrDfţ,  1847;  în  colab.  on  Băl- 
Msco:  Teniiţpaiia  saa  soartă  istorie  a  Baoatnloi 
lenîiiaa,  1848>,  pabboată  şi  în  limba  franoeză; 
P»  RonAnMi  der  oestenMcbiedien  Monarohie, 
Vkb  1840—51,  3  Tol.,  coleo^  de  ţettţii,  me- 
■orii  «i  acte  retative  la  revoluţia  din  48—49; 
btDria  Bomtoilor,  ca  an  sapliment:  Despre  mA> 
«an.  Ii«i  1853,  urmată  de  mai  multe  ediţii;  niai 
smhe  mannale  didactice  de  gewrafie,  coemo- 
mfie,  ÎDveţătară,  eto.  pentia  deosebite  olan 
ale  900alelor  primare,  1854—1864;  Calendar  şi 
Inoar  şi  pascale  pre  faodamentnl  oaleodarinlni 
loliaii,  comparat  cn  anal  tropic  şi  ca  oel  side- 
rale dela  anal  2300  înainte  de  Chiist  pftnă  la  aoiil 
3172  dopA  Christ,  1864;  Atlante  geografic  dapă 
L  BooeEfont,  1868;  Harta  Daciei  moderne,  1868; 
Fartii  consulari  caadaosalv  ^ştelom  memotabiliţ 
19B9 :  Istoria  Bomanilor  <Un  timparile  cete  mai 
TecU  pftnft  în  noastre,  pnoeBă.de  geo- 

grafia modernă  a  Dacim,  1869,  şi  ia  sfîrşit  la- 
crarea  osn  mai  însenuată  a  Ini  L.  este  Dicţio- 
laniI  fimba  romine  in  dooe  vdamft,  unniUe 
ie  an  al  treilea:  ^osariol,  oan  capriode  Tor- 
hth  din  Kmba  română  străine  prin  originea  saa 
înnna  lor  ^  ode  de  origine  îndoioasă,  pabUoat 
in  colab.  ca  I.  Maasim  dnpă  însărcinarea  dată 
4e  Societatea  academică  rooUbiă,  1671—76,  )a- 
cnre  în  care  L.  a  căatat  să-şi  realieeze  veobile 
;ale  idei  din  Tentamen  criticam,  şi  a  cărei  paţină 
^riontate  sciinţiGcă  a  fost  reoonoscată  inoă 
iela  1874  de  majoritatea  membrilor  namitei 
!«detă^  care  înoejNise  îa  fine  să  se  conTiogă 
că  dator»  nani  dicţionar  e  să  înr^;i8tre<e  limba 
•xistentft,  nn  si  ioTenten  o  alta  imaginară. 
'T.  şi  ait.  Latinist,  caiental.) 

2)  Laurian,  Dimib^  Aug^  n.  1846  în  Baca- 
rma^  fini  lai  Ao^.  Treb.,  om  de  şocală,  şi  unal 
'^in  cei  mai  distanşi  Ziarişti  români,  ^-a  făcut 
■radiUe  liceale  şi  oniversitare  ia  Bocuresoi,  şi 
s  lut  diploma  de  doctor  îa  Qtoeofie  la  Brozellefl. 

1871  e  profeeor  de  filosofie  la  lioeu  şi  a 
foDcţioDat  de  mai  malte  ori  oa  director  general 
ii  ministeriahu  căitelor  şi  iastr.  pubL  18B8— 95 
1  fost  ales  d^atat  şt  senator  conservator-jaai- 
3ătt.  De  mare  valoare  este  aotiritatea  lai  4)ia- 
r-4âca,  în  care  exceleasă  piin  claritate  de  idei, 
:jreaiin  şi  prin  enerna  şi  totodată  eleganţa  sti- 
loluL  H  a  fandat  >Bm6ma  Ubtră*^  devenita 
'  ^ebră  prin  articolele  din  timpol  reslmolai  iode- 
pendenţei,  1877—78,  şi  astăzi  transformată  în 
*ComaiiUi^onahtl*,  o^ganal  politic  A  Junimi- 
ru'jf,  pe  cain-1  redactează. 

Lairtos,  complex  de  maaţi  în  Atica  sadieă, 
n  rennniite  mine  de  argint  Ancă  din  timparile 
uăce.  Dela  1864  le  exploatează  societatea  fno- 


eesă  >]fines  de  Lnirinn«,  iar  mai  tânjin  şi  ma 
greoeasoă. 

Lmtm  L.)  (botan.)  gen  din  iunllia  Lanraoee, 
cn  2  ^woii  dB  arbuşti  saa  arbori  ca  fnuiM  per- 
sistente, una  dia  regianea  mediterană,  alia  din 
iotalele  Oaaare.  L.  «oMKs  L,  lonrnf  M  AţoUmf 
speoie  din  Eoropa  sodioă,  se  cultivă  în  regianiw 
noastre  oa  plantă  decorativă ;  f nusele,  oonoeonte 
sab  Domele  de  frunte  de  Dafin,  se  foloseec  oa 
aromatisatite  în  bacătărie ;  din  carnea  dnipelor  se 
scoate  00  oteu  esenţial  şi  aot  de  laur  foloeite  în 
medicină  ca  stimolaote.  [S.  Şt  R] 

LăarvM»  Ban  Viţa  ă^oHeS,  aomiri  populare 
ale  plantei  Vitia  vinifera  L.  (t.  ac). 

LasMMM,  capitala  caotonalai  elveţian  Waadt, 
la  2  km.  de  lacal  de  Oeoeva,  situat  frumos  pe 
trei  coline,  34,049  loc.  (1891);  catedrală  gotică, 
masen,  aniveraitato. 

I  Mînr.  IFîUMm,  scriitor  germ.,  o.  18S6  ia 
Stattgart,  a  trăit  în  ParuL  Spaaia,  Tiena ;  aoom 
director  la  >Nordd.  Allg.  SSeitang*  tn  Charlottan> 
bnrg.  Bor.  istorice  si  romane. 

Lansltz,  V.  LasaţiB, 

Laita,  V.  Alăuta. 

Uatar,  aume  dat  de  eogar  la  început  instra- 
mentiştilor  oari  aoompaniau  cu  lăata  sau  alăuta 
pe  cântăreţii  ambulanţi.  Lăuto  taroeasoă  a  dis- 
părut de  mult  dia  ţerile  nanâneed,  inloeoită 
prin  oobia  rusească;  numele  de  L  ânoă  a  per- 
sistat, genmlisându-şi  semnifloaţiunea  ^  vph' 
cându-se  tatnnir  mnsioaoţilor  ambulanţi,  fie  <Ân- 
tăreţi,  fia  instnunentişti  ea  oobcă,  soripoL  aaia 
saa  ori  oe  alt  instroment,  exeeattnd  totdesona 
moaioa  fără  Dote,diD  memoria  şi  după  aa4.  AstM 
în  aoest  cuvânt  găsim  oonoentnn  toattt  masioa 
profesională  a  ţerilor  noastre  in  seoolii  treonţi. 
Bandele  de  L-i,  anmito  iot  on  oo  nume  veoft 
prin  iSinn,  Utraf,  făoeaa  delioial  balurilor,  m»- 
selor  fi  petrecerilor  boieresci,  ^  era  ceva  ne  mai 
pomenit:  >Nuntă  fără  lăutari*.  Chiar  alaiurile 
domneeci,  până  la  întrodaoerea  mehteriuuielei 

Srin  domnii  fanarioţi,  erau  însoţite  de  tarafuri 
B  L.  Cea  mai  mare  parte  dintre  aceştia  erau 
Ţigani,  cari  în  totdeuna  şi  îa  toate  părţile  aa 
arătat  disposiţiuni  partionlare  pentia  mouoa  prac- 
ticată îa  acest  mod.  Ua  timp  ti  forman  oorpo- 
raţiam  oigaoiaate,  ou  oD  slaiusto  îd  fnmtoa 
lor,  oMoMU  ee  s'a  menţinat  până  pe  la  mijlocul 
mi.  XDL  Din  prima  jumătate  a  acestui  seool 
se  citează  câteva  tarafuri  de  lăutari  oari  se  bn- 
caraa  de  un  adeverat  renume  io  ţeară;  astfel 
aa  fost  aoelo  în  frunte  ca  Barba  (v.  ac.^  şi  An- 
^eluţă  în  Iaşi,  Nastase  ia  Botoşani,  Niooleeou 
iD  Bnouresci,  CÂirifioeooleu  îa  Buzeu,  ş.  a.  De  pe 
la  1830  încoace,  noua  direoţiune  ce  loă  masioa 
îa  ţerile  românesci,  clasele  înalte  începând  a 
nu  mai  coasidera  ca  o  degradare  practicarea  ei, 
aduce  primele  încercări  de  şooale  musioale  (v. 
Filarmonic  şt  Conservator).  Arte  lăutărească  de- 
generează din  oe  îo  ce;  vechii  lăutari  îşi  trimit 
ooiHÎi  la  şooalde  musicale,  unde  aceştia  inveţtod 

f)nneipiile  musicei  olasioe,  afeoţionează  şi  popa- 
arisează  banalităţile  modei,  despreţoind  genul 
câoteoelor  betrânesoi  cu  oari  făceau  furon  pă- 
rinţii lor;  ei  devin  musicanţi  artişti,  roşind  de 
titlul  de  L.  şi  contribuind  astfel  a  degrada  tiUul 
părinţilor  lor,  care  astăzi  tinde  a  se  mărgini  la 
gradtu  oel  mai  inferior  al  ierarohiei  mosioale. 

lT.a] 


Digitized  by 


Google 


«6 


Uncia  —  Lftvater. 


Utaria  se  aamesoe  puiodd  oare  anneaai 
imediat  dnpţ  flode  aanrineiţ  dap&  expolaiiuiea 
san  extraotimiea  fetolni  91  a  aoezelor  sale 
dÎD  organele  (ţ^tale  ale  femeii  însănânatej 
period  caractensat  prin  Inoraxea  legreeiTă,  me- 
nit! a  atinge  oele  nud  multe  din  modificările 
pe  cari  le  sniere  prin  sarcină  oorpnl  matern. 
Seorelinnea  de  lapte  nu  aparţine  în  mod  strict 
numai  periodolni  L.  Dintre  laorăriie  legresiTe 
ale  L«  oea  mai  importantă  este  involntianea 
utentlui,  restrin^rea  lui  la  volumul  normal  prin 
resorbirea  părţii  fibrelor  mosoalare  cari  au  su- 
ferit degenerescenta  grăsoasă.  Imediat  după  fa- 
cere, uterul  gd  oftnti&esce  800—1200  grune,  îi 
trebne  5 — 6  septemtni  pentru  ca  greutatea  lui 
sft  soadă  treptat  la  40—60  grame,  în  «wlaş  timp 
se  nnnenasă  «i  membrana  moooasă  a  uterului. 
In  oete  dlnttin  2—3  septemftoi  ale  L.  se  ecorg  din 
«ganele  sexuale  loohiele,  lichid  aeiDsanguînownt, 
oompos  din  epitel  desonamat  după  suprafaţa 
mmbranei  mucoase  a  vaginei,  din  resturile 
membranei  oare  oăptoşise  interiorul  utemloi 
gravidj  din  puţin  sfinge  şi  din  serositate,  oare 
iasă  dm  oavitatea  utOTului  desbrăcat  de  epitel 
protector.  In  primele  ^ile  ale  L.,  femeia  snfere 
de  colici  uterine,  cari  însoţesc  contraoţiunUe  pro- 
Tooate  de  involuţiiuiea  ntemlni,  cari  pot  iasă 
să  fie  cauaate  şi  de  nud  ooagule  de  saoge  re- 
maae  în  cavitatea  uteiină.  Femeia  tăuaă  trebne 
si  fie  ingiqită  ou  oarăţenta  BompuloHă,  pre- 
oanţiiuile  aatiaeptioe  indicate  înaintea  nasoerei 
91  în  timpol  naner^  sânt  iadi^ensabile  în 
timţtul  L-,  penoanele  cari  aerreso  pe  L.  trebne 
8ă-9i  desinfecte  mânile  şi  antibraţele  în^te  de 
a  atinge  corpul  ei  şi  mai  ales  organele  ei  genitale, 
ele  să  acopere  ou  vata  sterilisată  şi  ou  p&nseturi 
curate,  după  spălarea  prealabilă  a  vaginei  (nu  a 
uterului)  prin  injectarea  cu  irigator  de  eoluţiuni 
antiseptice  slabe  (aoid  fenio  2  la  100,  sublimat 
1  la  4000—2000)  făcute  de  doue  ori  pe  (}i.  Toate 
obiectele  de  oari  se  serresce  lăuza  trebue  să  fie 
curăţite  cu  minuţiositate,  aşternutul  şi  rufele 
trebue  să  se  premenească  adeseori.  Chiar  dela 
început  lăuza  se  poate  nutri  ca  In  atare  nor- 
mal&ţ  în  primele  ^e  i-se  recomandă  t^»to  în 
abondenţă.  Sate  util  oa  Jăxua  să  nu  păriteeaaoă 
patol  înainte  de  16  ^i»  dela  nascere,  poaiţiunea 
oriaotttali  1  oonnilui  inlemesoe  involuţiunea  ute- 
nilni  fi  femeile  Unze,  oari  puţine  ()ile  după 
jboere  se  dedau  ocupa^unilor  lor  ordinare,  sânt 
exjnrne  Ia  boale  cronice  ale  organelor  sexuale, 
oari  între  alte  rele  pot  faoe  şi  sterile.  L  anor- 
mală este  caractorisată  mai  ales  prin  febre,  oare 
este  cu  atât  mai  gravă,  ou  cât  i^are  mai  curând 
dnpă  buiere.  Feorea  coostitue  primul  simptom 
al  inieoţiunei  puerperale  (febrei  puerper^e), 
datorite  invasiunei  in  corp  a  miorooiganismilor 
septici,  a  germilor  putrefaoţiunei,  a  streptooo- 
dlor,  prin  cavitatea  utenUuii  oare  după  expul- 
sarea  jdacentei  este  lipsită  de  stratul  aperător, 
de  epitel,  şî  prin  rimile  ^  rupturile  vagine! 
şn  ale  perineulni,  cari  se  ivesc  la  faceri  grele. 
Ca  vetucnl  al  infeoţiuDei  pueiperale  pot  servi 
minile,  degetele,  unghiile  nespUateţ  nedeainfeo- 
tate,  instrumente,  vase,  oftrpe,  tampoane  mur- 
dare^  bureţi  împregoaţi  cu  materii  putrede.  Fa- 
oerilegrele,  inscţito  de  opera^uni  obstetricele,  cari 
[MXMliio  oontnsiuni  ale  orţţanelor  genitale,  pro- 
voacă în  lipsa  unei  antisepaii  riguroase  mai 


adeseori  inleo^unea  puerpenli.  Sa  se  manifestă 
în  diferite  moduri,  duiA  cum  caraetoral  ei 
este  mai  mult  local  sau  genend.  Infecţiniiea 
puerperală  looalisată  produce  endometrita,  peri- 
metnta,  salpingete  (infecţia  tabdor),  flegmonul 
ligamentttlm  Iţ^,  râlolita  pelviană  (Ufnsă,  care 
repreeiută  deja  o  trausiţinne  spre  infecţiaDea 
generală,  şi  ca  manifestaţiuue  tardivă  Fhlegmasia 
aIbadoIetiB(Flebite  obliteranti).  Infecţiunea  puer- 
perală graierală  apare  sub  forma  de  Peritonită 
generalmtă,  de  Piemie  şi  de  Septicemie,  şi  se 
termină  în  cele  mai  multe  oasnn  cu  moartea  L. 
O  complicaţinne  tardivă  a  L.,  oare  face  alăptarea 
dificilă  şi  chiar  imposibilă,  ^  care  obicinuit  se 
poate  preveni  prin  antiae{aia  afîrcului  ţiţei,  constă 
in  apari^une  de  erosiuni,  nloeratiani,  orepături 
snroalni  şi  în  mastita  (inflamaitto  mamelelor). 
In  matemitaţiţ  în  spitale,  la  femenle  aâstate  de 
moaşe  cu  ennosointe  modeme,  morbiditatea  şi 
mortalitatea  pnerpemă  ar  trebui  să  nu  existe; 
altfel  este  la  ţeaii,  în  oomune  lipsite  de  moaşe, 
unde  nascerile  sunt  conduse  de  femei  ignorwite, 
murdare,  oari  nu  voiesc  să  renunţa  la  i-utina 
veche,  să  se  deprindă  cu  antisepsia,  cari  nu 
cunosc  nici  măcar  peria  de  unghii,  £ste  dar  ne- 
cesar oa  să  se  respândească  în  |icpor  noţiunile 
asupra  infeoţiun  ei  puerperaleşi  a&tuira  prevenire! 
ei,  ca  prin  conferinţe  speciale  medicii  şi  înveţă- 
toarele  să  luminese  pe  femeile  tinere  şi  betritne 
asupra  modnki  cum  trebue  să-şi  i^>ere  sănătatea 
şi  viaţa  sie^  şi  «qşiilor  lor.  |T.  Felix.] 

Lan,  nume  dat  maasei  mmoiale  incandescente 
ş!  fluide,  anmoată  în  timpul  emp^unii  unui 
vulcan.  £a  aparţine,  după  unii,  minerenrilOT 
(Jise  basalte,  trachite  şi  fonolite,  servă  ca  ma- 
terial de  construcţie,  iar  în  pulbere  ta  cimenturi. 
Alto  varietăţi  e  aşa  4isa  0o8idia»a,  care  servă 
la  confecţionarea  unor  obiecte  de  ornament 

Lavalf  capit  departunentalui  francez  liayenne, 
ou  28,006  loc.  (1891);  reşedinţă  episcopească; 
însemnate  pftnzării. 

La  Valetia,  capit  insulei  Malta,  situată  pe  coasta 
sud-estică  a  insulei,  oraş  întărit;  70,000  loc.; 
univetsitate,  observatorin  astronomic;  catedrală 

Sompoasă;  port  larg.  1030—1798  reşedinţa  or- 
ului  loBuiţilor. 

lavalefte)  1)  L.  Antoine  Mărie  Gkamana, 
eonU  de,  adict  al  lui  Napoleon  I,  n.  1769  in 
Paris,  1804  director  genenil  al  poştelor,  1815 
condamnat  la  moarto,  dar  scăpat  de  soţia  sa; 
1 1830  în  Paris.  Sor.:  »Memoires  et  souvenirs*. 
2)  L.,  Charlee  Jean  Mărie  Felix,  marquia  ^, 
diplomat  francoE,  n.  I80tf  în  Senlis,  f  1881  în 
Paria,  1865—69  ministru,  în  djferito  rflndori 
trimis  şi  ambasador  la  Alexandria,  Kassel,  Gon- 
stantinopole  şi  Ia  curtea  papală. 

LavaiAila  L.,  (botan.)  kcu  din  fam.  Labiatelor, 
trib.  Ocimoideae,  cuprinde  plante  aromatice,  er- 
bacee, perene,  snbfrutescente  sau  frutencenta. 
Acest  gen  are  vr*o  20  de  specii,  res^diţe  în  re- 
punea mediteranianăj  din  insulele  Canarice  până 
in  peninsula  Indiei  onentale.  In  părţile  noastre  se 
cultivă  foarie  mult  L.  vera  DC.  (syn.  L.  Şpiea  L.) 
şi  este  cunoscută  de  poporul  nostru  sub  numirile 
de:  Aspic,  Levenţică,  etc.  [Z.C.P.] 

Lavatflr,/oan  (^spw,  scriitor  germ.,  u.  16  Nov. 
1741  în  Ziirich.  Ancă  de  tiner  a  publicat  poe-^ 
siile  sale  »Schwe!zerlieder<,  1766  şi  lAossichten 
in  die  £wigkeits  Zorich  1768—73,  3  voi.  Dini 


Digitized  by 


Google 


lATatera  —  Iswmu». 


er 


1769  a  fnna&Hut  Oft  preot  pxotoBteni  în  oraşul 
sen  aataL  In  anii  177&— 78  a  pnblioat  opal: 
■[%jaiogiM)iniB(^  Fragmente  zax  Bei&rdenuig 
der  ManMha^nntiuw  and  Mensoheniiebe*, 

4  voi.,  pxin  oaie  a  devenit  întemeietoiial  phi- 
sogoonuoei.  Aoeet  op  a  fSoat  mare  sensaţie  pe 
timpul  aen ;  acum  insă  e  oonstafait  oă  observă- 
rile «i  omnbiDaţianile  lai  L.  sânt  lipsite  de  basi 
seiintifio&.  f  2  Ian.  1801. 

Laratan  L-,  (botan.)  gen  din  fam.  UalTaoeelor, 
tribul  Malveae,  coprinde  plante  erbacee,  fmtes- 
oeale  sao  artwreeoente  tomentoase  sau  hirsute. 
Aoest  gen  are  vr'o  18  specii,  respftndite  prin 
regianea  temperată  a  veoniutai  ceatioent  91  în 
AustialijL  In  părţile  noastre  cresoe  [jrin  poeni, 
fenafa,  câmpuri  fi  tufişuri  L.  Hmrmgiaea  L. 
Se  oittivft  uneori  oa  {dantă  decoratiTă  L.  <r*> 
BKrint  L.  [Z.  C.  F.] 

La  VMfelt  vSiit,  T.  Siroooo. 

Lavâlmn,  de,  economist  bekian,  n. 

5  Apr.  18^.  Primele  studii  ^le  făoâ  Ia  Qand, 
dnpă  care  voiajâ  în  Europa,  pentru  a  studia 
che^nnile  politice,  economice  şi  sodale.  El  de- 
batâ  ca  publioistin  ijiarele  şi  revistele  bel^ne 
liboale,  după  aceea  oolaborâ  la  Journal  des  £00- 
DomisteB,  1  Economiste  franţais  şi  la  Bevue  des 
Deox  Ifondea,  precum  şi  la  alte  reviste  engleze 
^  amezioane.  Nomit  profesor  de  economie  po- 
Utioă  la  sniversitatea  din  liege,  in  1863,  el  se 
distioie  atftt  oa  profesor,  de  mide  propovedui 
îdsi  aodaliate,  o(l^>eţânda-şi  numele  de  «Sooialist 
dela  catedră*,  cât  şi  ca  publicist,  în  oare  direo- 
ţione  didn  exemphi  de  o  produîotiQne  conside- 
rafaiU.  I-se  atribue  vr'o  300  de  studii.  L.  na 
£sce  parte  din  şoo^  economică  orfa>doxă,  căci 
el  înclină  mai  mult  spre  sodaliam ;  dar  in  toate 
scrierile  lui  a  dat  probă  de  un  mare  talent  de 
expunere.  1>  a  mărit  subit,  la  Doyoo,  la  2  Ian. 
1802.  £1  era  membru  oorespoadent  al  Institutul 
din  Fraiicia.  Scrieri  principale:  fissusorrEco- 
oomie  rurale  de  la  Belgique  (1862  şi  1875); 
LTufitruction  da  peuple  (1872);  La  Propri^te  et 
ses  formee  primitives  (1874  şi  1891);  lia  Sooia- 
lisme  oontemporain(lwl);  Elemenia  d'eoonomie 
politiqae  (1882) :  La  Honnaîe  et  le  bimetallisme 
internaţional  (1891);  Le  Harohe  monetture  et 
sea  oriBesdwuia  dnqnante  ans  (1866);  Le  Gon- 
vemeamt  dans  la  oemooratie  (1891).  In  urma 
onni  Toaj  făcut  în  România,  L.  a  publicat  în 
Bevue  de  Belţiqae  '(15  Ian.  1886),  nisoe  note 
foarte  instructive  asuua  Gomftniei  economice 
şi  sociale,  sub  titlu:  En  Boumanie,  soavenirs 
(ia  voyage.  [L  L  Naoian.] 

lavBWit,  injectare  de  apă  san  liohid  me- 
dicameaitos  in  reetum,  cu  ajutorul  unui  olistir 
san  iri^ator.  Ele  eiînt  de  mai  multe  feluri:  L. 
paryolaw  au  soopul  de  a  muia  massele  fecale  şi 
a  determina  o  coutraoţione  a  musculatorei  in- 
testmale,  pentru  a  le  etimioa;  ele  se  fac  ou  o 
cantitate  mai  mare  de  lichide:  de  200  gr.  p&nă 
la  2  litri  (di^  vîrstă)  cu  vpi  carată  sau  ame- 
stecata cn  unt-de-lemn,  o  solutiaiie  de  sulfat 
de  magneain,  eto.  X.  hrănitoare  se  fac  în  scopul, 
când  bolnarol  nu  se  poate  hrăni  pe  gură,  ca 
lidudnl  injectat  să  se  resoarbă  şi  si  hrtoeaseă 
iadividoL;  lichidul  eete  b^te  sau  e  compus  din 
an  amesţeo  de  bulion,  ou  şi  vin,  peptonă,  pul- 
bere de  came,  la  oare  se  adaugă  cftteva  pică- 
turi de  landannm,  fi  na  tceboe  să  fie  îa  can- 


titate mai  mare  de  200— 300' gr.  deodttt. 
naraftie.  oomims  din  tinot  de  opiu,  morftnk, 
solvită  in  o  imoă  cantitate  de  apă,  dat  peutra 
a  oalma.  X.  aâwtringent  oompns  din  o  soluţie 
(în  cantitate  oam  de  200  gr.)  de  tanină,  aluDien^ 
nitrat  de  argint,  eto.,  administrat  peotm  a  de- 
termina o  acţiune  adstringeată  asupra  mucoasei 
intestinale,  în  caşuri  de  diseoterie,  enterită,  L. 
venmifug,  L.  antiepaawtodie,  eta  Toate  aceste 
laveraente  (afară  de  cel  pn^tiv)  trebueso  ad- 
ministrate după  an  L.  purgativ,  pentru  a  goli 
mai  întâia  intestinul.  [V. 

Lavaraa^  medio  militar  francez,  desooperitoral 
mierobulni  frigurilor  băltoase,  malaria,  (v.  ac.) 
Scrierile  sale  relative  îno^  de  aoum  doue^ed 
de  ani. 

Lnmruli^  rinonim  eu  Saemamo^  (v.  ao.^, 
numire  data  de  Grassi  în  onoarea  desoopen- 
toriului  acesteia. 

taverna,  la  Romani  o  <fină  a  lomli  de  jos,  a 
întonerecului  ^  aperătoarea  lotrilor. 

Lavina,  atudanţa,  (geol.)  massft  enormă  de 
zăpadă,  ce  în  timpul  primăverii  se  rupe  din  aă- 
peqile  perpetue  ale  munţilor  şi  se  rosti^lesoe 
in  vale.  In  rostogolirea  et  impetuoasă  L.  isbesoe 
şi  rupe  stftncî  şi  arbori,  uneori  ajunge  ptuă  în 
sate,^  sfărSmfind  case  şi  omorind  oamem. 

Laviala,  fata  lui  Latinus,  r^le  dio  Latium. 
Acesta  a  promisni  regelui  Tarnos,  dar  a  mă- 
ritai o  du^  Aeneas,  căruia  i-a  năsoot  pe  Aeneaa 

Lavhriwn,  vechia  eraşi  in  Latium,  intnneiat, 

după  tradiţie,  de  Aeneas  în  onoarea  soţiei  sale 
Lavinia. 

Lavaltter,  (pron.  lavoaaie),  Antoim  iMttrent, 

chimist  frc.,  q.  16  Aug.  1743  în  Paris,  f  8  Hain 
17d4,  ghilotinat.  A  studiat  sdinţele  juridice  şi 
natome.  La  1768  a  fost  ales  membru  al  aca- 
demiei franceze.  L-  e  fundatorul  ohimiei  mo- 
derne, dÎDSul  a  introdus  în  chimie  aoaliBa  can- 
titativă. La  1774  a  aretat,  oă  la  ardere  se  oonsumă 
oxigen,  la  1781  oă  apa  nu  e  element,  oi  oom- 
binaţiune  din  oxigen  şi  hidrogen.  Acestea  sfintîasă 
numai  oîteva  din  interesantele  lui  deso<^>eriri  ţi 
lucrări  scoinţiQce.  Oj>ul  seu  principal  e  «Train 
^meataîre  de  ohimie*. 

Lavnit  V'  Cenobitt  şi  Lanra. 

Law,  (pron.  1S5),  John,  financiar  renumit,  n. 
1671  în  Ediabu^  înfiietă  în  Paris  o  bancă  par- 
ticulară pe  ao^nni,  care  la  1718  fu  prefăcută  în 
bancă  de  stal^  apoi  o  societate  comercială  pe 
acţiuni  (Compagnie  des  îndes)  ou  scopul  de  a 
exploata  şi  colonisa  ţerile  de  lângă  Misossippi : 
1720  consilier  de  stat  şi  controlor  general  ai 
finanţelor;  L.  a  accelerat  ruina  oreditolni  publio 
prin  mesttri  volnice,  oari  avmu  6&  împiedeoe 
preeentarea  notelor  de  banca  spre  escomptare: 
urmărit  de  ura  poporului,  fugi  la  Brussel :  f  1729 
în  Veneţia.       Thiers,  1878  şi  AJezi  1884). 

Lam  teMlk  (pron.  lahn  t— ),  v.  Tennis. 

LawfMMM,  Jolm.  vice-rwe  al  Indiei,  n,  4  Uut 
1811  la  Bidimond,  oott  de  Tork.  El  şî-a  ficat 
educaţia  în  colegiul  Haiţ^bury  pentru  a  6  func- 
ţionar al  companiei  indiene,  uifradever  la  1829 
fâ  numit  secretar  al  acestei  companii.  In  armă 
ocupă  mai  multe  fancţinm  îaalte  administrative 
şi  financiare,  în  oari  se  distinse.  Cu  deosebire 
in  timpul  revoluţiei  indiene  din  1857,  L  isbati 
să  potolesBoă  revvlta  in  disfariobil  aşa,  aşa  îooM 


Digitized  by 


Google 


Liwsoaia 

MTlamutnl  «^ee  îi  Rdiise  msItKmiri  paUice. 
Begisa  îl  Eidie&  la  TBOgal  de  baronet  în  1858. 
Ia  18&9  se  înioane  în  Ad|^  dar  fă  retrimis 
îa  lodii  în  calitate  de  vioe-rege  (186^.  La  186d 
fă  leobiemat  din  acest  post  şi  nomit  lord.  In 
oamera  lonjilor  era  adversara!  Ini  Beaoonsfield. 
t  26  Iunie  1879,  e  înmormentat  hi  biserioa 
'ţifestoiinater. 

iawMila  L.,  (botan.)  gen  de  ptaote  din  fam. 
Lytturariee,  oa  o  singuri  specie  L.  inermia  L. 
{«=  L.  aiba  Lam.)ţ  no  arbast  oe  cresoe  in  Africa 
de  no;d  şi  îo  Orient  p&iă  în  India  estici.  Din 
frnntele  sale  uscate  şi  puLverisate  se  obţine  pro- 
dusul, dis  hmna,  henmâ^  folosit  de  popoarde 
orientalie  ca  să-şi  văpseoscă  în  galbm  TÎifnI  un- 
ghiilor, palmele  şi  t&Ipile.  Se  mu  fc^wesce  tot 
pe  acQlo  în  boalele  de  piele,  Ia  colorarea  ţaeilorşi 
a  m&ţasel;  amestecat  cu  indi^  la  vipsireţ  se- 
rulni  în  negru;  din  flori  Arabii  .pr^Mxi  an  olea 
pprfmnat  întrebuinţat  ca  cosmetic.    [S.  Şt.  B.1 , 

Laxftatfa»  (med.)  laxaHve^  remedii  cari  prodao 
evscnarea  caoalolui  intestinal.  Se  împut  în: 
Eocof^oiiea  sau  i>m(«ea,  remedii  cari  laxeaxă 
nnmai  în  dose  mari,  LaxcaUia  şi  Purgantia, 
remedii  oari  deja  în  dose  mici  laxeaaă,  şi  In  fine 
Drastica,  cari  produc  evacnftri  profuse  şi  îm- 
preacttte  cn  dureri.  L.  sunt:  otenl  de  olire,  fructe 
zaharoase,  miyMBia,  -olen  de  rioin,  oalomel, 
soUat  de  nţtno,  Alofi,  Bhabarber,  Senna,  olen 
de  Cnton. 

LuMitara,  orfişel  în  Austria  de  jos,  cercai 
Şadeof  Ia  lo.Km.  dela  Viena,  cu  1126  toc.  (1890); 
castel  împeriteso  şi  pare  renamit. 

Laz  şi  lazuri,  sinonim  ca  ialojs  şi  ielazari,  loo 
cBjfttit  d«  tufe  9ţ  rădteini,  serviitd  p«itra  pft- 
şrasatul  vitdor  şi.  pentru  ooasftt  uneori  şi  ca 
arătară. 

Lazft,  corn.  rur.  în  Rool,  j.  Vashiiu,  la  15  km. 
distaaţî  de  acest  oraş.  Dela  1894  s'a  înfiinţat  una 
din  fermele  modei  ale  statulni,  sub  ministerii^ 
P.  P.  Carp.  Terenul  însă  este  accidentat  şi  oo- 
municaţiunea  dificilă  între  diferitele  tnqiari  ale 
moşiei.  Clima  este  însi  potrivită. 

Lanr,  prietinul  tui  Isus,  fratele  Uariei  şi  al 
Martei  din  Vîtania,  după  evang.  loan,  cap  IL 
L.  a  fost  ÎDviat  din  morţi  de  uns.  ţHiia  lai  L. 
este  Sâmbăta  înainte  de  Florii 

LjuaTf  George,  fundatornl  şooalelor  oa^onale 
în  Samania,  n.  1779  în  satul  Avrig,  în  Tran- 
silvania, fii  cel  mai  mic  din  cinci  copii  u  pa- 
rin^lor  sei,  George  şi  Uaria.  Prin  ajutorul  ba- 
rocului Brukeatbal,  proprietarul  Avrigului,  L. 
armă  ^făiu  înveţătarile  la  academia  dia  Cluj, 
apoi  stadiile  la  facultatea  de  sciinţe  fisico-mato- 
matioe  ^  în  urmă  la  facultatea  de  teolcwie  a 
oniveisităţii  din  Viens.  întors  la  Sibiio,  fu  hi- 
rotonit întru  archidiacoQ  al  soaunuloi  episcopal 
ai  numit  profesor-catichet  la  seminariul  teologic. 
Ii.  DQ  aifittk  mult  aci;  oăoi  dnpi  o  predioft  nl- 
gerătoare  în  contra  stării  Incmrilor  de  atonei 
şi  după  o  mustrare  ce  i-se  făcu  de  episcopal 
kogs,  el  părăsi  Sibiial  şi,  cu  cartea  îo  mină, 
ttecâ  muaţii  să  spună  Borofiniior  de  sub  Fana- 
rioţiţ  că  ei  erau  Bomâui. 

Io  Bucaresoi  la  1816,  L.  se  adresă  cătră  Eforia 
şcoalelor  {compusa  din  mitropolitul  ţerii  şi  din 
trei  boieri,  aleşi  dintre  membrii  divanului  dom- 
nesc) cu  o  programă  ce  proiectase,  arătând  oă 
voia      desobidi  am  o  şcpal  românească  cu 


diferite  înTetKturi  şi  soiata,  toate  fveditB 
limba  natimidă  a  Bomftnilor.  După  mult»  ijiC- 
gbxiâ.  i-se  incuninţâ  osmea  şâ  i-se  dete  an 
mic  lood  din  spaţiosul  ediflrin  dtria  8f.  Sara, 
unde  î^  aşezik  şcoala  cm  numeml  de  şci^ari 
oe-^  putu  recruta  printre  RomSniî  iubitori  de 
sdinţă.  înveţătarile  sale  nu  puteau  fi  nu  cur» 
aistematio,  deoarece  auditoriul  seu  na  poseda  cu- 
ooBcinţele  pr^titoare.  indispensabile  pentru  îd- 
ţnlegerea  subiectelor  de  sciinţă  maj  aprofundată.  - 
De  aceea  L.  împestriţa  leoţionile  sale  ea  un  fel  ' 
de  OGoferinţe,  căutiod  a  deştepta  prin 'ele,  îd 
auditoriul  seu,  gustul  de  soiinţă-  şi  mai  prosoB 
de  toate  plăcerea  pentru  limba  roqjftoeaiscă,  apoi 
a-i  icspira  sentimente  oaţionalef  deşteptând  ooo- 
soiinţa  de  Romtn.  Şcoala  sa  prindea  astfel,  din 
4i  în  dii  tot  mai  adtws  rfiiUdni;  iar  şcolarii 
sei,  după  oe  înveţau  ânt&iu  gramatica,  aritmeticaţ 
geog^-afia,  desemnul,  eto.  înaintau  la  stndiî  mai 
speâale  în  filoeofîe  şi  matematioă,  ^diolnâ  aosasta 
dm  urmă  la  ridicarea  de  planuri  topografice  şi 
alte  desemnări  constructive.  V 

In  curs  de  cinci  ani,  eftt  dură  şcoala  lat  L-, 
mulţi  elevi  se  distânseră,  precum :  Oeoi^ge  Paladi, 
care  a  introdus  metoda  lancasteriană  în  şooalele 
primare,  apoi  loan  Etiade  Răduleeoa,  profesor 
in  şooala  lai  L.  şi  urmaş  al  seu,  continuă  a  cultiva 
patriotismul  şi  consciinţa  naţională  a  Roaiftoilor 
dm  Kuntenia.  Din  îndemnul  lui  L.  ae  trimiBoift, 
de  ottră  Eforia  şcoalelor,  la  onivenitatiea  din 
Pisa,  în  Italia,  patra  tineri:  Eufrosin  Poteca, 
Constantin  Moroiu,  8.  Uarooviel  ^  Pândele, 
peotru  a  se  prepara  de  profesori  la  şooalele 
naţionale;  iar  după  moartea  celui  din  armă  fu 
trioiis  la  Paris  Petru  Poenariu,  pentru  ^>eoia- 
litatea  sctinţelor  natnrale. 

Evenimentele  resboinioe  din  1821  (revoluţiunea 
lui  Tador  Vladimireson)  închiseră  şcoala  lai  L., 
iar  dinsul,  sleit  de  puteri,  descurajat  şi  infirm, 
părăsi  Buonrescii.  şi  se  întoarse  la  Avrig  (v.  ac), 
local  seu  natal,  unde  muri  1^3. 

L.  oe-a  lăsat,  ca  scriitor,  un  opuscul,  întitulat : 
•Povăţuitoml  tioerimei*^  scris  la  1820  şi  tipărit 
la  1^  în  Boda.  Intr'un  apel  al  iţeu  a«  apune, 
oft  mai  eran  gata  pentru  presii:  »Filosofias 
«HatematuuK,  »Oe(%rafia«  şi  »tetoria  universaU*. 
Din  toate  acestea  n'a  remas  deofit  un  singur 
manuscris,  păstrat  în  biblioteca  universităţii  din 
Bucuresoi:  >Ounj  de  Aritmetică,  compus  în 
limba  românească  şi  în  folosul  şooalelor  dela 
Sf.  Sava  de  O.  Lazăr,  la  anal  1821.  Februarie  26.« 

Activitatea  lui  L.  avu  resultate  strălucite. 
Şcoalele  grecesci  cătjură  şi  oele  românesci  le 
luară  locul.  Astfel  se  înfiinţară  şcoale  naţionale 
în  Buonresci  (1823),  în  Slatiua  (1824),  în  Cni^ 
iova  (1836).  Io  acest  an  se  mai  înfiinţă  şi  »So- 
oîetatea  pentru  propăşirea  EomitoiloT*  prin  stă- 
ruinţele lui  Constantin  Oolesou  şi  I.  Eliade,  cu 
aofsgnL  de  a  lăţi  cultura  naţionalâ  prin  şooale, 
reviste  şi  teatru. 

Mişcarea  naţională,  porniţi  de  L.  a  dobândit 
un  avent  mai  patemic  după  întoarcerea  tine- 
rilor trimişi  la  studii  în  străinătate.  Intre  aceştia 
amintiui  pe  Peirn  Poenariu,  oare  oa  director  at 
şooalelor  române,  ănoă  sub  guvei'nol  lui  EisselefF, 
desvoltă  o  întinsă  activitate  şc<^ară.  (Cf-  >Istoria 
universala  a  pedagogieit  de  L  P.  Eliade.)  Lai  L. 
i-s'a  ridicat  un  monument  în  Bucuresci  (v.  ao.) 
îo  faţa  palatalai-aoivefBttătii  (v.  ilustr.). 


Digitized  by  Google 


husar  —  IjanriţtL 


66 


Liar,  lotm  Marţea  profesor  şi  acriitor,  n. 
26  Sept.  1838  in  Nteeocl,  a  studiat  aci  şcoala 
Bornaifc,  în  Blaj  lieeol  şi  în  Badapeeta  tedogia. 
U  16^  a  fost  Domit  profesor  prov.  Ia  tioeol 
dîD  Năsetid,  de  odde  îd  aoelaş  an  a  meiB  la 
VienB  pentm  a-şi  oontiDiia  şi  completa  stu- 
diile taolo^os  în  iastitutol  Aagustiman.  Dapţ 
ce  fiou  aoi  doctoratul  în  teohigie  şi-fi  însuşi 
nete  eanoscint*  istorice,  limbimoe  şi  filosofice, 
patronatul  fundurilor  grăniţeresoi  din  Năseod  Ia 
lSli9  din  nou  îl  alese  profesor  şi-I  numi  totodată 
si  director  al  lioeului,  în  care  calitate  a  re  mas 
'  LâDi  la  moarWa  sa,  întemplati  lâ  30  Aug.  1873. 
Krbat  talenftm, 
leok^  şi  profBBor 
«niaeot,şi-aoon- 
Bscnt  întreaţi 
viaţa  bisericii  şi 
fuottei  natioai^a 
lumiiie.  Scrieri: 
tStbeh  tstorioe 
jancroDistioe  ale 
mioaitlof  ro- 
mane*; >D^re 
fibeml  arfaitiiu  al 
omului*  Şl  diferita 
tractat»  niai  raid 
istorice  qî  filo- 
sofice. 

UoirPstowi. 
coborîtordin  Pot- 
ooTOMî,  rudeniile 
lui  l««n  Vodi  cel 
GuBjplit^  preten- 
dentii  la  scaunul 

Moldovei  pe 
Treme*  iotâiei 
duoiDii  a  tui  Petru 
Şchiopul  (1574 
pani  1579),  ^  el 
iDsa^i  pretendeot 
st)  b  a  doua  domuie 
>  acestui  vaevod. 
Uftile  iueă  căzăr 
ceaci  şi  mnsci- 
lead  ale  lui  siint 
rnpite  (I59i). 

LUM,  UD  fel 
de  ediwU  nun^ 
^nbabd  de  oiw. 
aiiTi,  se  faoe  îd 
SimbttaElohiliH*. 
Trei  fete,  dintre  oari  una  îmbrăcată  ca  mireasa 
QBoi  >LaEir%  de  altmiotrelea  necunoscut  şi  deo- 
şefait  de  cal  evangslic,  cAntă  o  poesie  duiomă, 
îs  care  poTCSteso,  oi  tmeral  Lauir  a  murit  chiar 
io  ajunul  nunţii.  Legendele  nu  cootto  asupra 
feialni  morţii  aaie:  când  îl  trftntesce  vijelia  de 
pe  QD  pom,  când  taie  însuşi  craca  pe  care  sti, 
cinl  se  ttântesce  îd  fusul  mamei  sale,  fiind-oS 
QB  vrea  si-i  faci  o  plăcintă,  şi  alte  licenţe  po- 
ptlare.  Unde  Tariaate  sâot  publicate  în  Xeo- 
doressD,  poeaii  oopiilan,  p.  202— tf.  Bwi-,  1885. 

LtairMw,  jiîmmiruf  pnblioist  romio,  o.  Deo. 
1830  în  Buennsoit  f31  lai.  1876.  A  făcui  stn- 
iiiils  ÎB  feară  ţi  Ia  Paris,  a  ocupat  posturile  de 
l*teaident  de  tribnnal,  de  saeMbra  la  cartea  de 
>pel,  etc  Afară  de  ounaroase  artioole  de  po- 
iitiea,  critică  tettndi  şi  aitistioă  publicate  pim 


diverse  ^ete  şi  reviste  sub  pseudonimul  laerţiu, 
L.  a  mai  scrie  şi  următoarele  opere:  Qeorge  sau 
un  amor  romftuesc,  vodevil  in  3  acte,  1861 ; 
Sanuto,  dramă  în  5  acte,  1851 ;  Oare  de  repaus, 
poesii,  1852;  Alfredo,oare  de  repaus,  poesii,  1864', 
Stroie  Corbeanul,  operă  postbuaiă  precedată  de 
viata  şi  opwele  autorului  de  Teodor  I.  Foeşâ- 
neanu,  1885;  Hassim  piotorele,  melodrami,  1^. 
Criticele  teatrale  ale  lui  L.  erau  apreţiate  pe 
vremea  lor. 

Lazsrste,  adăposturi  sau  spitale  pe  la  treoetori 
san  în  porturi,  în  oari  făceau  carantină  (v.  ac.) 
acei  oilătoriţ  oari  veniau  din  loenri  molipsite  de 

epidemii :  de  co- 
loră, dumă,  etc. 
Asta<}i  sciinţa 
tinde  să  facă  a 
dispare,  întrodn- 
când  ÎD  s<^ml) 
desinfeotarea  că^ 
Ktorilor. 

Lazaret  se  du- 
mesoşispifalorile 
improvisate  în 
campanie,  unde 
răniţi)  pot  primi 
primele  ajutoare 
şi  pe  urmă  s6nt 
evacuaţi  în  inte- 
riorul ţerif,  cind 
pot  suporta  eilă- 
-toria.  Asemenea 
L-seimprorisează 
şi  pe  la  diferite 
gin  şi  se  namesc 

gări-laeamtel 
acestea  au  mism* 
nea  de  a  primi  pe 
acei  bolnavi,  cari 
se  găsesc  în  im- 
posibilitate de  a 
mai  pută  continua 
călătoria. 

LIzirfeli,  loartt 
prof-preparandial 
in  Deva.  o.  1841 
ÎB  Ponunbacul  de 
sos,  coti  Făgăraş. 
"Stiidiile  şi  le-a 
făcut  In^mn.diD 
SiUiu  ş[  Braşov; 
diploma  profeso- 
rală şi-a  c&ştigat-o  la  uuiv.  din  Cluj,  1878.  L.  pe 
oale  wttodidaetică  a  absolvat  gimnaslul  superior 
din  Braşov  ^  a  depun  censura  de  prof .,  Ij.  a  func- 
ţionat 10  ani  ca  înveţător,  3  aai  a  fost  actuu* 
fa  revisoratul  de  şooaJe  ÎB'Braşov  şi  din  1875 
e  prof.  în  Deva.  A  scris  cărţi  de  şcoale :  1)  Ele- 
mente de  poetica  romănă,  ediţ.  î,  1882,  «diţ.  II, 
1886.  2)  Istoria  Uteratnrei  romkie,  ediţ.  1, 1884, 
ediţ.  II,  1892,  acestei  din  urmă  i-a  den^t  mi- 
DistnU  aprobarea.  3)  Dicţionar  român-maghiar, 
1886.  Toate  au  ieşit  în  editura  lui  W.  Krafit, 
Sibiiu.  A  mti  scris  articole  pedi^gtoe  prin  fmle 
romăne  şoolastice. 

Luaristl,  congregaţiune  religioasă  de  preoţi, 
înfiinţată  de  cătră  8.  Vincenţ  de  Paula  în  1624. 
L.  se  numesc  aşa  dela  colegiul  Bt.  Lazar,  deschis 
de  oătifi  coDgrega^DDea  L.  în  1632.  L.  se  ocnp& 


statua  Ini  Ofloig»  Luar  tn  Baonread, 


Digitized  by  Google 


7Q  iKMrone- 

oa  pxedloirM  oa  onneMa  clernhii  6nât;  an 
^  mai  multe  miBiani  în  Chin»,  Afrioa  şi  Oceania. 

I  waraaB,  oei^itor  ne^litan. 

Liafna,  itUbţuirea,  tăierea  fi  aooatorea  pă- 

dnrei  ^  ribUanilor  «  pentru  a  faoe  loo  de  onl- 
tură  din  ea. 

Lanllt.  mioeraU  fostat  ^ominoa  de  magnonu, 
în  onstale  monooline  albaatreţ  se  găaeaoe  in 
Stiria,  Saizbnrg,  eto. 

Laarhil,  DanUl,  sindions  al  muistratatui 
llmîşoarei,  la  cerere  mai  înaltS  a  lucrat  un 
Abodar  ronftnesoj  oare  a  fost  prssentat  la  1 7  Martie 
1770  rwineî  liana  Teresia  de  citrft  oamerarini  de 
carte  £n  Bftnat  MaousoriBul  înai  a  foet  aflat 
ca  prea  extins  pentru  primul  început,  în  acest 
moa  deocamdată  a  foat  lăsat  la  o  paits,  iar  au- 
torul a  fost  nnmit  pe  2  ani  de  probă  director 
al  «ooalelor  triviale  bănăţene.  L.  este  piimul 
diraotor  al  ţooalelor  gr.'Or.  române  în  Banat 

[latin  Vuia.] 

La  (LehJt  c^itala  prov.  Ladabh  în  C^mir 
(Asia),  Ia  ioilţime  de  3440  m.  preate  nivelai 
mării;  4000  loo.  Loonl  principal  al  oomsrduhii 
între  India  şi  Asia  centrală. 

LeaOt  V-  Medicament 

LMWft  (englj  pron.  lider),  oondnoetorul,  şeful 
unui  partid  poUtio;  articol  de  fond. 

LaMM.  (en^.,  pron.  li^),  mii  maritim  eo^ez; 
ligă,  alianţă. 

Lttk,  Leş,  Polon  (V.  ac.) 

iMki,  MatUm  wUliamf  aroheolog  en^ez, 
n.  U  Ian.  1777,  ţ  6  Ian.  1860  în^rigbton. 
A  făout  însemnate  exploritri  în  Qrecia  şi  Asia 
mică.  Intre  scrierile  Rale  se  află  şî  una  ce  se 
oonpă  01L  filologia  romftnă  şi  bulgaiă :  «Beseaiches 
in  Graeoe  of  tne  wallaohlan  and  bnlgarian  lan- 
gnagee.< 

Leal,  onest  şi  franc. 

Leaailafton,  oraş  în  cott  engL  Warwiok,  ou 
26,930  loc  (1891);  iavoare  minerale  oăntate. 
Laodni,  t.  fiero. 

Laaadra,  numele  vulgar  al  jriantsi  Nerium 
Oleander  L.  (v.  ac.). 

Leaata.  munte  in  Bom.  între  j.  Dâmboviţa 
şi  Musc^  al  doilea  după  Omu;  prin  înălţimea 
sa  predomină  mai  pe  toţi  mun^i  din  uropiere. 

Lmt,  (iţron.  lihr^  rwe  iMendar  Britaniei ; 
eroid  un^  tragedii  a  lui  Snakespeaze  (v.  ac.). 

LMt,dată,  an ;  dela  cuvântul  slavon  veobiu  lito, 
aeetas,  annus,  tempuB.  T.  Cronica. 

LslHuhila,  veobiu  oraş  în  Bestia,  lângă  He- 
likon,  cu  oracol  renumit  în  peştera  lui  Zeus 
Trophonioa;  aonm  se  numesce  Livadia. 

LeMa,  (zooL)  paseri  notătoare,  formănd  fa- 
milia Cygnidelor,  cu  oioo  placelat,  de  egală  lun- 
gime cu  oapnl,  grumazi  foarte  lungi.  Are  10  siţecii, 
cari  trăiesc  în  r^iunile  temperate  ^e  semi^o- 
bului  nordic  şi  sodic.  Sânt  paseri  migrătoare, 
dar  domeatioite  se  ^  prin  lacuri  oa  paseri  de 
inx.  L.  wmUt  ma  eommi4  COjfgmu  ohr  JU), 
albă,  on  oioo  roşu,  în  frante  oa  botntă  neagră, 
ou  pioioare  n^e.  Trăieaoe  fn  Europa  de  nord 
şi  Asia;  prin  ţerile  noastre  treoe  în  Oct  pAnă 
Nov.  Nu  e  mută  după  cum  se  orede.  Trăiesce 
50—100  ani.  Pftnă  e  tiaeră  e  bună  de  mSocat 

câtdO^oare  (C.  mutieiu,  Bechst)  ou  trup  mai 
tnmohioB  şi  grumazi  mai  sourtL  La  uord  e  vâ- 
nată mult  pentru  carnea  şi  penele  ei.  Cântă  on 
ton  sonor    frumos.  Ia  SUinii  antioi  era  paserea 


—  Lsiffun, 

ooniaoratt  Ini  ApoIIo,  oaie  dela  ea  şi-a  oj^etat 
daral  profeţiiiL  lupiter  sub  forma  acestei  L.  a 
sedus  pe  Leda.  Se  mai  credea,  că  in  Hesperis 
lângă  Bridan  L.  îşi  anunţă  moartea  prin  cânt 
frumos;  de  aci  *&SMM  de  L.*,  poesia  ultimă  a 
poeţilor.  Corăbierii  oonaderă  bun  omen  întftl- 
niiea  ou  L.  Mai  sânt  ânoă  opt  specii  de  L. 

Is$beda  in  pooeştite  române.  Un  împerat  vâ- 
nând ÎD  pădure,  la  un  iaz  vetfn  o  L.  şi  vru  s'o 
omoare,  dar  prin<}ându-o  o  duse  acasă,  unde  Ij.  se 
raefăon  în  fecioară  frumoasa,  etc.  (cf.  Şăineanu, 
Basme  pag.  266  ^  5^).  După  mitol.  nordică, 
fetele  de  L.  (SchwaneDjnngfranen)  an  fost  Wal- 
ktirile,  cari  au  avut  însoşirea  de  a  se  preface 
in  L.  După  mitol.  ^rm.  ele  apar  adeseori  la 
lîuri,  desbraoă  vestmmtele  de  lebedă  şi  se  Boaldft. 
One  le  fură  imbrăoămintele,  te  are  în  posesiune. 
(V.  pine,  f^a  in  imt.  rom.). 

Lebeda  fC^V****/,  ocnstelaţiune  intre  237*  şt 
329*  ascensiune  leoţă,  şi  29»  6*  şi  69*  19'  deelina- 
ţiune  nordică.  Conţine  afirmative  197  stele  visi- 
oile  ca  ochiul  liber. 

Lebel,  loaiş  1543  preot  ev.  lutheran  în  Tăl- 
maciu,  unul  dintre  primii  humanişti  saşi.  A  remas 
de  el  o  poesie:  »De  op|ndo  Thalmus  carmen  fat- 
storicum.' 

Lebid  iba  Rakra,  (şi  L.  Abu  Oftatf;,  poet 
arab,  n.  ca.  675,  f  1&  ^*  Autorul  unei  re- 
Dumite  >Mollaoa«  şi  unui  >Divan<. 

LablaaOt  NiaAu,  părintele  industriei  de  soda, 
n.  1742  în  Tvoy-le  ^  (CherX  t  1806  în  asilal 
săracilor  din  St.^D«u8. 1791  a  înfiinţat  în  Franeia 
o  fabrică  de  soda,  divnl^tnd  secretul  invenţiei 
sale,  oa  să  poată  nsa  toţi  de  ea.  Ser.  >Mâmoire8 
sur  la  fabnoation  du  sef  et  de  la  soudec  (1798). 

Letoea^  Bdmtmd,  mareşal  francez,  n.  1809 
în  Paris.  In  resb.  orimeic  (1854)  general  de  bri- 
gadă. 1869  ministru  de  resboia;  in  Iul.  1870 
declară  în  cameră,  că  armata  e  gata  de  resboiu ; 
şef  de  stat  major  al  armatei  dela  Rin  şi  ma- 
reşal. Prins  la  capitularea  oet.  Ketz  (îî9  Oct), 
t  7  Iun.  1888. 

Labraa,  l)  X*.  Otaries,  oet  mai  celebru  pictor 
tro,  din  veacul  Iui  Ludovic  XIV,  n.  la  Paris  1619, 

tl690.  Fin  de  sonlptor,  de  o  rară  preoo(»tate, 
f&  qntat  in  studiile  sale  de  oaBOolarui 
Sâguier,  oare  îl  trimise  la  Roma,  unde  el  stndiă 
monumentele  antichităţii  sub  direoţiiinea  Ini 
Ponasin.  întors  la  Paris  1646,  execută  mai  multe 
lucrări  importante  şi  fundă  Academia  de  pictură, 
al  cărei  director  fd  mai  tânjiu.  însărcinat,  îm- 
preună ou  Lesueur,  ca  decorarea  Otelului  Lam- 
beit,  piotâ  iLuorările  lui  Hercole*  îutr'uQ  atil  de  o 
enereie,  care  făcu  contrast  cu  Lesneur.  Deooră 
apoi  luxoasa  resîdenţă  rurală  dela  Taux;  faca 
•Restjffnirea  cu  îngeriis  aflătoare  atfi  Ia  Lonvre ; 
lucri^  la  FontaineUean  o  serie  de  tabloari,  snb 
o<^  Begelţii,  dintre  care:  •Familia  tui  Darius 
«Intrarea  lui  Aloandru  în  BaUlonia*,  eto.,  care 
îi  atnee  toate  onorurile  monarohnluL  In  oele 
din  urmă,  i-se  dădu  decorarea  matahu 
Veisaillee,  unde  totul  ^>roi^  e  fikrat  de  el  aaa 
snb  direcţiunea  Iui.  Afară  de  aceste  opere  mari, 
L.  a  piotat  multe  alte  tabloniiţ  din  oari  oele 
mai  frumoase  sftnt  Ia  Louvre  din  Paris. 

2)  Lebrun.  Franeise  Caroi,  duce  de  PKumra, 
n,  1739;  1799  cuisuL  Sub  imperiu  e  numit  vi- 
stiemic  snpr.  şi  guvernator  al  LigurieL  1810  după 
abdicarea  r^^^ilni  Ludovic  Naptdeon,  guvernator 


Digitized  by  Google 


LeW-] 

al  Olandei  ptoft  in  1813.  Lodovio  XVIII  îl  xm- 
mesce  pair.  f  24  Ion.  1824. 

Laba,  .^^AEatMlni,  econom  Tom.,  n.  IONot.  1836 
ÎQ  Căcova,  cott  Sibiin.  A  stadîat  dreptal  şi  teo> 
logia  ÎD  SibiiiL  1866  a  părisit  carieia  preoţească 
ţi  s'a  strămutat  la  Simiu,  unde  poartă  o  eco- 
nomie model,  ale  cftrei  producte  au  fost  di- 
atÎQse  ca  cele  dintÂiu  premii  la  oumeroase  ex- 
pofiiţiani.  L.  CBte  membra  fundator  ti  >Gasei 
naţionale*,  vioe-preşed.  ta  inBt.  de  cred.  şi  ecou. 
>AlbiDaaşila80oietcom.>OoDCordia<.  [I.B.Ş.J 

Lsea  aao  Lecca,  familie  a  cenţilor  de  Cinaroa 
în  Coisica,  din  care  s'aa  distins  în  seoL  XY: 
JeM  Piaid  de  L.,  conte  âe  Oimarea  (1450—1516), 
in  laptA  perţetoft  cu  adversarii  sei^  trecu  de 
mai  multe  on  în  Italia  9t  la  Genoa  după  ajutor, 
dar  f&  pexaeoatat  de  aoarte  şi  maif  nenorocit, 
dnpâ  o  viaţă  plină  de  ^rie.  Unnl  din  inver- 
şnnatit  săi  adversari  era  Bimueio  de  L. 

Uca|B,  V.  Calo. 

Lwian  Ăob^  ţbotan.)  gen  de  Uoheoi  on  thal 
cmstaoen  şi  apotecii  discoide  ce  au  o  margine 
formata  de  thai;  speciile  sale  trăiesc  pe  lemne 
CL.  swMuM  Ach.,  L.pallida  Krb.)  sau  pe  stânci, 
pâ<>trî  (L.  badia  Ach.).  L.  eteuUnta  Evere.  =  L. 
deeertorum  Kremp.  p.  p.,  lAchm  tatuittiitm 
PaUaa,  se  crede  a  fi  >mana*  Ovreilor.  Cresce, 
probabil  fixată  pe  stAnoi,  prin  Algeria,  Fersia, 
de  nude  e  smolsft  de  vgntnri  şi  transportată  îu 
ahe  iDODii.  unde  oade  sub  iormft  de  >ploaie  de 
duuma;  dn'pS  Farrot  s'a  întâni[dat  o  aşa  i^oaie 
în  Fenia  la  1828.  Ctnd  e  liberă  se  predată  ca 
DÎsce  miei  ghemuri  cenuşii,  tari,  ou  soprafaţa 
neregulată.  E  hrănitoare  pentru  om  şi  animale, 
fiindcă  e  avată  îo  amidon.  [3*  9^  1^1 

LetMt  I  L.,  famUU  boitr*a»eă  din  FalocAia, 
«imioBcută  aici  din  seci.  XVI.  Genealogia  familiei 
începe  dela: 

1)  MareU  agă  V.  L.,  (1560—1619),  care  s'a 
Qostrat  ca  general  ^  timpul  Iui  Mihain  Viteaznl. 
La  15B8  el  duse  Iui  Sigismund  Bitori  an  ajutor 
de  1000  călăreţi.  Mai  tănjiu  fa  alături  on  Mihain 
la  Mirialăa  şi  aperă  cetatea  Chîoiului.  £1  făou 
o  călătorie  la  Vma,  luă  parte  la  mai  mnlte  mi- 
amu  ^  solii,  precum  cea  ou  Tătarii  la  1604,  şi 
primi  dmaţinne  dela  împ.  Rndolf  II,  3  sate  in 
Ardeal,  ^  titlori  nobiliare  de  graf  austriac.  Fu- 
sese mare  oomis  şi  spătar.  (Cf.  Doc.  de  Hur- 
muzaehe,  tom.  IO,  IV.)  Un  nu  al  seu 

2)  Manie  SpdUar  L.j  era  boier  însemnat  al 
hii  Badn  Şerbao  şi  B.  Uudmea,  oare  îl  deo^»ită 
la  1617. 

3)  Lecca,  Constantin,  (1810—1887),  ântâiul 
pictor  roD^.  E^ihamio  sub  Vodă  Al.  Ohica; 
după  oe  stadii  în  Italia  şi  Germania  se  stabili  oa 
profesor  de  desemn  ta  primul  colema  de  atunci : 
8t.  Bava.  Pe  Ungă  marele  sen  talent,  era  om 
de  o  deosebită  cnltori;  a  tradus  mai  miute  piese. 
Printre  principalele  lui  p&nze  sunt:  «Intrarea  în 
Alba-Inba*  la  pinacoteca  naţională  din  fiuoaresd, 
•Bătălia  dela  Blesboeni*,  >Portretul  tni  Cuzas  >Dm- 
fideoarea  lai  Bada  Negra*.  Apoi  copii  după  ta- 
blouri olasice,  şi  multe  alte  lucrări.  Amaa  a  fost 
elevul  sen.  f  1887.  (Ot  N.  Ţiaou,  Biografie  în 
>Etevista  noaăc) 

4)  Lecea,  George,  n.  1844,  fini  Ini  Const.  L., 
comandant  de  cavalerie.  In  timpul  resboinlui  din 
1877 — 78  fiind  căpitan,  în  fruntea  esoadronolai 
tea  de  Ooij,  a  noot  o  străluciţi  şaijă  la  satul  | 


Leiâdea.  71 

Vadiu  din  Bulgaria,  pe  un  deal  între  vii.  ĂscAo 
distruse  o  companie  de  nizami  Tarei  (300),  cari 
eraa  aşeaa^  în  redută.  L.  fâ  decorat  ou  Virtutea 
militară  ol.  I,  Steaua  Romftniei  ou  spade,  şi  Sf. 
Stanistas,  eto.  ţ  30  Oct  st.  v.  1899.  Are  fiu  pe 
Harăkimb  şi  Oetm  Qeorae  L.  {CI.  Colonel  Bo- 
teanu,  Biogr.  lai  Oeone  L.). 

5)  Lecea,  Haraiamo  G.,  poet  rom.,  a  făcut 
studii  de  medioinăîn  Franda.  A  publicat :  >Prim8< 
volum  de  fnimoase  versuri ;  apoi  >8ecnnda«,  tot 
versuri,  premiate  de  Academie;  «Enoch  Atden« 
traducere  în  versuri^  «Cinci  poeme*;  «Povestea 
unei  re^ne<  din  Carmen  Sylva,  eto.  Ca  teatra: 
•Stftipii Statului  şi  Flămftndii  de  glories  comedii; 
•Femeia  înderebiioă*,  baducere;  în  fine  «Casta 
Diva«  şi  >Juoătorii  de  oăzti<  1898  şi  1899,  drame 
cari  au  avut  mare  succes. 

Lsooât  II  L.,  familie  din  Moldova  (Baoău), 
oare  pare  a  fi  o  ramură  a  boierilor  L.  din  Va- 
lachia,  despărţită  prin  seci.  XVII  sau  XVUI. 
Din  ea  sânt: 

1)  LeecOjDimitrie,  general  şi  om  politic  rom., 
n.  1832  ta  Tecuciu,  1 1888,  îşi  făcu  studiile  mi- 
litare în  Francia  şi  apoi  intri  în  armata  ro- 
mână. Maior  la  1866,  el  era  comandantul  ba- 
taUonului  de  vânători  oare  avea  garda  palatului 
la  11  Febr.  1866,  şi  de  conivent  cu  conspira- 
torii în  contra  principelui  Cuza,  a  lăsat  să  între 
ÎD  palatul  domneso  pe  ofiderii  oari  au  provocat 
actul  de  abdicare.  A  şi  devenit  îndată  ministru 
de  reslxnu  sub  loootenenţa  dtmmeasoft  11  Febr. 
pănă  la  11  Maiu  1866,  apoi  iarăşi  lutie  1879 
până  Apr.  1880  sab  ministerial  loan  Br&tianu. 
Io  resboiol  1877 — 78  colonel,  a  luat  parte  la 
luptele  dela  Lom-Palanca  şi  Smtrdan,  apoi  a 
fost  înaintat  general.  Ca  membra  al  partidului 
liberal  a  fost  adeseori  ales  deputat  de  Bacău  şi 
1883—88  preaident  al  camerei.  (Of.  T.  Maioresou, 
Disc.  par^m.,  voi.  1.) 

2)  LeeeOf  Oeorge,  om  politic  român,  n.  1831, 
1 1886,  fratele  lui  Bimitrie.  A  făcut  studii  mi- 
litare, dar  1868  a  fost  numit  de  guvernul  liberal 
raefeot  la  Baoăo,  unde  prin  mesuri  în  contra 
Ovrmlor  a  provocat  scusele  şi  căderea  ministe- 
riuhu  Ooleaou.  (Cf.  T.  Haioreacn,  Disc.  pari. 
voL  I,  pag.  10.)  1882—86  e  ministru  de  finanţe 
în  oabineml  loan  Brătianu. 

Leeee,  mai  nainte  Terra  dfOtrcMtOf  prav. 
ital.  în  Apulia,  7891  kmV,  cu  600,905  loo.  (1^. 
CapiUda  L.  are  23,061  toc. 

Ceoh,  (Licm)  oămpol  ce  se  întinde  în  tnn- 
gime  de  37  km.  între  rial  Leeh  şi  Vertaoh, 
Landesbarg  şi  Augsbut^  în  Bavaria.  Pe  câmpul 
acesta  în  10  Aug.  956  an  foet'totat  nimiciţi  Ma- 
ghiarii conduşi  de  Lehel,  Bnlcs  şi  Botond  din 
partea  oştilor  imperatolui  ^rman  Otto  I.  Se 
4ice  că  nomai  7  inşi  au  remas  tn  viaţă,  cari 
au  adus  în  patrie  vestea  nefericitei  lopte. 

LMhar,  (Mo,  politic  austriac,  q.  6  Ian.  1860 
în  Viena,  renumit  prin  diaoursnl  de  12  ore  ţinut 
Sn  dieta  imperială  in  1897  ca  deputat  german- 
progresist  cu  ooasia  obstrucţiei  germime. 

Leohlaţa,  (ung.  Lekencze),  corn.  mare  în  Tra., 
cott.  Bistriţa,  ou  1879  loa  (1891)  Saşi  şi  Români. 
Komănii  afiliaţi  la  paroohia  matră  Harina  în 
protopopiatul  Bistriţei. 

Leoldea  Ach.,  (botan.)  gen  de  Licheni  cu  ttud 
orastaceu  şi  apotecii  disooide  fără  ma^ne  for- 
j  mată  de  tbat;  are  numeroase  spedi  ce  trăiesc 


Digitized  by  Google 


Leratine  —  Led. 


pe  pietri  (L.  eoarefofa  Aoh.,  L.  pttraea  Flot, 
L,  eotUijfua  Fr.),  pe  piroSnt  sau  pe  lemne  pu- 
trede (X.  uliginoaa  Ach.) ;  foarte  resp&Dditi,  for- 
mftnd  pl&ci  întiose,  gslbeae  amestecate  oa  neţra 
pe  stiiDoile  dia  renanea  alpini,  e  L.  geo^rafk%ea 
Sohaer.,  mai  bioe  WnMOcarf(m  ţeograţhicum  DC, 
disă  aşa  din  cansa  asemeniai  acestor  plăci  ca 
hărţile  geografice.  [8.  Şt.  R.] 

LteftiU;  nanie  dat  unor  substanţe  grase,  cari 
se  giseso  lo  oreer,  aerri,  în  globalele  sanguiuioe, 
îa  gălbenoşol  de  oa*  precum  şi  resp&ndite  în 
]?egnnl  vegetal.  Frio  aci^i  I>  se  desface  în  aoldi 
graşi,  steario,  palmitic,  oleic,  într'ua  eter  al 
gUmiioei  oa  aoid  fosforio  şi  în  calină.  Pro- 
toM^t  oomiiiişi  oi^ioi  formaţi  din  cărbuoe, 
hârogeiiţ  oxigeD,  axot,  fosfor  şi  sulf,  oari  la  fier- 
berea oa  apă  de  barită  dau  pe  Unţă  aoidti  ţraşi 
meotioDati  mai  sub,  şi  alţi  oeriTaţi  asotioi  liberi 
de  frafor,  oe  ae  găseso  în  medava  nervilor,  nu- 
miţi oerebroside.  [S.  U.j 

LMOcq,  Carol,  componist  de  operete,  □.  3  Ion. 
1832}  elev  al  lai  Halev^  şi  Bacia.  Dintre  nu- 
meroasele sale  oompoeiţiuai  sânt  mai  unit  cu- 
noeonte  Oirofle-Oiroila  şi  Madame  Angot 

LeoMrta  ia  IMy,  I)  L^Amdri,  raDomituohiteot 
fraooez,  nataaruoTol  veobibr  biaeria  romAne, 
o.  1844  la  Paria,  elev  al  oelebralui  architeot- 
arcbeolc^  TioUet-le-Dac,  a  înoepat  cariera  de 
arohiteot  prin  o  reconstruire  a  palatalai  dela 
Monaco,  apoi  a  restaurat  dooe  obiele  la  cate- 
drala dio  Cabors  şi  a  coDStruit  moaumente  în  Pa- 
lestina, unde  a  luat  parte  ca  membra  al  expe- 
diţiei aroheologioe  condase  de  Clermont-Oanneau 
1873—74.  Peotm  restaurarea  bisericii  episcopate 
dela  Curtea  de  Argeş  fiiud  trebuinţă  de  arohi- 
teot ooDoscetor  al  artei  bizaatioe,  mtuiatral  cul- 
telor de  atunci,  Titu  Maiorescu,  după  recoman- 
darea loi  ViolIet-le-Duo,  a  însăroinat  oa  aoeastă 
mimone  pe  L.,  care  a  şi  venit  în  RomAnia  la 
1876  ŞL  de  atand  a  re  mas  aioif  ooapat  ou  re- 
staurarea şi  edificarea  mai  multor  monumente, 
pe  lângă  biserica  din  Curtea  de  Argeş,  terminată 
iD  modul  oel  mai  splendid  la  l^ltf,  şi  o  reşe- 
dinţă a  episcopului  de  acolo,  apoi  biserica  Trei 
Srarchi,  precum  şi  Sf.  Nicolae  din  Iaşi  (admi- 
rabilă reconstroire),  biserica  8f.  Dumitru  din 
Craiova,  Mitropolia  din  Tîrsovişte,  eto.  (Asupra 
importanţei  lucrărilor  dela  Cartea  de  Argeş,  cf. 
Nota  dela  pag.  2tf5  şi  sorisoarea  lui  Odobescu 
în  T.  Maioresco,  Disc.  pari.  Yol.  I). 

2)  LeamU  du  NoUn/,  Jtan  JtUea  Anloine, 
piotor  francez,  n.  1842  in  Paris.  Distins  aproape 
U  toate  exposiţiile  de  piotori.  Op.  mai  însem- 
nate: Moartea  lai  Jooaste  (dist  ca  al  doilea 
premia  *de  Bome<  în  1871),  Sentinela  grecă, 
Poarta  seraiului.  Amoral  şi  noaptea;  apoi:  por- 
tretul rwelui  Carol  I  al  &omSnieit  al  reginei 
Carmen  Sylva,  al  prinoesei  Măria  şi  [Hoturile 
decorative  la  catedrala  Curtea  de  Argeş  şi  la 
bis.  8f.  Nicolae  şi  Trei  ErarcU  din  Iaşi.  Distins 
şi  oa  sculptor,  1898  a  început  să  lucreze  o  placă 
în  marmoră  în  amintirea  visitei  Regelui  Carol 
în  18d6  la  Imp.  Francisc  losif  I  la  Budapesta. 
X^.  petrece  adeseori  toamna  la  Castelul  Peleş, 
dSud  r^nei  lecţiunî  de  pictură.  A  dăruit  Aca- 
demiei române  10,0(X)  lei,  din  interesele  cărora  să 
se  dea  premii  pentru  desemn.  (Ct  Dicţ.  Cont) 

Leooata  de  Liila,  recte  GartA  2£aria  Xeoofri^ 
poet  frc.,  şeful  şooalei  pamaBiane  din  Francia, 


n.  ÎD  Africa  1818,  făcu  călătorii  în  India  şi  io 
Fraocia,  şi  se  staUIi  definitiv  la  Paris.  După 
revoluţia  dela  24  Febr.  L.  intri  in  poUtică  şi  se 
făcu  repablicao ;  dar  se  retrase  imediat  ca  să 
se  devoteze  cu  totul  poeuei.  Primai  sen  volum 
este  Poemes  antiqaes  (1852).  La  1854  apărură 
Poemes  et  poesies,  mici  poeme  de  o  fnimaeţe 
rară.  La  1862  traduce  Idylles  de  Theoorite.  Tot 
în  aoest  an  apăru  Poemes  barbares,  ^  în  1869 
publioă  »Eain.(  La  1867  traduce  Diade ;  Hymnes 
orphiques  (I8«t9);  OdyasÂe  (1870).  Intrat  iarăşi 
în  pontică,  pablic  o  scriere  anonimă  Gate(Aiame 
populaire  repoblicain,  care  făcii  mare  agomot. 
Id  Ian.  1872  represintă  la  Odeon  o  tragedie  ies 
E^nyes.  La  1873  publică  o  traducere  d'Horace 
^  o  traducere  din  Sopbode.  La  1 1  Febr.  1886  este 
ales  membra  al  Ac«demiei  în  locul  lai  Victor 
Hugo.  Ultimele  sale  scrieri  sunt:  Poemes  tra- 
giques  (1884),  Euripide  (1885),  Apolloaide,  dramă 
lirică  în  3  părţi  şi  5  tablouri  (1888).  f  1894. 

Lfoonvrwr,  (pion.  Idouvror),  Adriamiy  actriţă 
franceză,  n.  6  Apr.  1(192  în  Damery  1.  E^maut, 
t  20  Mart.  1730,  renumită  tragediană  laTbeatre 
Francais  ia  Paris.  8or.:  >Lettres>,  publicate 
în  1892. 

LmHoft  sau  Utiera,  scaun  portativ. 

LeetIttanifHl,  ţaşteroere  de  patX  ta  Bomani 
o  festivitate  religioasă,  la  care  invitau  pe  ^ei 
Ia  ospetare  sfftnti  şi  le  aştemeau  paturi,  iar 
pe  aceste  aşezau  statue  mici  oh  busturi  (capita 
deorum),  de  regulă  topite  din  ceară,  şi  apţu  le 
aşterneau  de  mâncare,  ca  parte  din  sacrificiu 
dela  ospetare.  L.  se  numiau  şi  puMnariOf  când 
se  aşterneau  perine. 

Lwt«r,  (lat.)  V.  Ceteţ. 

Lectura  sau  cetirea,  este  traducerea  semnelor 
grafice  în  expresii  vocale.  Aceste  semne  pot  su 
ne  litere,  cifre,  note,  semne  geografioe,  figuri 
geometrice,  hieroglife,  eto.  Ceb  nud  obicinuite 
sânt  literile,  elementele  grafice  ale  onventolni 
scris  sau  tipărit.  Cuvântul  L.  se  mai  întrebuin- 
ţează şi  pentru  a  indica  complexul  de  canoscinţe 
oe-l  dobândim  prin  cetire.  Astfel  deosebim:  I«. 
grea,  uşoară,  abstractă,  distractivă,  edificatoare, 
serioasă,  glumeaţă,  poraografică,  eto.  La  înve- 
ţămeot  se  mai  deosebeece  L.  privată  san  par- 
ticulară, pentru  a  însemna  materii  de  cari  ae 
ceapă  şoolarii  în  afuă  de  programa  oficială  a 
şcoalei.  L.  privată  e  sprijinită  de  biblioteci,  în- 
fiinţate anume  pentra  tinerime  Ia  şcoală.  L. 
devenind  o  trebuinţă  tot  mai  generală,  niimerul 
bibliotecilor  cu  scrieri  de  toate  genurile  ae  mă- 
reaoB  pe  4i  oe  meige,  ptia  înfiin^rea  oabioetelor 
sau  cercurilor  de  L.  pftnă  şi  în  oomonele  nuale. 

Lwtwrer,  (eoţl.,  pron.  leoşfinr),  oeteţ,  deosebi 
ajutor  de  predicator,  oare  are  să  ţină  predica 
dela  vecernia  de  Dumineca. 

Leoythls  Loefl.,  (botan.)  gen  din  familia  Le- 
cythituoee,  ca  vro  30  specii,  arbori  mai  ales 
dut  America  tropicală.  Fibrele  liberiane  dela 
unele  specii  se  folosesc  pentru  ţeseturi,  prepa- 
rarea hârtiei ;  fructele  dela  L.  oUaria  L-,  numite 
oala  maimuţn,  marmite  de  tângtf  quatete,  au 
carnea  şi  seminţele  comestibile  şi  sftnt  mâncate 
de  maimuţe  şi  papagali.  [8.  ^  Rl 

UetiMkl,  8tam^,  xc^  al  Poloniei,  v.  8ta- 
nislav. 

iad  (aaa  LtdoJ,  la  Slavi  an  dea  al  reabomUii, 
contrar  lui  JColaaa,       ai  păciL 


Digitized  by  Google 


Lsda  —  LoftaliBare. 


7» 


Lada,  îo  mîtoL  ^reo.  fata  Im  Theatioa,  reţe 
din  A^tdia  şi  soţi»  hii  lyadareoSţ  rege  din 
^arta.  Cftştigftiid  favoarea  lui  Zeas,  acesta  în 
cbip  de  lebedA  s'a  apropiat  de  ea,  pi  dupi  ua 
mit  L.  a  născnt  dooe  ooe,  cUn  naol  a  ieşit  He- 
lena  (lana);,  iar  din  celalalt  Polvdeokes  (PoUnx) 
^  Castor,  adecă:  Dîoscurii,  până  ce  după  alt 
mit,  h.  dala  Tyndareofl  a  oascat  pe  Klytăin- 
Mstim,  iar  dela  Zeas  pe  proncii  numi^-  Mitol 
X  explică  aşa,  oă  L.  repreaintă  materia  pri- 
mitivă intanecoasă,  oă  Zeas  e  creatorul  laminei, 
care  din  întanerec  resare.  ['^tm.] 

iMâtlbmt,KarlFriedriehvon,\iQttanBiyU.  1785, 
1 1851,  fost  p^fesor  la  Dorpat  (1811—36).  A 
wda:  Flota  Jiitaioa,  4  voL,  1829—34  (împreună 
on  K.  AdL  Meyer  şi  Alez.  von  Bunge);  loones 
ptantamm  Qovanun  floxam  rosucun,  5  vcd., 
1829—34;  Sloia  itMsica,  4  yoU  1842—53, 
scriere  de  mare  inpcwlBn^  pentru  stadiul  florei 
României.  [S.  Şi  R.] 

ladellT-Wlohela,  Joan,  conte,  politio  austriac^ 
fMt  miDistm  de  agriooltură  în  oabînetul  Badeoi 
I&b4ia  1897),  xl  1842  în  Fraga.  1866  a  luat  parte 
ia  resb.  ca  voluntar  in  reg.  de  dragoai  Wia- 
diachgrfitz.  Ia  dieta  boemă  şi  oea  imperială  ade- 
rent al  agranamolui-couservativ.  1^  ministru 
de  agriciutiiTă. 

Ltdarmta,  cetate  dacică  în  calea  Sarmi- 
i^etaaa,  putând  ajunge  la  ea  l^unile  romane 
piu  valea  Timişului  ^  Berzoviei. 

Ledaebawtkl,  MieulaVf  ooote,  cardinal,  n. 
-J9  OcL  1822  in  Gorki ;  1866  arahiepisoop  de 
Poaao-Gneeen.  Pentru  oposiţia  contra  leilor  din 
Maia  (v.  ac.)  arestat  şi  deţinut.  1875  canlioal. 
Dela  1892  prefect  al  institutului  >De  propaguida 
6de<  ÎD  Borna. 

l<dr»-IMIlB,  Alexandre  Auguste^  om  politic 
tn^  a.  ISXyi.  DistioB  ca  advocat  şi  publicist  tn 
*Ia  Reformes  vedea  regenerarea  Franciei  în 
republică  şi  votul  universal.  24  Febr.  1846 
propane  guvernul  provisor,  în  care  întră  şi  el 
ia  intenM.  8e  despărţi  de  cc4ejţii  BÂi  din  pricina 
legăturilor  aale  ca  loorătoni.  Faoe  opositie 
ptâamică  moderaţilor,  dar  fără  atiooes.  Câştigă 
pi^ne  voturi  la  preaiden^  fuge  la  Londra 
1849.  Scrie  >De  la  decadence  de  l'Angleterrec, 
00  pamflet  violent  contra  claselor  din  Anglia 
şi  contra  caracterului  Englezilor.  In  1870  vine 
în  Francia,  stă  în  Paria  pe  timpul  asediului, 
se  alege  dinţat,  dar  demisioneaiă,  moare 
31  Dec.  1874.  Loi  Jj.  datoreeoe  Franoia  votai 
tmiveraal. 

Ledw  L.,  (botan.)  gen  de  Ericaoee,  tribul  Rbo- 
doree;  cuprinde  4—5  specii  de  arbuşti  erecţi  sau 
tîritori  din  regiouile  reci  şi  arctice  ale  emisferei 
boreale;  au  frunte  coriace  persistente  şi  miros 
reşinoe.  fnuuele  de  L.  paluttrs  L.^  ce  oresoe 
prin  torlnxii,  au  proprietăţi  narootioe,  se  dau 
oontta  diaenteriei,  toaei  mi^towcă,  eto. ;  în  me- 
diana pc^Hilară  provoacă  accidente,  oăc»  sânt 
toxioe;  ae  subetitueec  uneori  hemeiului  în  fa- 
bricarea berei,  dar  aceasta  abinci  e , vătemă^ 
toare,  căci  provoacă  dureri  de  cap,  vărBături, 
chiar  delir;,  se  erede  că  tot  cu  aceste  frunze 
Roşii  dau  miroaul  special  pieilor  tăbăcite  (ţise 
isft,  piele  rusească.  Franzele  de  L.  iâti- 
folimm  Jacq.  din  Amexioa  nordică  se  dau  ca 
ceaiuri  pect(»ale,  tooioe,  digaatiTe  (thee  de  James, 
de  Labrador).  [8.  Şt  U.} 


Lteda,  onş  mnni^Ml  în  inteiioral  An^ei, 
Iftiuă  canalul  L.-Liverpool  (208  km.  long.); 
367^^)6  loo.  (1891);  centrul  industriei  do  postav. 

Learaia  Sw.,  ^botan.)  geu  de  Graminee,  tribul 
Oryzee,  foarte  înrudit  cu  Orţfza  (Orezul),  de 
oare  se  deosebesce  DUinai  prio  spicule  compri- 
mate, cu  2  glume  (nu  4)  şi  stamine  6 — 3  sau  mai 
pu^oe  (nu  constant  6).  Are  5  specii  din  America 
boreală  şi  tropicală,  una,  L.  oryzoides  8w., 
orescend  şi  m  Asia,  Ehiropa  temperată  şi  la  noi  prin 
bălţi,  mlaştini,  ape  lin  curgetoare.     [S.  Şt.  R] 

Leeuwardea,  c^)itala  prov.  olandeze  Friesland, 
30,433  loo.  (1890);  ttrguri  de  bucate  şi  de  vite. 

LsfnwheaXf  |>ron.  lefoşoh),  fabricant  de  arme 
în  Paris.  1825  a  inventat  poşca  de  încărcat  pe 
dioapoi  şi  nu  sistem  de  revolver. 

Lefttbvra,  Franeue  lonf,  mareşal  sab  Na- 

rleon  Bonaparte,  n.  25  Oct  1755  in  Paris, 
14  Sept  1820.  Intrat  de  tioer  îd  gardă,  a 
înaintat  rapid  până  la  mareşal  (19  Maia  1804). 
S'a  distins  în  lupta  dela  Jena,  la  asediul  cetăţii 
Danzig,  (27  Maiu  1807  duce  de  Daozig)  şi  id 
Spania.  Soţia  sa^  o  spălătoreasă,  ou  oare  legase 
ouooscinţă  âncă  in  ttnereţă,eeterni8atădeSanlou 
în  piesa  >Uadarae  8ui8-gene.« 

Lefeţia,  trupe  de  oşteni  mercenari  din  ve- 
chime, in  ţerile  xomftne.  Nomele  lor  arată  cbiar, 
oă  erau  angajaţi  ca  leafă,  în  serviciul  ţerii,  deo- 
aebindn-ae  de  >oştenii  de  ţeară*  cari  erau  numai 
Romftm  fi  întru  cĂtva  obligaţi  a  se  lupta  peotm 
ţeară.  L.  sau  meroenarii  erau  în  vechime  în 
toate  tarile  europene  şi  adesea  formau  o  pu- 
ternică parte  a  armateL  In  Bom.  trupele  de  L. 
se  recrutau  mai  alee  dintre  Unguri,  Şerbi,  Po- 
loni, Germani,  etc.  [O.  L.] 

Leftort,  Franeisc  lacob,  consilier  al  lui  Petru 
cel  Uare,  n.  1663  la  Geneva,  părăsesce  patria 
în  vîrstă  de  21  aut  şi  în  Berviciul  Holaudei 
ajunge  la  Arohangel  şi  de  acolo  la  Uoscva.  Intră 
în  serviciul  Rusiei  şi  se  bucură  de  protecţiuDea 
prin^ltti  TasUe  Galiţin  în  timpul  regentei  Sofia 
(1682~89).  Fu  cunesout  de  Petru,  care  profită 
de  onnos(»ntele  şi  de  fldelib^  liu.  însoţi  pe 
Ţar  în  oălUorii  prin  Rusia,  fu  numit  admirai,  îl 
însoţi  în  călătoria  prin  Europa  din  1697.  f  1699. 

Left,  monetă  de  aur  ori  de  ai^nt,  în  valoare 
de  5  ^bini,  diu  cari  se  fac  salbe  (Şaineanu, 
Di(^).  Lefter  eshanii^  .gol,  lipsit  de  bani;  Lef- 
fcTMv  ocupaţlaDea  de  auoeri  ou  aoop  de  oSştig, 
sia.  profesiune. 

Le^,  tot  ceea  oe  e  fficot  conform  legii  aan 
orgauisat  de  le^. 

LCBtl  tender,  C'nglJ  mijloc  legal  de^  plată. 
In  Anglia  se  înţeleg  sub  L.  t.  plă^Ie  în  aur 
(Sovereigus),  în  aigmt  până  Ia  40  şiliogi  şi  în 
note  de  5  uvre  sterliogi.  Cu  învoirea  guver- 
nului, banca  Angliei  poate  decreta  penton  un 
timp  anumit  Mletele  sue  pceste  6  Livre  aterlinp 
de  L.  t 

LeşallHre,  învestirea  cu  formele  legale;  cer- 
tificarea autenticităţii  unui  act  prin  o  autoritate 
publică. 

Ltgalisarea  actelor  e  o  formalitate,  care  dă 
deplină  credinţă  datei  şi  semnăturii  unui  act, 
pentru  că  e  certificată  de  un  funcţionar  publio, 
oare  are  această  calitate.  Astfel,  pe  câod  la 
autenUflcare  fuDcţionarul  constată  şi  consimţcr 
meatul  părţii  care  presiotă  actul,  la  L.,  el  nu 
certifică  decât  data  şi  semnătura  persoanei.  O 


Digitized  by 


Google 


1 


74 


Lcigi*  — Lege. 


L.  «  mai  puţin  dar,  decftt  o  anteiitiflca».  Aota] 
I^diaat  are  dată  etriă,  se  aoie  dud  e  făoat  şi 
□amai  priD  declararea  în  fals  se  poate  dovedi 
că  data  na  e  exaot&. 

Legaţi  se  nnmesce  o  doDaţiantj  fkuuta  prin- 
tr'uQ  testament.  Modestia,  oelebml  jarisconsolt 
romaD  din  seul.  ni  d.  Chr.,  îl  definesce  donatio 
testamente  relicta  (Dig.  81,  de  l«g.  II,  36).  Dup& 
art.  y87  şi  următ.  dia  cod.  civil  român,  sânt 
mai  multe  feluri  de  legatari.  Aşa  avem  L.  uni- 
veridl,  adecă  disposiţiaDea  prin  care  testatorele 
Iasă  dnpă  moartea  sa,  la  ana  saa  mai  multe  per- 
soane nnivenalitatea  baounlor  sale  (art  888  oiv. 
rom.,  oiT.  fruc.  1003);  L.eu  HUut  partieulart 
are  oa  obiect  o  fraoţiane  a  moştenirii  precom 
jametate,  a  treia  parte  san  toate  imobilele  saa 
toate  mobilele  sau  numai  o  fracţiune  din  ele 
(art.  894  rom.,  1010  frc.);  în  fine  L.  aingular  este 
acela  oare  are  drept  obiect  un  lucra  determinat 
Legatarul  universal  are  drept  la  univeraalitatea 
bunurilor  defnnctalui,  adecă  are  drept  la  toate 
bunurile  cari  există  la  moartea  testatorului,  mai 
puţin  datoriile  şi  sarcinile  impuse  de  lege  (oa 
reserva  moştenitorilor  reservatori)  sau  de  testator 
însuşi;  el  are  vooaţiune  la  întreagă  averea de- 
fanotuloif  aşa  oft  dacă  aoesta  a  lăsat  mai  multe 
l^te  paitioulare,  oare  no>şi  prodoo  etectal,  ele 
se  oavm  l^taralui  universal.  In  oodnl  franCf 
art  1000  aoorda  legatanUni  aniveisal  seainaj 
adeoă  are  posesiunea  de  drept  enm  asceodeoţii 
şi  deaoendeoţii  în  dreptul  romftn.  In  Rom.  art 
891  diferă  în  această  privinţă  de  articolul  francez, 
oăoi  un  aoordă  senina,  l^;ataral  ooiversal  treboe 
după  codul  oivil  român  să  oeară  dela  juatiţie  tri- 
miterea lui  în  posesiune. 

Legat  sau  trimi»  (legatus).  In  timpul  Roma- 
nilor se  da  acest  nume  la  diferiţi  magistraţi, 
trimişilor  senatului,  loooţiitorilor  de  consuli,  pro- 
consuli sau  pretori.  însărcinaţi  cu  guvernarea 
unei  provincii,  şefilor  de  legiuni,  etc.  Sub  im- 

Seriu,  provinciile  începură  să  se  administreze 
e  nn  tegatut  At^ftuH  pro  Frattortj  de  oănii 
atribaţiani  puteau  fi  atit  civile  oăt  şi  militare. 
Aoeaata  pentru  provinciile  imperiale.  Provinciile 
^iee  «senatoriale*  aveaa  UgaU  proeonsyUs  pro 
praetore;  dar  toţi  se  alegeau  dintre  senatori. 

Legat  papal  eete,  în  ţerile  catolice,  un  re- 
presentant  al  papei.  L.  a  latere  sânt  oardinalii 
trimişi  cu  depline  pateri,  ca  ambasadori  saa  ple- 
nipotenţiari, pe  lângă  guvernele  străine.  Spre 
deosebire  de  cei  trinuşi  îutr'o  ţeară,  cu  puteri 
ordinare,  şi  can  se  numesc  nuntii  (nonoes). 

[O.  L.] 

Lefltlui^i  totalitatea  penooalului  care  oom- 
pane  o  minune  diplomatică,  al  cărei  şef  e  acre- 
ditat de  puterea  oare  îl  trimite  pe  lângă  no 
guvern  străin.  Tot  prin  L.  se  hiţelege  toti^tatea 
afacerilor  misiunii,  şi  întru  cfttva  insă-şi  mi- 
siunea. Când  în  capul  misiunii  ae  ^ă  un  am- 
basador, atunci  se  întrebuinţează  nnmele  de 
anUfOtadă,  în  loc  de  L.  Dreptul  de  legaţiune  e 
aeiiv  sau  pasiv,  după  cum  e  vorba  de  a  trimite 
agenţi  sau  de  a-i  primi.  Dreptul  de  a  trimite 
agenţi  diplomatici  nu  aparţine  decât  statelor  cari 
posed  plina  suveranitate,  acelor  oari  faţa  de  alte 
puteri  au  drept  de  a  încheia  tractate  sau  a  de- 
clara resboiu.  [O.  L.] 

Legifaira,  un  alt  nume  al  aşezământului  ju- 
diciar feria  (bierîia). 


Lepmma  bU  AfOm»  y**uiA  aşezământ 

Bodal-eooDomic  instituit  de  Khwa  ViieuiU  prin- 
tr'an  hrisov  (1596X  şi  care  dispunea  oa  ţeranii, 
>cue  pe  ce  moşie  va  fi,  aoela  să  fie  romîn 
vecinie,  unde  se  va  afla.<  Silit  de  evenimente 
şi  de  planurile  sale,  Mihaiu  iertfesoe  astfel  pe 
ţerani  pentru  a  atrage  pe  boieri,  consfinţind 
formal  un  obioeiu  abusiv.  De  altfel  era  şi  ne- 
cesară o  aşa  mesoră,  oăoi  satele  se  spărseseră, 
ţeranii  fugind  de  nevoile  vremei,  şi  ţeara  era  Îs 
mare  angm^ie  prin  luptele  începute  şi  urmărite 
de  eroicul  voevod. 

Legaţii  vitei  eete  una  din  priooipalele  ope- 
raţiuni la  ciutura  viei.  Ea  are  de  soop  de  a  da 
viţei  şi  rodului  mai  multă  lumină.  Viţa  de  vie 
se  leagă  ou  rafie,  teiu  topit  şl  neto^it,  ou  nuiele 
de  răchita  despicată  ofi  ou  legături  de  paie.  Se 
leagă  pe  un  singur  par  san  arac,  san  pe  mai 
muţi  (SJ — 4}  arad  de  jar  împrejur.  Via  nici 
odată  să  nu  se  lege  vertical,  fie  în  sus  fie  io  jos, 
oi  mai  bine  în  eemioero  în  linie  orizontală  ori 
în  linie  oblică,  pentra  a  repartisa  mai  bine  seva 
cătră  toţi  mugurii  ei  de  o  potrivă. 

Lege,  este  norraa  nestrămutată  dapă  care  se 
petrec  întâmplările  din  natură,  sau  după  care 
ar  trebui  să  se  petreacă  faţtele  oamenilor, 
isolati  sau  în  societate.  Basa  on  p  oăni  L.  este 
sau  o  necesitate  determinată  de  natura  Inoru- 
rilor,  «au  o  exigenţă  de  drept  ceruţi  de  puterea 
eociuă,  san  o  obligaţiune  moraUi  impusă  de  idea 
datoriei  cătră  [ţuterea  divină,  ori  sub  oe  formă 
ne-am  închipui  această  {mtere.  Sunt  l*.  natu- 
rale, raţionale  şi  poaitive.  L.  a)  naturale  ex- 
primă reUţiunile  reale  şi  constante  ce  se  des- 
copere între  întâmplările  din  lumea  externă  şi 
internă.  In  acest  sens  se  vorbesce  de  L.  astro- 
nomice, fisice,  chimice,  biol<^ce,  psiohologice, 
sociologice.  L.  b)  rafionale  sunt  acelea  pe  cari 
trebue  să  le  urmeze  mintea  omenească  pentra 
a  stalnii  adeverul  (L.-le  logicei):  frumosul  (L.-Ie 
esteticei)  şi  binele  (L.-le  moralei).  L.-le  ce  tre- 
baeso  păzite  pentru  stabilirea  adeverulni  se  mai 
numeec  principii  ale  raţiunii  teore- 
tice, cele  pratru  stabilirea  l»nehu  se  mai  nu- 
mesc şi  principii  ale  raţiunii  practice, 
iar  cele  pentm  frumos  se  mai  numesc  nriucipii 
ale  gustului  sau  judecăţii,  (Eant).  In  al  treilea 
rând,  L.  c)  poeittve  sânt  acelea,  oari  avendu-şi 
originea  dela  vr'o  autoritate  superioară,  snut  pus< 
oa  model  iţentra  conduita  omului  sub  sancţiunea 
pedepsei  şi  recompenselor.  L.-le  pmitive  ap<H 
iarăşi  sunt  positive  divine  şi  poeitive  umamm 
Cele  umane  sfint  sau  biserioesoi  sau  civile  după 
cum  emuiă  dela  autoritatea  bisericească  ori  deli 
cea  civilă.  După  calitatea  oWgaţinnibr,  pe  cui 
trebue  să  le  îndeplinească  mintea  san  conduiti 
omului,  L.-le  positive  şi  cele  raionale  pot  1 
afirmative  şi  negative.  CMe  afltinative  aratj 
ceea  ce  e  de  făout,  cele  negative  sau  oprîtoan 
ne  opresc  a  face  oeva  în  oontra  ordinai  morale 
Be  mai  deosebesc  apoi  L.-Ie  poaitive  în  L.  8  o  r  i 
şiL.  naacrise  sau  consuetudioale  (uaus,  obiel 
nuinţe).  Considerând  întinderea  lor  de  aplicaţie 
L.-le  în  genere  se  deosebesc  în  L.  generaU  i 
epeciaU,  după  cum  se  r^eră  şi  conţin  nomM 
pentru  toate  caşurile  ori  munal  pratra  o  paiti 
din  ele.  , 

Legi  ale  asoeiafiunei  se  numesc  în  peichd 
logic  acelea  prin  cari  ae  stabilesc  reiaţiuiule  o 


Digitized  by  Google 


LBgenda  —  legisbitiaiiâ. 


76 


b^Dtae  sS  exMe  între  deosebitele  noastre  »tări 
ii  eoDKiînti  (imagini,  simţiri,  Toliţiuni)  peatra 
(sdHTCfinaitQft  unele  prin  miilodrea  dton. 
SiMb  de  «nu^intă  fifeSna  pute  UD  aceeaşi  oott- 
mi^  tnboe  să  se  grupeze  într'o  nnitate  ge- 
Kndi  sa  fneişi  oomposi  du  atte  noitiţi  păr- 
tinim, oe  se  formează  în  TÎrtntea  L.-lor  de 
aDdaţhiBe.  In  special  L.-le  asocnaţiaDei  resatti 
tt  eoosidaarea  tiwtilantâfii  ^  a  tOMUguUaşU 
iilU&Tbiî),  oe  se  pot  observa  între  stările  de 
eoflGemitL  Similaritatea  poate  fi  aeemenare  pro- 
^1  i}i8i  fi  ooQtrast,  iar  contiguitatea  poate  fi 
m  spiţhi  fi  in  timp.  De  aici  L.-le  asociaţiunei 
utnmuttouele  patra:  a)  X.  atemSnăirii:  Stări 
ţadiice  asemenea,  împreoidknda-se,  se  ^  re- 
pmhe  reaproc,  8.  e.  poitretal  re]niKlaoe  per- 
mn  p»  cne  o  represuită;  b)  eOnlnuAiM; 
âiri  paidiiee  (repreaeatbi),  oazî  formeaiă  o 
adteei  oe  se  nprodno  reapno,  s.  e.  8(^n  ^ 
Ciwns;  c)  L.  etmUg*mtă^  în  spi^  san  a  oo- 
enRaţei',  representAri,  cari  an  fost  deodată  în 
'.<ns«ni^  se  reprodae  leoipnM^  s.  e.  Colombus  fi 
Aaeiica;  Bnitos  şi  moartea  lai  Ceear;  d)  L,  eon- 
tifwU^întimp:  Btări  peichioe,  caria'aasno- 
ctdit  neniijlodt,  foratnd  o  serie,  se  reprodae 
îsţmnatst,  s.  e.  atrctfele  dintr'o  poeeie,  in- 
(Mnlft  dintr'o  căUttorie.  OL  Fletom,  pesohol. 
34 


«mMUMmmei  se  namesce  aceea,  care 
I  modol  enm  o  oU^athme  se  poate 
sfiaba  ta  atta.  De  pildii  enm  o  pedeapaă  s^ar 
pti  nUniba  în  alta.  Gf.  Oomafapooe. 

lefife  at^iUtni,  namile  şi  ootoim  tcmprjm- 
vfih^u,  sSnt  adererori  implicate  în  ori  şi 
ce  i^puDaotare,  dar  cari  fiind  evidente  prin  ele 
isfili  B'aa  trebuinţă  de  atvamentare  şi  sânt  o 
imoţie  pentru  adeverul  form^  al  afirmărilor 
gi  nţionamentolor  noastre.  Ca  leg  Ale  ci^ietârii 
Konfflderi  următoarele:  a)  L.  identităţii 
işiinăpiam  identttatis)  fiecare  noţiune  f^dire) 
(rie  ^ili cn sine  însăşi,  A  eete  A;  b)  L.  con- 
tridietianii  (princ.  contradiotioois)  în  TÎr- 
ntH  cănia  despre  o  idee  na  patern  4ice  in  acelaş 
liB^că  eete  şi  nu  eete,  eă  are  o  oamato  şi  are 
mates  oontimră;  oa  an  oorint  în  rîrtatea 
dnii  un  aet  de  giMfire  odată  săTÎrşît  nn  poate 
S  ooriinat  ca  nedeainişit,  IIcm  mtqtM  mmmI 
mdmmtm;  e)  h.  exotuBivităţii  (princ. 
odoen  terţii),  Inter  duo  eontradiitioria  wm  ut 
wdisM.  In  TÎrtntea  acestei  L.,  dintre  doue  jn- 
jedti,  care  ana  afirmă  despre  an  subiect  an 
pe  care  cealaltă  îl  neagă,  namai  una 
îadsfîideTerată;  d)  L.  raţlnnei  suficiente 
(princ.  TitionisX  ^VVMI  «tiw  rotume  tuffieienii, 
Aceasti  L.  impune  cugetării  necesitatea  de  a 
no  ifinna  şi  de  a  nu  nega  nimic  fără  motiv  sau 
n^e  mnlţămi^uv.  Cf.  Eletosu,  Lo- 

Upria,  tradi^one  nuracnloosă,  atribaind  per* 
»u«or  ftpto  şi  însaşiri  supranaturale.  L.-e 
'Ma  legere,  a  ceti)  se  ^om  la  înoeput  în 
Bnla  edeoastioft  din  efvol  media,  tot  oe  tnbaia 
!i  se  ceteucă  la  servidal  religios.  Io  armă  acest 
temin  însemna  numai  povestiri  despre  vieţile 
'N^r  fi  martirilor,  cari  se  ceteau  in  biserici 
!Î  n  mese  în  mănăstiri.  Cele  mai  însemnate 
'^''Minai  de  asemenea  legende  sfiat  >Legenda 
^Hti  au  >Historia  lombiudica*,  ftoută  de  ar- 
tNinopol  lacobos  de  Toragiae,  in  aed.  XIII; 


şi  «La  legende  ceKsto*  san  >Aota  sanctemmc  a 
Bollandwnlor  ţv.  ac.).  Hai  tftr^iu  s'an  numit  L 
p  alta  povestiri  miraculoase,  oam  sfint  tradi- 
ţiuaile  despre  eroii  ^  semizeii  antid,  Horcule, 
Tesen,  Romul  şi  întreagă  istoria  Romei  sab  r^; 

3 toi  L.  oiclolai  carlovingian,  ale  mesei  rotonde, 
e  Niebelongilor;  la  noi  L.  mănăstirii  Arge- 
şului, ş.  a.  L.  se  deosebesc  de  basme  şi  mitu- 
rile dssice,  pentru  că  persoanele  din  ele  sânt 
oameni,  iar  nu  4)ei  ca  îa  mituri,  sau  alte  fiinţe 
sopranatorale  ca  în  basme,  şi  aparţin  unui  loo 
şi  timp  determinat  Herder,  în  >LegeadeD  nod 
Paramytbiens  a  limnrit  înţeleeal  şi  însemnă- 
tatea morală  şi  istorică  a  L.-lor,  mai  ides  a  celor 
medievale,  că<}ato  pe  atunci  în  mare  dispreţ. 
Intre  L.  anele  sfiot  uegorice,  oa  sEiouleanol*,  san 
L.  isvoarelor  minerale  fleU  Hehadia;  altele  sftnt 
mituri  looaluate,  ca  U  Dochiei.   [Iţ  Strajan.] 

Legende  popmare  9e  îfie  L.  scrise  de  poeţi 
după  modelai  oelor  poporane,  propagate  prin  viul 
grăia  şi  create  de  popor.  Astfel  sânt  L.  lai  Herder, 
Siiokerţ,  Kemer,  Sohwab,  Bimrock,  ale  poeţilor 
romantici,  şi  Ia  noi  framoasele  L.  ale  Ini  Ale- 
xandri, ş.  a. 

Lafsr,  Lom»,  eradit  francex,  membru  onorific 
al  Acad.  ram.,  n.  13  Ian.  1843  la  Tonlonse.  Io 
tinereţe  a  călătorit  mult  prin  Boemia,  Polonia, 
Seriiia,  Unmria,  Rusia,  a  făcut  corsari  de  lim- 
bile slavice  la  Borbonna,  la  şcoala  de  limbi  orien- 
tale, a  fost  însănânot  cu  deosebite  misiuni  soiin- 
ţMce  în  Rnsia,  păni  eind,  1886,  derine  profesor 
de  limlnle  şi  Uteratoriie  slavice  Ia  Colibe  de 
France.  Lucrările  sale  sânt  foarte  numeroase: 
De  Nestore,  re  ram  Rnssicarum  soriptore;  Cjr- 
rille  et  Uethode,  6tade  histori^ue  snr  la  oon- 
veision  des  Blaves  au  Cbristiamsme,  1868,  tese 
de  doctorat;  L'enoycliqae  du  Iter,  ie  drolt  de 
la  RuBsie  et  le  tort  de  la  Pol<^e,  trad.  din  ru- 
seeoe,  1866  (L.  a  foet  totdeuna  de  partea  Ru- 
şilor 10  contra  Polonilor,  şi  de  aceea  a  fost  oom- 
bătat  în  Revue  des  deux  moodes  de  scriitorul 
polon  Iulian  Elaczko);  Chants  hero'iques  et  ohan- 
80^  popnlaires  des  Blaves  de  Bohdme,  1866; 
L'Etst  antriohien,  1806;  La  Bohteie  historiqne, 

Îitt(»esque  et  Utteraire,  1867  în  ^laboraţie  cu 
.  Fries ;  Le  monde  slave,  1873 ;  Etudes  «aves, 
1876;  Histoire  de  rAutriche-Hon^e,  1879;  Non- 
veltes  Mudes  slaves,  1880;  Recueil  de  oontes  po- 
pnlaires slaves,  1882;  fisquisse  sommaire  de  Ia 
mythologie  slave,  188*^;  Chronique  dite  deNester, 
trad.  şi  oommeatar,  1884;  La  Save,  te  Danube 
et  te  fialkan,  1884 ;  La  Bnlgarie,  1885 ;  Le  monde 
slave  au  XIX  siecle,  1885;  Noavelles  etudes 
slaves,  1886;  Rossee  et  Slaves,  1890;  La  tittâ- 
ratun  msae,  1892^  fără  a  mai  enumera  lucrările 
ttcnto  în  colaboraţie  cu  alţii,  traducerile,  nume- 
roasele articole  publicate  prin  diverse  reviste,  ete. 

LeMim  sau  legţiadro  (ital.)  uşor,  ouvdnt 
întrebuinţat  îa  musuă  oa  termin  de  expresiune, 
rwMrtftndn-se  la  modal  de  atac  al  sunetelor. 

U|lt  XIII  lealna,  una  din  legiimile  romane 
oare  a  participat  la  expediţia  contra  Dacilor. 
Această  l^aoe  a  remaa  dela  începat  în  Dacia 
şi  a  stat  neclintită  aci  oftt  timp  această  provincie 
a  foet  sub  Romani  (106 — 270J.  Reşedinţa  ei  prin- 
ciptUă  era  ta  Apmim,  unde  îşi  avea  şi  coar* 
tierul  seu.  lOdon.] 

LefMaţlise.  R^mul  constita^onal  împărţind 
puterea  legislativi  între  suveran  şi  popor,  re- 


Digitized  by  Google 


76 


L^tim  —  Leghuea  de  onoAre. 


cere  pentra  Bcopol  acesta  pe  lângft  savenui  8no& 
9t  (ţigane  oe  represinU  voinţa  ^porului.  Oi^ga- 
nele  acestea  sQot  eorpurUe  Ugtmtoart.  ]Sle  aa 
oompetBD^  mai  larga  saa  mai  restrinsă  şi  se 
compun  (Un  una  sau  din  dooe  oamere.  O  sin- 
ţnră  cameri  este  nsitată  la  corpurile  legiuitoare 
pentru  teritorii  mai  mici  în  cadrul  statului,  precum 
sunt  dietele  diferitelor  regate  şi  ţeri  dia  AuRtria, 
iar  pentru  întregul  teritoriu  al  statului,  îndeo- 
sebi în  statele  mai  mari,  fuDcţioDeaxă  de  regulă 
doue  camere. 

Ântâia  cameră,  numită  ţi  senat,  camera  mag- 
naţilor, etc.,  se  compune  dia  elemente  mai  con- 
servative şi  mai  ales  din  membrii  bărbătesci  ai 
iamiliei  domaitoai'e,  dia  cei  nui  ioalţi  dignitari 
biseriGeaoi,  din  repnseoiaDţii  unor  familii  în- 
semnate, din  bărba^  eminenţi  ai  sciinţei  $i  artei, 
numiţi  de  suveran,  san  din  senatori  ide^  de 
corpuri  electorale  speciale,  iar  camera  a  doua, 
oomitft  casa,  sau  adunarea  deputafUoff  oupriade 
aleţii  poporuloL 

Alegerea  urmează  mai  în  toate  statele  în  cer- 
curi electorale,  delimitate  de  mai  înainte,  par- 
ticipând la  alegere  sau  toţi  bărbaţii  majori,  îb 
oare  cas  este  vorba  de  un  sufragiu  universal, 
sau  numai  persoanele  ce  au  absolvat  studii  mai 
înalte  sau  plătesc  o  sumă  anumită  de  imposite. 
Io  caşul  din  urmă  se  deosebeso  adese  după  cent 
şi  în  diferitele  cercuri  eleotonle  euni  sau  eor- 
puri  ^ectoraU  spedale. 

Alewerila  aânt  publice,  directe  saa  indirecte, 
verbab  san  seorete,  şi  se  fac  ou  majoritate  ab- 
solutâ.  Totalitatea  aleşilor,  întrunită  în  namerul 
reoeiat  la  chiemarea  suveranului  în  locul  legal 
şi  la  oafa  atatorita,  formeasă  respectivul  corp 
le^uiior.  Preaidentul  ini  sau  se  numesce  de  su- 
veran, sau  se  alege  de  cătră  deputaţi.  R^ola- 
meotnl  se  votează  de  cătră  însuşi  corpul  legiuitor. 

In  competenţa  corpurilor  legiuitoare  încape 
conlucrarea  la  legislaţiune,  încuviinţarea  impo- 
sitelor  şi  stabilirea  budgetelor,  în  fine  controla 
executivei. 

■  Legiferarea  urmează  sau  la  iniţiativa  ^ver- 
nnloi  sau  la  propnaerea  deputaţilor.  Proiectele 
gaverDoloi  preced  de  regulă  propunerilor  depu- 
taţilor. Desbaterea  se  deosebeeoe  de  rflnd  in 
cea  generală,  în  cea  în  secţii  şi  pe  artieoli  şi 
în  cea  asupra  întregului  proiect  Ca  proiectul 
să -devie  lege,  se  reoere  consimţirea  amlwlor 
camere,  unde  există  doue,  şi  saaoţinnea  snve- 
raniUoi.  Lcţgile  votate  şi  sanoţionate  se  promulgi 
de  miniştrii  responsabili. 

Stabilirea  budgetelor  cuprinde  dreptul  de  a 
fixa  creditele  acordate  pentru  fiecare  ram.  al  ad- 
ministraţiunii,  de  a  încuviinţa  incassarea  sumelor 
necesare  pentru  acoperirea  creditelor  acestora 
şi  de  a  controla  gestiunea  cu  creditele  şi  sumele 
încuviinţate.  Spre  a  controla  administraţiunea, 
corpurile  iegiuitoare  an  dreptul  de  a  înteipda 
pe  miniştri,  de  a  face  anchete,  ^  de  •  trage 
eventoal  la  respnndere  pe  miniatiii  vinovaţ.  Li- 
bertatea deabaterilor  este  garantată  prin  le^  spe- 
ciale pentru  scutul  adnnăribr  corpurilor  legiui- 
toare şi  prin  imunitatea  (v.  ao.)  deputaţilor. 

Laolti»)  îi^  drept  in  genere  exprimă  situa- 
ţiunea  unei  persoane  relativ  cu  Jegea.  In  special 
prin  denumirea  de  L.  se  exprimă  situaţia  legală 
a  unui  copii  faţă  de  părinţii  aei.  Aşa  oopil  L. 
este  acela,  oare  este  conceput  in  timpul  oăsii- 


toriei,  fie  oK  lUHoe  în  timpnl  cMtoriet,  fie  AipK 
desfacerea  ei.  Ca  nn  oopil  aft  se  poatit  numi  L., 
trebue:  să  eziăte  oăsttorie  întn  păriofi;  pA- 
rinţii  să  fie  antoiiî  lai  a  oonoeptiB  si  fi  arat 
loc  în  timpol  oăa&toriei.  L^;ea  prevede  anumit» 
re^e  pentra  dovedirea  filiaţiunei  legitime. 

Legitimarea  poâetortdui  eambiai.  Poliţele, 
biletele  la  ordin,  se  transmit  prin  gir,  adecă  prin 
semnarea  din  dosul  oambiei  a  nuinelui  oelui  oare 
transmite  cambia.  Posesorul  unei  cambii  girate 
dovedesoe  că  e  proprietarei  ei,  prin  seria  ne- 
întreruptă de  giruri  cari  au  ajuns  până  la  dÎDSul. 
In  acest  mod  posesorul  cambiei  ae  legitimează, 
jusbfioă  prin  ce  mflai  a  treont  cambia  şi  oara 
a  ajuns  până  la  eL 

ljBgltliMti<M*>  *ctul  prin  oare  un  copil  natural 
oapetă  poaiţiunea  şi  drepturile  unui  copil  legitim. 
Originea  acestei  institaţiuai  o  găsim  la  Homanî, 
mai  paţin  (nmosoută  în  timpul  republioei,  de 
aceea  în  acest  timp  nici  nu  găsim  r^ţule  pentm 
L.  oopîibr  natuiali;  dar  în  timpol  in^tuinJni, 
ooncuDiuajul  începind  a  îoloooi  căsătoria,  s'a 
simţiţ  nevoia  de  a  se  căuta  mijloace  prin  cari 
oopiii  naturali  să  se  legitimeze  şi  astfel  să  poată 
fi  puşi  eub  puterea  părintească.  Sub  Constantin 
se  stabilesc  cele  dintăiu  principii  generale  pentru 
L.  copiilor  naturali,  şi  interesul  societăţii  âind 
ca  sa  înlesnească  cât  mai  mult  L.,  s'a  admis  că 
pfainţii  pot  afrfi  leeitime»  oopiii  naturali  prin 
uDul  din  ormătoar^  moduri:  «fisătorie  aabse- 
quenti^  ohUgaţie  la  carie,  resoript  imperial,  aan 
prin  teetament  Lsginitonii  romfin  b  aimis  L., 
dar  nomai  sub  ooodiţtanea  căsătoriei  eabse- 
quente,  după  cum  este  şi  la  Francezi.  Aşa,  după 
dreptul  actual,  ca  un  oopil  oatund  să  poată  fi 
legitimat,  treime  ca  părinţii  lai  să  se  căsăto- 
rească şi  să  reounoasoă  pe  oopil  ca  al  lor,  chiar 
prin  actul  celebrării  căsătoriei.  Ori  oe  oopil  na- 
tural se  poate  legitima,  căci  legiuitorul  nu  face 
nici  o  deosebire  între  copiii  naturali  umpli,  in- 
cestuoşi  sau  adulterini.  Se  pot  l^itima  prin  că- 
sătorie nu  numai  oopiii  lUtecu^i  sau  oonoepuţi 
ioaiato  de  căsătorie,  dar  şi  copiii  morţiş  înainte 
de  căsătorie,  cari  ar  &  lăsat  urmaşi  în  viaţă. 
Copiii  legitimaţi  au  aceleaşi  drepturi  ca  şi  cojnii 
Intimi,  insi  numai  din  momentul  legitimi^ 
cu  alte  ouviato  L.  nn  are  ^eot  reboactiv. 

Leiţialtori,  aoeia  dintre  Iudei  oari  se  ocupau 
cu  Bciioţa,  mai  alea  a  legii  lui  Uoiee,  se  numiau 
^  cărturari,  daseâii,  «nottMor»  (rabbi),  fiindcă 
spre  a  iostrui  poporul  apucau  preceptele  legii 
la  viaţa  practică.  In  interpretarea  legii  puneau 
mare  pond  pe  tradiţianea  judaioă,  şi  se  dimiteau 
in  disensiuni  inutile,  pentru,  aceea  poporul  nu-i 
ascnlta  cu  plăoera  (Mat.  9,     \  Luc,  7,  30). 

Lefliune»  (lat.  legio),  corpurile  de  armată  ro- 
mană, oompuse  din.  10  cohorte,  30  manipule  şi 
60  centurii.  Namerul  ostaşilor  unei  .L.  wia 
după  timpuri:  sab  Bomal  3000  pedeatraşi  şi 
300  călăreţi,  sub  Uaria  6000,  eto.  Scau  coman- 
date de  tribuni,  sub  împăraţi  de  legaţL  In  tim- 
purile noastre  se  numeso  L.  trape  volnatare  oari 
operează  în  resboia  atiA  de  cadrele  armatm 
rwulate. 

LbqIiim  de  MOm,  naicnl  ordin  francez, 
creat  de  Napoleon  I  prin  legea  din  29  Floreal, 
anul  X  al  revolaţiunei  şi  inaugurat  în  2804,  în 
timpul  imperiului.  Decoraţia  consistă  într'o  stea 
ou  cin<a  raze,  «Ibă,  al  cărei  oentni,  înoungiurat 


Digitized  by  Google 


liagmd  —  Lâbiui. 


77 


de  o  ooroanft  de  laari  ^  stejar,  presiatâ  de  o 
parte  ficnim  Ini  K^xdeott  cu  legenda  ini,  iar  de 
■Itm  Timnral  ea  fokenil  in  ^liare  şi  devisa: 
^onneur  et  pitlie*.  uidovie  Z  v  III  înlocui  fifora 
lai  Kaţoleou  oaaliu  Hanrio  IV;  iar  rapoUioa 
printr'Qit  mp  io  femeie  oare  o  reptoBintt.  Or- 
dinal ft  foit  reoiganisat  prin  deoret  în  1852. 
Craee*  e  sospoidatil  de  o  paoglîoS  roşie  simpli 
«i  eaprinde  ormitoBrde  grade:  mare  oraoe  (80), 
Biui  oficieri  (200),  comandor  (1000),  oficieri  (4000) 
şi  csnieri  al  căror  muner  e  ilimitat.     [O.  L.] 

I  Bff  BBil,  MniUf  profesor  şi  elenist  fnmoez,  m. 
coreep.  al  Acad.  rom_  nnnl  din  cei  mai  meritoşi 
Bsocitini  in  domeniul  istoriei  greoo-romfine, 
D.  1841  în  Fontenay-l»-Uarmion  (OUvados),  dela 
1883  |Hţ>leeor  titular  de  greaca  modernă  la  şcoala 
da  limlă  orientale  din  Puia.  Cea  mai  mare  parte 
din  mmeroasele  sale  poblicatiî  conţin  contoibotii 
h  iatorin  Etomiailor.  HotKm  ântiUa  pe  acestea : 
BmhoI  de  poknea  hiatoiiqaes  en  ţreo  volsaire, 
idatifs  ii  la  ^irqnie  et  aox  Prinoipantis  danu- 
bnnnea,  poldlte,  tradnits  et  annotes,  1877,  opeiî 
in  care  gisim  un  cântec  asnpra  mor^i  lai  Mi- 
hail  GBBtaoQzen,  şi  viaţa  lai  Mihaia  Viteazul  de 
vistiernieal  Btavrinos;  Ephâm^rides  Daces  on 
chroniqae  de  la  gnerre  de  4  ana  (l?dt^30)  par 
C.  Daponte  (r.  ac.),  1880 ;  BibHotheqae  grecoae 
Tolgaire,  1881,  conţine  istoria  lai  Mihaia  Vi- 
teanl  de  Palamede,  ooraposi  în  1607,  şi  istoria 
Yaiaehiei  de  mitropoUtol  Uyrelor,  Mateia  din 
Foţouaaa  (1601 — 17),  o  poemft  mai  lângă  şi  alte 
actieri  ale  lai  Dapottte  şi  ale  altora,  toate  re- 
latiTe  la  fiomftni.  Oânealogte  dee  MaTiooordate 
de  GoBStaiitnM^  et  aatree  dooameDis  ooncer- 
nant  eette  familie,,  1886 j  Epistolaire  grec  ou 
Becnnl  de  lettres  adreesees  pour  la  ptupart  k 
CtuTMote  Kotaras,  paţriarche  de  Jerosatom,  par 
Ies  priDces  de  Talaehie  et  de  Holdarief  1888; 
Deax  TÎea  de  Jacqaes  Basilicos....  prince  de 
XtddaTîe,  Tane  par  Sommer,  l'aatrfl  par  Ora- 
ziani,  1889.  Afară  de  acestea,  cari  ne  privesc 
direct,  mu  sânt  de  notat:  Grammaire  greoqae- 
Dodeme,  1878;  Bibliographie  helleniqae,  1865; 
Soavean  Dictionnaire  franţais-grec-modeme  et 
grec-modeme-franţais,  188&;  Cbansons  et  contes 
popnlairee  de  la  CUaboreţ  1870;  Colleotions  de 
tnoamnents  poar  aerrir  ă  Tetode  de  la  langae 
oeo-hellniiqae,  18(^—75,  25  de  volume;  Le 
PhyaM^cttos,  1873;  Chansoas  popcdaires  grec- 
qoes,  1876;  Beconl  de  contes  populaires  grecs, 
1881,  etc  Gf.  Şăineann,  Istoria  filologiei  române. 

Lsgn,  (port  Lâ^on,  ttal.  Lega),  mila  (me- 
sară).  Legriut  spaniolă  â  8000  varas  (coţi)  sau 
24,000  pies  (urme)  =  ISSSiyt  m.  Legua  portu- 
^tetM  a  3  milbas  sau  mile  mici  =  6190-96  m. 
Legua  Hal.  aan  Legua  tMtrica  (mila  metrică) 
ă  10,000  m.  =  1  miriametru  =  ly,  mile  germ. 

Laflau,  gen  de  şopSriă  din  familia  Iguani- 
delor,  se  nutresoe  cu  insecte  şi  plante;  carnea  şi 
ooele  se  minincă.  Are  5  specii,  cari  trăiesc  prin 
insulele  vest-indiaoe  şi  America  sudică. 
LagHM,  l^umen  (botan.)  v.  Fraot 
latmim,  oaseina  plantelor.  6e  găsesee  ca 
on  aiMuinnat  aledin  in  seminjMe  plantelor  ca 
tasolea,  maznea,  tintea,  eto.  Se  presintft  ca  o 
tnassă  amorfă  oşor  macanăUlă. 

Lapaninsase,  (botan.)  Emilie  vastă  de  diali- 
peţale,  bine  dfriimitată  şi  foarte  naturală,  co- 
prio^ând  arbori  oan  ietlniri. «  fraas»  spiralate, 


stipulate;  fiori  ermafrodite  rar  unisexuate,  he- 
teroohlamydee,  pentamere ;  androceadiplostemon 
sau  pleiostemon ;  1  cârpei,  rar  2 — 0—15,  ou  multe 
ovoto;  frnot  mu  adean  o  legamS  uneori  in- 
dehiscentt;  seminţa  oa  poţin  atfaumen  san  lipsă. 
SAnt  resi^DditB  în  toate  re^anile,  din  oele  reoi 
pftnă  la  cele  tropicale.  Se  divide  în  armatoarele 
subfamilii:  Himosee,  ou  fiori  regalate  (aoti- 
nomorfe),  stamine  în  numer  definit  sau  nome- 
roase;  genuri:  Albieeia  (v.  ac),  Acacia{y.  ac.), 
ifimo«a;  Gaesalpinee,  ca  corola  zygomorâi 
(v.  ac),  10  stamine  în  general  libere;  genuri: 
Oopaifera  (v.  ac),  Hymenaea  (v.  ac),  Bauhinia 
(v.  ac),  Oereie  (v.  ac),  Caeeia  (v.  ac),  Căratonia 
(y.  ac),  Krameria  (v.  ac),  Caeaalpinia  (v.  ac), 
Haemaiacylon  (v.  ao-),  OleditaStia  (v.  ac);  Pa- 
pilionacee,  ou  flori  zygomorfe,  10  stamine 
diadelfe,  mai  rar  monoadeffe  sau  libere-,  genuri: 
BophorOf  Myroxjflon,  Lu^nu»,  Qenitta  (v.  ac), 
Omănu  (v.  ac),  Ononi»,  Tr^onMa,  Mettteago, 
MdHotue,  Trifoiium,  AnţhyUi»  (v.  ac.),  Lotue, 
Indigofera  (v.  ac),  Sobitua,  Coitdea  (v.  ac), 
Caragmna  (v.  ac),  Attragalue  (v.  ac),  GH^ 
ofrrfusa  (v.  ac),  CorotâUa  (v.  ac),  Onobn^ta, 
AradUt  (v.  ac),  Deemodium  (v.  an.),  Ptero- 
earpu»,  Oicer  (v.  ac),  Vida,  Lene,  Lathyrut, 
Piimm,  Gtyeine,  PkoMolue,  DoHi^b  (v.  ac). 
Familia  L.  mai  cuprinde  şi  alte  numeroase  ge- 
nuri, oitftnd  aoî  numai  pe  cele  indigene  şi  pe 
cele  exotice,  folositoare  ca  plante  industriale, 
fn  rage  re,  alimentoresau  medicinale.  {B.  Şt  R.] 

Lâniţ  fLelUf  Leel,  Lil),  anal  dintre  daoîi 
marian,  pe  timpul  năvălireî  lor  în  Ungaria. 
8'a luptat  împotriva  principelof  bulgar  Zalân ;  on 
Bulcs  şi  BotoQd  împreună  ocopă  Croaţia-  Dnpft 
datele  din  Anonymos  se  pare  a  fi  identic  on 
Lehel,  care  955  s'a  luptat  la  Augsburg,  dar  e 
mai  pobabit,  că  acela  a  fost  fiul  seu,  care  în 
ooeaşi  luptă  că(}u  îo  mftnile  lui  Heiu-ic  şi  fâ 
spânzurat  în  Regensbui^. 

Lehlla,  corn.  rar.  în  Rom.,  j.  Ialomiţa,  com- 
pusă din  sat  L.  şi  Săpunari  ou  21(X)  loc.  (Dicţ. 
geogr.  1897);  oom.  are  3  şcoale  şi  3  biserici; 
teritoriul  com.  e  străbătut  de  calea  ferată  Ba- 
caresm-Feteeoi. 

LehHeal  saa  Ltihăcetm  liuttUm,  com.  mţ. 
şi  atenenţă  la  paroohia  (jogoUna,  moşie  boie- 
rească în  căp.  CJernăaţalai  ^  j.  Sad^^rei  în 
Bucovina,  are  680  Ioc.  (606  ort-or..  Im  rom.- 
oat,  24  mos.),  o  şooală  primara,  staţiune  de  cde 
ferată.  Un  cătun  I^eaoeui  e  atenenţă  la  parochia 
Boian.  [Dr.  I.  O.  Sbiera.] 

Lehua,  lăuza,  v.  Jjftuzia. 

Lelbalz,  ITtMc/mdoM/rMd,  filosof  germ.,  o.  1646 
la  Leipzig;  înoep  a  filosofa  la  virata  de  15  ani. 
Stadiă  matematicele,  fitosofia,  dreptul;  1670  con- 
silier la  înalta  carte  a  electoratului  din  Mainz; 
întrebuinţat  în  misiune  diplomatică  şi  trimis  la 
Paris  1672,  unde  stătu  trei  ani,  şi  cu  care  ocasie 
oălători  şi  la  Londra.  Dela  1676  conservator  al 
iriblioteoei  din  Haaovra,  fanf^ane  pe  oara  o 
păstră  toată  viaţa,  dapă  ce  mai  fusese  numit 
consilier  intim  al  duciuir  de  Hanovra,  consilier 
anlic,  baroa  al  imperiului.  A  dos  o  ^aţă  plină 
de  satisfacţii  safietesci.  în  aferă  de  cei  din  armă 
doi  ani  ai  vieţii  sale,  pe  oare  i-a  petrecut  fiind 
uitat  şi  părăsit  de  toţi.  f  1716. 

L.  a  fost  un  spirit  universal.  8'a  distins  iu' 
dr8pt(MetlK)das  aova  disoendae^ae  doomdaeqae- 


Digitized  by  Google 


Leioflster  —  Lelegi. 


jnriBnvdentiae);  în  matematioă  (descoperirea  od- 
CDlnTai  diferenţial,  «i  în  ori  oe  cas,  fecundarea 
acestei  metoade  descoperită  şi  de  Newton);  în 
meoanică  (Teoria  motus  abstracţi  ooncreti) ;  în 
istorie  şi  filologie  (Annales  Branavicensee);  în 
teologie  (Bystema  theologicum),  prin  oare  caută 
să  împace  catolicismul  ou  protestantismul  şi  re- 
ligia ou  raţiunea;  dar  cu  deosebire  în  filosofle, 
întemeiănd  ud  sistem,  în  oare  oaată  ou  deo- 
sebit Buooes,  să  conctlieEe  atomismul  cu  idea- 
lismul. Wa  dat  o  formă  siatematioă  filosofici  sale ; 
o  imtem  reconstitui  însă  din  principalele  sale 
aorieri  filosofice,  în  cea  mai  mare  parte  în  fran- 
ţujwsoe :  lieditiâionea  de  cognitione,  veritate  et 
ideis  (1084) ;  Lettre  sur  Ia  qoestion  si  Teasenoe  du 
corps  consiste  dans  Tetendue  (în  Journal  des 
Savaots  (1691);  Nouveaux  Essais  sur  l'euteode- 
ment  bumain;  £asais  de  Theodicee  sur  la  bonte 
de  Dieu  (1716);  la  Mouadologie  (1714) ;  Prinolpes 
de  Ia  aat^jre  et  de  la  grftce  foodes  en  raison 
(1714),  şi  întinsa  sa  oorespoodenţi. 

Doctrina  lui  Leibnis.  Esenţa  lumii  nu  e  în- 
tinderea ci  forţa.  Fcrţa  resultă  din  o  infinitate 
de  forţe  elementare,  monadele,  punote  fără 
întindere,  dar  cari  suut  înzestrate  cu  per- 
cepţie (consciinţa  confusă)  şi  apetiţiuse 

SHHwnţăX  Aoasta  monade  sânt  afaaolut  deose- 
te  unele  de  altele^  abeolnt  ftoă  influenţă  unele 
asupra  altora,  dar  fiecare  constituia  un  oma- 
laoni  de  univers.  Acest  simnlaom  e  nai  per- 
fect sau  mai  puţin  perfeot  după  oum  monadele, 
oaii  au  infinite  grade  de  petieotiDoe  '(monada- 
mineral,  monada-plantă,  monada-om),  sunt  mai 
perfecte  sau  mai  imperfecte.  Potrivit  cu  aceste 
giade  de  perfecţie  ele  îşi  repreaintă  simulacrul 
lor  de  univers,  şi  în  această  representare  constă 
onnoscinţa  tor  despre  lume.  Noi  dar  prin  mo- 
nada oe  represintă  eul  nostru  ou  canoescem 
universul,  oi  numai  schimbările  ce  constitae 
seenţa  monadei  noastre,  iar  nici  deoum  lumea 
externă  c(mstituit&  din  celelalte  monade. 

Menadele  inferioare  se  pot  grupa  d&nd  nas- 
oere  la  oorpurile  anorganice,  dar  ele  se  pot  grupa 
împrejurul  unei  monade  superioare  dominante, 
şi  atonei  se  produc  corpurile  oiganioe.  In  aceste 
i^pregate  monada  dominantă  ordonă,  iar  celelalte 
se  BupajL  Pentru  că  însă  monadele  sânt  absolut 
fără  nid  o  infiuenţă  unele  asupra  altora,  Leibniz, 
pentru  a  explica  această  concordanţă  şi  cores- 
pondeaţă  între  mişcările  deosebitelor  monade, 
a  imaginat  teoria  armoniei  prestabilite, 
prin  care  el  afirmă:  Dumnedeu  oreând  mona- 
dele le-a  făcut  să  aiba  prin  propria  lor  fire  şi 
fără  să  fie  în  nioi  un  cbip  influenţate  de  celelalte 
monade,  aceea  toadenţă  de  concordanţă  şi  de 
corespondenţă  unele  &tft  cu  idtele.  llonaidelei, 
în  virtutea  apetiţiunii  pot  să  se  desvoalte,  pot 
sft  doUtndeasoă  poteri  de  a  representa  din  oe  !n 
oe  mai  bine  lumea  proprie  şi  prin  aceasta  de 
a  dob&ndi  un  grad  snpenor  în  rangul  menadelor. 

Dumnezeu  e  conceput  de  L«bniz  ca  in  afară 
de  universul  astfel  conceput.  Dumnejeu  este 
monada  monadelor,  monada  perfectă  care  re- 
preseotând  perfect  lumea,  o  crează. 
Bepresentarea  noastră  despre  lume  e  contra- 
dictorie, pentru  că  noi  fiind  monade  inferioare 
faţă  de  el  nu  putem  ave  despre  el  o  idee  ade- 
cuată. Totuşi  el  e  conceput  de  Leibniz  ca  creator 
al  tuturor  monadektr,  pe  oari  le  poate  nimioi 


ori  otod,  şi  fiind  raţiune  pură,  oare  exeroitân- 
du-se  crează,  treboe  să  fi  oreat  cea  mai  bună 
dintre  toate  lumile  posibile.  Aoeasta  e 
formula  optimismului  lui  Leibnia,  oan  fi  faoe 
ai  a:^lice  existenţa  leolui  ca  deriviad  din 
ÎBBft-şi  pecfeo|iniiea  oatnriî  lucrurilor. 

[Dragomireecu-I 

Lsloe«tsr,oni9  în  Anglia,  (StUtu  OoritanorumJ^ 
capitala  oott  Leioeeter.  Era  important  în  epoca 
eptarohiei  anglo-eaxone  şi  în  perioda  normandă 
ajunge  un  oraş  foarte  populat  Are  aproape 
200,000  loo. 

Loloertefi  Bob«rt  DueU^,  wmU,  (pron.  Ijeater), 
favoritul  tesinei  Eliubeta  a  An^ei,  n.  1532. 
Făont  oonsiBer  de  stat,  dăruit  oa  averi  nuri, 
spera  să  fie  soţul  reginei  ^  împiedecă  propup 
nerile  de  căsătorie  fioute  reginei  de  prin<apii 
fnncezi  şi  austriaoi.  8e  orede  că  a  otrăvit  pe 
soţia  sa.  A  purtat  intrigi  i^i  între  Măria  Stuart 
şi  Etisabeta,  otrăvi  pe  c  altă  soţie,  ou  care  se 
căsătorise  în  secret,  comandant  apoi  în  Olanda 
ocmtra  Spaniolilor  şi  în  Anglia  oontra  acelora, 
deşi  n'avea  calităţi  militora.  1588-  Regina, 
îndată  după  moartea  lui,  i-a  vendut  averile  la 
licitaţie,  ca  să  scoată  oheltuielile  făcute  de  et. 

LetoMtenUn,  (pron.  leeter^),  comitat  în 
AngUa,  2071  km*.,  ou  233,150  kw.  (1801). 

LeldM,  oraş  în  Olanda,  v.  Leyden. 

LeUeiifNtt,/<AafM  OotOab,  n.24Nov.l715ui 
BoBperwenda,  ţ  2  Beo.  1 794.  A  stndiat  în  Oiesaen, 
Leiprig  şi  Ealle.  La  1743  ajnnae  pnioKir  de 
medicină  Ia  univ.  din  DBi8liaig..La  1766  a  pu- 
blicat opal :  >De  aqoae  oommnois  nonnuUs  qua- 
Utatibua«,  în  oare  e  descris  experimentul  făcut 
mai  fint&iu  de  Erter  (la  1746),  apoi  de  el,  ex- 
periment numit  dnpă  numele  lui.  Anume  un 

Eicur  de  apă  pus  îutr'o  scafă  de  platină  înfier- 
entată,  nu  evaporează  decât  foarte  pe  încetul, 
fiind-oă  în  jurul  lui  se  formează  un  înveliş  de 
vapori,  oe-1  soutesoe  de  fierbinţeală.  Dacă  scKb 
se  mai  reoeece,  piourul  evaporeasă  îndată. 
Lelnrif,  oraş,  v.  Lipeca. 
Lenh,  oraş  in  oomitatul  BOoţiaB  Ediubun,  eu 
67,660  Ioc.  (1891);  L.  e  portul  oxaşolui  Sdin- 
burg,  având  oomereiu  înflemnat. 
Leltha,  nu,  V.  Laita. 

Leimn,  GuiUamte,  n.  1828  în  Ftouleat-God- 

rând.  t  1  ^ebr.  1871.  A  făcut  călătorii  prin 
Turcia,  ţerite  Nilului,  Asia  mioă  şi  provinciile 
Indulni.  1862  censul  în  Masaaua  (Abis8inia)t  ex- 
pulsat  de  regele  Teodor.  Intre  altele  a  ecria : 
Etnografia  Turoiei  europene  (1861  trad.  în  L 
germană). 
Lekaiion,  v.  Lechinţa. 

iMÂr,  abaţie  ben^oiată  în  Ung.,  oott.  Bara; 
Ia  1340  a  existat  deja  şi  avea  un  abate  ou  nu- 
mele Ştefan. 

'  LakytliM,  nume  dat  de  Gtied  unui  vaa  oUnng 
cu  grumazi  subţiri  şi  cu  o  toaztt,  în  oare  păstrau 
aoi  oleul  destinat  ]^ntm  ungerea  coipuloi,  aci 
cel  sfinţit,  ou  care  în  (moarea  ontărei  divinităţi 
stropiau  mormintele. 

Lei,  la  Slavii  vechi  ^bxl  al  amorului  (Eroa); 
fratele  seu  Polei  (Ant-eros)  ^eu  al  cpntra-amo- 
niluL  La  Poloni  sunt  cunoscuţi  oa  doi  fraţi  ne 
se  aseamenă  Diosoarilor,  iar  alţii  cred  oă  sânt 
luceaferii.  [Atm.] 

Lelefl.  în  timpurile  veohi  numele  oolectiv  ce 
ae  da  clonilor  treonţi  din  Asia  mică  în  Hellada. 


Digitized  by 


Google 


telwoi- 

LriM^  OMB.  în  Raa.,  j.  Qorj,  «HnpmS 
«■  3  ciit,  oa  13C0  loc  (Diet.  geogr.  1892),  cari 
ae  oflopă  ou  agrioDltora  91  Isnuiiiia;  corn.  are 
4  Uwrioi     1  «ooaUL 

Le— Hi  (pnm.  I&metr),  1)  Fndericy  aotor 
&aac«a,  d.  1800  în  Havze,  f  1876  in  Paris.  Re- 
pneeatânt  de  fnmte  al  dramei  ronumtioe.  8cr. : 
>Soarenii8c  (1879).  2)  Jula,  literat  fraaoei, 
B.  1863  în  YeoDocr,  18^  proi  la  unirerutatea 
din  GrenoUe.  Dela  1884  se  ocupS  numai  ou  li- 
tentuim;  tiiiiMoe  în  Puis.  C^itio  de  frânte. 
Ser. :  poeat  lirice,  orittoe,  pieRe  teatrale,  novele, 
romane. 

Lt  Mim,  oraş,  t.  Hans. 

LtmbtrŞf  (Lwpoliâ,  Lwo»,  LeinaJ,  capitala 
OalHîei,  residenţa  arohiem  128,000  loo.  (1890), 
Poioni,  inal^  Ovrei  şi  Armui.  L.  propnn  (}>b 
«te  mic  ■  dar  oele  4  sabvrlw  ide  sale  sunt  mari 
p  aa  cele  mai  fnimoase  edificii  Inlnstria  ei  00- 
neiaiil  este  foarte  însemnat.  Are  molte  fabrici, 
dbtre  cari  mai  însemnate  amintim:  6  fiU>rici 
de  mş^nî,  2  de  ofaibrite,  6  de  bere,  12  de  că- 
râmifji.  4  turnătoare  de  fier,  ş.  a.  Institaţioni 
enltoi^:  pătatul  imiTeraititii  de  pe  piaţa  8t 
Georgiu,  ca  laborator  mare  chimio,  grădină  bo- 
tanică, şcoală  de  silTioaltori,  mtisea  bc^t  în 
antichiiSti,  biUiotecă  oa  86,000  voi.,  9.  a.  Dintre 
biserici  mai  însemnate  amintim :  Userica  roin.- 
cftt.,  biserica  armenească,  biserica  dominioao&. 
Dintre  palate  mai  frumoase  amintim:  palatul 
■pîtaMtiL  teatral,  casa  aliena^lor,  etc  Oraşul 
U  a^a  edificat  în  1^  de  daode  de  Halida,  Leo. 
In  timpul  lai  Caaimir  cel  Mare,  L.  a  fost  oel 
mai  însemnat  oraş  dX  Poloniei.  La  împărţirea 
piimă  a  Pohmiei,  L.  qnnse  io  posesiunea  Aa- 
striei,  în  care  este  ţi  a8tă$.         [M.  Bodin.] 

LflişBBl,  looHf  episcop  onit  al  diecesei  Făgă- 
raqnliu,  n.  23  Apr.  1780  din  părinţi  nobili  în 
Deunir  lângă  Gaj.  A  studiat  dreptul  în  Cluj, 
unde  a  fost  şi  alnnm  al  semiaariulm  catolic  >Bi. 
loeifc  După  un  an  de  servioia  ca  provisor  la 
domininl  episc  din  Blaj,  întră  în  semioarial  teol. 
de  aoolo,  şi  dnpă  doi  aai,  îa  1803,  fu  trimis  în 
aamitiariiil  oatouc  din  Oradea  mare,  nnde  absolvă 
teologia  Io  1  Oct.  X80S  fii  sfinţit  preot  colibe 
^  nomît  profesor  de  filoBofie  fi  istoria  bis.  în 
Blaj.  In  1807  fâ  nnnit  ţaroch  şi  protopop  la 
etaj,  nnde  întoarse  la  onire  mai  pe  toţi  locui- 
twîi  Tomloi  din  acest  oraş,  şi  aduse  la  auire  şi 
anele  comune  din  jnr.  In  28  Oct  1819  fu  ales 
canonic,  dar  dq  sa  mată  din  Cluj  la  Blaj  [âuă 
ÎD  1  Oct  1820.  Pe  când  an  în  Clnj,  fa  invitat 
de  Teniamin,  mitropolilal  Ifoldovei,  lia  Iaşi,  spre 
a  conlucra  Ia  înfiinţarea  institutelor  cultorale  de 
acolo,  dar  episcopul  Bob  îl  reţinâ.  In  1820,  îo- 
torcenda-se  la  Blaj,  fiî  namit  secretar  al  be- 
tisnolni  episcop  Bob,  desvoltftod  ÎQ  aoest  oficiu 
activitate  extraordinară  ^  ^ponSnd  şi  irtoria 
bia.  în  aeminariol  teolo^po.  Dapă  moartea  epis- 
copalai  Bob  (ţ  2  Out  1830),  ft  ales  vioar  ca- 
pţtolar  Dem.  Gaian  Jnn.  ţv.  ac),  iar  aoeata  mn- 
rind  în  3  Martie  lS32y  ta  local  lui  fâ  ales  L 
Le  meni,  care  în  sinodul  electoral  din  15  Hain 
IS32  fa  candidat  în  looul  prim  peotru  scaunul 
eptscoţesc  cu  179  din  212  voturi.  In  23  Aug. 
1832  imperatol  Francisc  il  nami  episcop,  iar 
papa  îl  preconisâ  în  16  Apr.  1833.  In  6  Iunie 
1^  fâ  sfinţit  episcop  în  biserioe  catedrală  din 
Ondes  mare  prin  eppal  Sam.  Voloan  şi  în 


Lamina.  70 

Ulnl.  aoabş  ana'a  iutalatîn  Btaj.  Gn  aoaaată 
ocasiime  ^nii  sinod  dieoesan,  în  oare,  îotre  altele 
se  botări,  ca  în  flecare  paroohie  Â  se  înfiin- 
ţese  şooală  ou  înv^tor.  L.  în  decoisul  pă- 
storirii aale  visitik  apnMpe  toate  paroohiile  die- 
cesei sale  vaste.  In  1837  sidî  00  cheltuiala  sa 
cele  dorn  tumori  frumoase  ale  biseriofll  cate- 
drale din  Blaj,  la  oare  adause  dooe  sacristii  lângă 
altar  şi  doue  oomri  de  ambele  laturi  ale  pree- 
biterinlui  şi  o  terasă  în  piaţă.  Tot  atunci  restaară 
şi  mări  castelul  mitropolitan.  Completă  cuisarile 
teologice  la  patru  am,  îu&ioţă  catedre  noue  la 
gimnasiu  şi  catedra  de  istoria  universală  şi  de 
filoBofie  o  încredinţjt  emditaloi  8im,  Bărnaţiu. 
Prin  aceste  reforme  dete  mare  avent  şooalelor 
din  BUg,  la  cari  pe  timpol  aoela  alergau  tineri 
din  cele  mai  dmărtato  ţinatui  epn  a  asoalta 
prelegerile  vestiţuor  profesori.  In  1842  împreună 
cu  episcopul  gr.-OT.  dm  SiUinTasile  Ibga  inainti 
la  dieta  din  Cluj  o  peţiţiane  în  oaosa  dreptu- 
rilor religioaBe  şi  politice  ale  Românilor  din 
'fondul  regia*.  Cu  remonstraţiaoeasadiaSlIartte 
(24  Febr.)  1842  înaiotă  la  ourtea  îniperăteasoa 
vestitul  protest  al  oapitlnlui  din  Blaj  în  contra 
proiectnloi  de  lege,  prin  oare  limba  maţ^ara 
avea  să  se  introducă  nu  numai  in  administra 
ţlonea  internă  bisericească  şi  în  toată  corespon- 
denţa oficioasă,  ci  şi  oa  limbă  de  propunere  în 
şooalele  din  Blaj.  Astfel  proiectul  acesta  nu  deveni 
lege.  In  anii  1843—46  L.  avu  să  safere  uinlt 
pentru  nefericitul  proces  ce  i-s'a  făoot  de  ai  sm. 
Împreună  oa  episcopul  gr.-or.  Şaguna  presidă 
adunarea  na^onală  din  3/16  Maia  1848  pe  cămpul 
libertăţii  din  BIţq.  Această  adunare  u  pase  în 
fruntea  deputaţiuasi,  oare  avea  să  meai^  la 
dieta  din  Cluj.  După  uciderea  lui  Lamb«rg 
(28  Sept  1848)  L.,  care  se  afla  la  dieta  din 
Pesta,  voi  să  se  întoarcă  la  Blaj,  dar  nu  putu 
străbate  dectt  până  la  Clnj,  unde  fâ  silit  să 
petreacă  pe  tot  timpul  revoluţianiL  Prin  de- 
cretul din  9  Nov.  1848  ^nerslul  Poobner  îl 
snspiiwe  şi-l  aequestră  vemtele  domenioltii  epis- 
oopeso,  iar  administrarea  interimală  a  diecesei 
o  inoredinţâ  preposituloi  Sim.  (^ainia  In  Mutie 
1860  fâ  constrins  prin  gubematornl  VbUgemv^ 
să  abdică  de  episcopie  ^  în  10  Apr.  1860  merse 
la  Viena.  unde  a  petrecut  până  la  moartea  sa, 
întSmplată  în  29  Martie  1801,  şi  fu  înmormdatat 
în  oimiteriul  din  8immering  în  Viena.  (Cf.  Pro- 
tocolul capitlnloi  din  Blai,  inedit;  Q.  Bariţin, 
Părţi  alese  din  ist.  Xtaas.,  v.  I  şi  U ;  Const 
Pap^vi,  Schiţă  biografica  a  lui  L.  în  foaia  bis. 
şi  şcol  din  Blaj,  a.  IV,  1^90  nr.  1—3;  Tran- 
silvania din  Sibiin,  nr.  IV— V  din  1899.) 

[Dr.  Aug.  Buoea.] 

Luitayl,  George,  pictor  român,  data  nasoerii 
şi  morţii  nu  se  soie.  1838  a  fost  trimis  la  pic- 
tură în  MuDcheo  şi  Borna  ca  bursă  dela  stat 
Reîntors  la  Ii^  1847.  Pânze  principale:  Ar^ 
changslol  Mihul  învin^nd  pe  satana,  9  nume- 
roase portrete  ale  boierilor  (u  pe  aoele  vremuri. 

LeaUmyi,  loan,  v.  Bran. 

LaMM,  ^jrree.^  este  o  teoremă  sau  propoaiţie 
demonstrată  intr'o  disciplină  sciinţifică  sau  filo- 
sofică şi  oare  este  împrumatatăde  altă  disciplină 
sdinţifioă  sau  filosofică,  oa  scop  de  a  întemeia 
pe  ea  şi  a  proba  alte  teoreme  sau  propoaţiuni. 
Aşa  8.  e.  mecanica  împrumută  lemme  din  geo- 
metiieţ  psichologia  din  metafiaică,  eto. 


Digitized  by  Google 


80  Lemo  • 

Lmh^  (botiD.)  Kjfhm,  hadromf  o  ţeeetari  oe 
întrK  în  oonstitatia  fascioalelor  (t.  ao.)  oowliio- 
tottie  ddlft  plante;  elementele  ce  o  oompan  sânt 
Taee  san  tnu^ee,  tncheide,  fibre  lemnoase,  pa- 

renehim  lemnos.  Toate  aceste  elemente,  afară 
de  ultimele,  rânt  dure,  resistente,  fiindcă  an 
membranele  lor  lifţniBoate,  adecă  impregnate 
ou  mai  mnlte  substanţe  speciale,  între  oan  co- 
niferina  ţi  tiroaina,  ce  au  anamite  reacţinni 
ale  Ugninei  sau  Ugnotei.  Aceste  reaoţiuai  siint: 
reaiată  la  distrugerea  multor  aci(}i,  se  disolvă 
într'un  amestec  cald  de  clonit  de  potasă  şi  acid 
asotic;  se  colorează  galben  ou  sulfatiil  de  ani- 
lină, galbon-brun  cu  cloroiodura  de  sine,  violet 
cu  floroglucina  împreună  cu  acidul  clorbidrio. 
Io  rădăcinile  tinere,  subţiri^  L.  formează  fasci- 
oute  iaolate,  compuse  nunai  din  vase  (v.  ao.); 
în  tnl|rinile  tinere  de  1—2  ui  asociat  ou 
liberat  în  fisdeale  libero-lemnoase,  pe  Iftngă 
Tase,  mai  are  fibre  ao.)  şi  parencbim  lemnos. 
Aoest  L.  din  rădă<sni  şi  talpini  tinere  se  (ţice 
L.  primmr,  spre  deosebire  de  L.  Bteundar,  oe 
se  formează  în  fiecare  an  şi  în  afară  oetui  primar, 
grs|ie  aottTităţii  cambinloi  (v.  ac.).  De  mnlte  ori 
mai  lirdia  L.  secundar  se  diferenţiază  în  done 
zone,  tdburmim  (t.  ac.)  şi  duram«n  (v.  ac.). 

[a  şt  E.] 

Lam  etoew  sau  X«mn  c^mmc,  numele  ralgar 
al  plantelor :  Ltgnstrum  vulgare  L  (v.  ao.),  Evo- 
nymns  earopaeus  L.  (v.  ao.),  Rban^noa  Ftan- 
gnla  U  (V.  ao.),  Dubne  Mezereum  L.  {v.  ao.). 

L«M  Mee,  nnmele  popoUr  tl  plantă:  Oly- 
oynfaiia  glabra  L. 

LeM  rmtt  nnmele  vulgar  al  plantei  Bvo- 
nymufl  verraoosns  Soop.  (v.  ao.). 

Lmm  tinetoriaie,  lemne  diu  cari  prin  infu- 
aiuoe  se  poate  extrage  o  materie  colorantă  ce 
servft  la  văpairea  stofelor  ori  a  altor  obiecte. 
Printre  cele  mai  ntutate  notăm,  Lemnul  de  Bra- 
silia i)is  şi  de  Femambuco,  de  J^nia,  de  cam- 
pecfai  (bican  popular),  de  santal,  eto. 

Leaift  L.,  (botao.)  gen  din  familia  Lemnactae, 
cuprinde  vr'o  7  specii  de  mici  plante  erbacee, 
înotătoare  la  snpnfaţa  ^>elor  duloi  din  r^n- 
nile  temperate  şi  tn^cale  ile  globalni ;  franzele 
ovoide  san  lanoeoliâe  provejnte  ou  lidteini; 
florile  mascnle  sfint  di^use  căte  2  într'o  ere- 

?ătară  marginală  a  frunzelor,  alăturea  cu  floarea 
emelă  compusă  dintr'an  ovar  eu  1 — 7  ovule 
erecte ;  fructul  uscat,  seminţale  cu  embrion  ovoid 
sau  conic.  In  părţile  noastre  cresc  la  snprafaţa 

r lor  stagnante  următoarele  specii  :X.tmu^  îl, 
polymwsa  L.,  L.  minor  L.  ţi  L.  aibba  L., 
cunoscute  de  poporul  nostru  în  general  sub  nu- 
mirile de  Lintiţă,  Lintea  broascei,  Lintea 
bălţilor,  Linte  setbatîcă,  Sdreaţa. 

[Z.  C.  P.) 

LeaueeM  ICodl.,  (botaa.)  familie  de  mici  plante 
erbacee  mmoeotifleaonate,  aquatioe,  oataate  len- 
tiotJare  sas  {[loDuloase;  flonle  foarte  mioi  mo- 
noioe  rar  diotoe,  solitare  san  oflte  2  în  orepA- 
turile  mai^lnale  ale  frunzelor,  fără  perirat,  spată 
membranoasă  sau  fără  spată.  Această  mi<^  fam. 
are  numai  2  genuri  Ltmtta  L.,  care  a  dat  numele 
familiei  şi  Wolffia  Horkel.,  cari  amendone  la  un 
loc  abia  an  vr*o  '.^  de  specii,  respăndite  prin  apele 
dulci  şi  stagnante  diu  regiunile  tropicale  şi  tem- 
perate ale  globului.  [Z.  C.  P-l 

LMwltMta,  V.  Cassini  (1)  şi  Oarba  lai  Cassui. 


-Leu. 

L— IW,  jXflwm,  BUimmt)f  iiwidă  taroaască 
in  Harea  iSnioă,  spre  snd-est  dela  peninsula 
Athos,  477  km*,  ea  27,000  loc.,  în  meritate 
Greoi.  Insola  e  muntoasă,  neroutoan.  Capitala 

Eastro. 

LeBM  DmhmIiI,  Z<«mtwf,  numirile  romftnesci 
alo  plantei  cultivate  Artemiaia  Abrotannm  L. 

(v.  ao.). 

LeMr  san  Maki,  (Lemur  maeaeoj,  o  mai- 
muţă din  ord.  Prosimiilor,  are  capul  ca  fd  unei 
vulpi,  urechile  poroase,  membrele  dioderet  cu 
mult  mai  lungi  deoflt  oele  dinainte.  Lungimea  cor- 
pului 40  cm.,  a  co<jii  65  cm.  Trăiesoe  în  Ma- 
dagascar, prin  păduri  în  mare  namer,  ^  caută 
hrana  noaptea ;  se  natresce  ou  insecte  ^  fructe. 
Alto  apeoîi  de  lemur  sânt:  L.  mongOM,  L.  «oniir 
(Van),  L.  leueomytUm^  ou  barbă  albă,  L.  eaUa. 

Lmmtn,  (sing.  Umur),  la  Boniani  s|Hritele 
morţilor,  cari  noaptea  umblau  şi-fi  căutau  Io- 
oninţele  lor  din  viaţă.  Seibătoarea  Lomurilor  s'a 
numit  Leniuria  şi  s'a  ţinut  în  nop^le  de  9, 11 
şi  13  Maiu;  de  origine  pare  a  fi  fost  serbăioare 
generală,  adeoă  peotra  toţi  morţii  (v.  Feratia). 

iMMf  rîn  în  Siberia  de  est,  ievoresoe  în  munţii 
Baical,  în  oarsnl  sen  primind  în  sine  mai  mult» 
rîuri  laterale,  ca:  Eata,  Kirenga,  Oiakma  şi 
Aldan,  formând  dela  maie  în  depărtare  de  100  im. 
o  deltă  ou  7  braţe  mari  şi  multe  alte  mai  mid, 
se  varsă  în  Oceanul  Arctio.  Suprafaţa  deltei 
este:  28,000  km*.,  lunnmea  rînlui  4«00  km., 
basinol  2*/,  mii.  km*.  Pătară  de  f^iiaţă  da  pe 
deltă  nnmai  in  lona  ini  lolie  începe  a  se  topL 
Tara  între  Eirensk  şi  lakntsk  este  iiavi{;abil. 
L.  este  foarte  bogată  în  pesoe.  Ţinutul  L.-ei  este 
avut  în  sare,  fier,  plumb,  aramă  şi  oărboni 
de  piatră.  [H.  Bodiu.) 

Leubacfc,  Fram,  pictor,  n.  1836  în  Scbroben- 
hausen  (Bavaria  super.),  elev  al  lui  Piloty, 
trăiesce  în  Mnnohen ;  a  lucrat  diferite  portrete, 
pasteluri  ^  oopii  după  vechi  magistri. 

LsMa,  (rus.)  starea  fisiologică  a  organismului, 
oare  refusă  sforţările  mioi  sau  mari  ale  muocii, 
preferând  odichnă  L.  este  starea  naturală  a 
omulni  ce  şl-a  satisfăont  treboinţele  oiţ;anismaloi ; 
de  mnlte  ori  însă  ea  eato  o  oonBeqaenţă  a  stării 
patologice  a  organismnlni. 

Laneful,  t.  Ai  şi  Bradip; 

LeahoMwk,  lonf,  enatom,  n.  1818  în  Buda, 
t  1888  în  Budapesta.  L  este  intemeietonil  mu- 
senlui  anatomic  din  Budapesta  şi  primul  profesor 
de  anatomie  topografică  în  Ungaria.  A  fost  pnif. 
în  Innsbruck,  apoi  în  Cluj,  şi  dela  1859  io  Boda- 
pesta.  Scrierile  sale  sunt  din  domeniul  neuro- 
pathologin,  anatomiei  topografioe  şi  al  medicioei 
forense. 

Lenttivat  v.  I^antia. 

Leak  de  Treuimfttd,  Ignafiu,  general  aostr., 
-f- 1842  în  Viena.  A  scris:  «Sienenburgens geogra- 
phisch-topoţrwUsch-statistiBoh-hydrfwriuhiBcli- 
u.  orographisones  Lszikon.«  Tiena,  1839. 

LMHeilf  laaob,  voHf  poet  olandez,  n.  24  Hârtie 
1802  în  Amsterdam,  ţ  25  Oct  1868  în  Oostor- 
beek,  representantnl  romantismului  în  litoratara 
olandeză  A  snris:  ■Nederlandsohe  Legenden^, 
numeroase  romane  istorice  şi  vr'o  30  piese  teatrale. 

Laaa  Qren.  et  Oodr.,  (botan.)  mic  gen  din  fam. 
Legnminoaselor-Papiliouaceae,  tribul  Vicieae,  co- 
prinde ierburi  erecta  sau  subscandento.  Acest 
gen  are  vr'o  8  qiacii,  09  cresc  în  xeginnea  me- 


Digitized  by  Google 


Lentaodo  —  Leo. 


81 


iirt«ranuuiÂ.  L.  eaatknta  Uoench.  se  oultiTă 
mite  tnolt  ca  plaotă  «limeotară  şi  ^te  cq- 
sdsuatt de pntonil nostra sub namirea d(}  Liote. 

]Z.  C.  P.] 

UrtUrit,  (ital.)  =  rftriiui,  ouvrât  întrebuinţat 
ÎD  mofcicft  ca  teimin  de  modiSoare  a  mişcării. 

Larteştl^  nnmi^  şi  Leneăuţ,  coroană  rurală, 
ţarDcflîe  91  mo^e  mănitetirească  gi  boierească  îo 
căp.  Centănţuliu  şi  j.  Sadagnrei  în  Bucovina, 
are  1995  loc  (1763  ort.-or.,  113  Toni.-oat^ 
119  mos.),  o  şcoală  primară.  însemnat  prin  lopta 
î-i  3e  dete  aci  între  Tornicut  lui  Ştefan  cel  Mare, 
Boldar  (t.  ac.)  şi  oastea  polonă  venită  în  ajutorul 
r-getoi  Albert  şi  sosită  după  desaBtznl  din  codrii 
i  iwniraulai  {29  OcL  1497). 

LeitAalariaeee,  (botan.)  familia  de  Dicotile- 
idane  gainopetiUe,  cnprio^end  plante  din  r^u- 
Kle  red  a  caldes,  cancterisate  prin:  iDori  cu 
wrdă  biluiiată,  oa  done  stamine,  otu  bîlocalar 
:m  placeota^  centrală  şi  ovole  nameroase.  Toite 
Â3t  ieitmri  acnaiice  san  terestre,  acestea  ores- 
cend  prin  locuri  umede,  printre  muşchi.  De  obiceiu 
I  AU  rădăcini,  iar  frunzele  tor  sunt  adaptate, 
lie  ca  ascidii  sau  altfel,  spre  a  prinde  insectele 
a.  insectivore).  Ca  genuri  principale  cităm: 
Piiiguiada  Toum.,  Ulricularia  L.,  OetUiMa  A. 
St  HiU.,  etc.  [8.  Şt  R.] 

Laatlptl»,  (botan.)  porii  tcoarţei,  formaţiuni 
mici,  rotunde,  sau  mai  mari,  alungite,  eliptice, 
ce  se  află  pe  scoarţa  tulpinei  plantelor  lemnoase, 
mai  rar  pe  peţiolul  frunzelor;  se  pot  uşor  ob- 
^n'a  ^  studia  la  tulpina  de  Salcâm,  Soc,  etc,, 
ande  snot  proeminente.  Celulele  din  dreptul  Ii., 
(Jise  cdnle  de  omplatoră,  separate  prin  s^ţii 
mari  ierifere  sunt  permeabile  pentru  aer.  jPnn 
L.  din  aveastt  caosă  aerai  extern  poate  străbate 
pîoă  Ia  ţi^setnrile  cele  mai  profunde  ale  plantei, 
fi  idTers.  L.  se  găsesc  şi  pe  rădăcinile  aeriane 
dela  plantele  tropicale  şi  an  acelaşi  rol,  jpentru 
liifosiunea  gazelor-,  so  numesc  aceste  L.  in  spe- 
cial pneuwuUode,  iar  rădăcinile  ce  le  poartă, 
pneumatofore.  [S.  Şt  R.J 

Leitfla,  optică,  un  mediu  străvediu,  mărginit 
'Je  fete  sferice  sau  din  feţe  sferice  şi  plano.  L.  se 
pot  face  din  ori  ce  corp  străvediu,  dar  de  comun 
se  fac  Dumaî  din  sticlă.  L.  sânt  de  şese  forme 
deosebite:  biconvexe,  planconvexe,  oonoavoon- 
rexe,  IwMHicave,  planconcave  ^  ooavexoonoaTe. 
Primele  an  fonna  naiu  grăunte  de  linte,  de  aci 
^  nantirea  de  L.  optice.  L.  convexe  adună  ra- 
zele de  lomină,  cele  concave  le  îmurăscie.  Razele 
Hjarelut  ^  preste  tot  razele  paralele  intrând  în 
L.  coavexe,  de  partea  opusă  se  ooaoentreaică 
intr'un  punct  pumit  focar  sau  foaUar,  fiindcă 
aprinde  iasca,  chibritele,  etc.  L.se  apUcfcla oche- 
lari, la  microscoape  şi  telescoape. 

Laatlac,  un  fel  de  fistic  din  Levant,  ce  dă 
reţioa  oomită  mastic,  (v.  Pistaoia.) 

Lwta,  (itai.J  încet,  rar,  iatrebainţat  în  mu- 
tică ca  termin  de  mişcare. 

tistalw  PiMiu»  Sura,  om  politic  roman, 
«disol  în  anal  71  şi  conspiiind  împreună  ou 
CatiUna,  este  condamnat  la  moarte  şi  spAnzarat 
în  aDul  03. 

Lentuiut  P.  Spinther,  oonsnl  în  57  şi  în  48, 
propune  rechiemarea  Iui  CScero.  Acârt  L.  e» 
partisan  al  lui  Poropeiu. 

Lemtuhu  Cor.  Orus,  consul  în  49  şi  duşman 
^Ittic  al  Ini  Cesar.  [Oaion.] 

Eadolapsdia  mălai.  Val.  III. 


LM,  (ital  cittă  Uomna),  numele  nmi  sub-* 
urbiu  din  Roma,  oare  se  exnndea  in  partea  nor- 
dică a  oraşului  pe  ţermurul  drept  al  riuloi  Tibra. 
In  vechime  era  renumit  pentru  aerul  pestilsat, 
din  oare  oawă  nu-l  idoexan  oraşului,  namai  pon- 
tificele Sixt  V  1-a  adaus  otoâ  Roma. 

Lm,  numele  mai  multor  pontifici  romani. 

Leo  I  cel  Mare  (440—461),  bărbat  inţenios, 
a  combătut  pe  Mamchei,  Pelagiani  şi  Eutwhtaoi 
(Monofisiţi  v.  ac.).  La  452  când  Atila  se  îndreptă 
spre  Roma,  L.  rugat  de  imperatul  Talentinian, 
a  ieşit  spre  întimpinarea  Hunilor  şi  on  elcoinţa 
si  presentarea  sa  împunetoare  a  înduplecat  pe. 
AtUa  a  încheia  pace  ca  imperiul  roman.  In  455 
a  înduplecat  pe  regele  Vandal  Oenseno  să  re- 
nunţe la  apnnderea  Bornei.  L.  a  acnia  96  cu- 
vântări şi  143  epistole. 

Leo  II  (682—683),  a  apnbttt  daorateto  sino- 
duloi  ecumenic  VI  (680),  prin  oare  se  condamnă 
eresul  Manotdiţilor. 

L$o  III  (79&-«16),  in  23  Deo.  800  a  înen-. 
rooat  împerat  roman  pe  C!aroI  cel  Mare. 

Lto  IV  (847—855),  a  avat  să  poarte  InpU 
în  contra  Saracenilor,  oari  devastau  Italia. 

Leo  V  (903),  abia  a  domnit  2  luni. 

Leo  r/ (928— 929),adonmit numai cătevalnni. 

Leo  VII  (936—939),  a  înfiinţat  mai  multe 
mănăstiri  şi  s'a  silit  să  promoveie  disciplina  în 
oidurile  nălugăresci. 

Leo  VIII  (963—964),  antipapă  contra  lui 
loan  XII. 

Leo  IX  (1048—1054),  a  ţinut  sinod  spre  a  în- 
trodooe  leionne  aalutan  in  biserică.  Spre  a  ln>* 

Etiedeea  soiuanea  între  biserica  greaoă  şt  oea 
aţină  a  trimis  legici  la  Omstantinopole  cu  epi- 
stola adresate  împeratulni  şi  patriuofanlai. 

Xeo.7  (1513— 21),  loan  d»  Mediei,  a.  1475,. 
bărbat  talentat  şi  erudit,  a  contribuit  foarte  mnlt 
la  promovarea  sciinţei  şj  artelor.  Cu  regii  fran- 
cezi Ludovic  XII  şi  Franoisc  I  a  purtat  resboiu 
pentni  posesiunile  papale  din  Italia  sap.;  tot 
oontra  lor  a  încheiat  alianţă  ou  împ.  Carol  V. 
Pentra  ridicarea  basilicei  Sf.  Petru  din  Borna, 
a  publicat  indulgenţe  din  care  oausă  D^ber, 
(v.  ac.)  şi-a  publicat  cete  95  teae;  Leo  X  prin 
bulla  sExnrge  Domine*  din  15  Iunie  1620  a  con- 
damnat 41  din  acelea  tese  şi  pe  Lutber  1-a  ame- 
ninţat, că  daoă  îo  termin  lie  60  tjilo  na-şt-  n- 
voacă  erorile,  il  excomunică.  Lnther  a  ars  poUioe 
bulla  papalăşi  oorpasjoriB  canonici  în  Wittenbeiig. 
Leo  in  1521  a  exoomunioat  pe  Luther  şi  ne  ade- 
renţii lui.  In  15  Deo.  1551  după  on  morb  foarte ' 
scurt  a  murit. 

Leo  XI,  din  bmilia  de  Medici,  ales  papă 
ÎD  etate  de  70  ani,  a  domnit  namai  26  iţiw  in 
anul  1605. 

Uo  XII  (1823—29),  Hanibai  dOio  Ganga, 
a  promovat  misiunile  orientale;  a  înfiinţat  in- 
stitute filantropice ;  s'a  ocupat  de  organisarea  in- 
temăaetatulm  papal  şi  i-a  adus  înrănd  finanţele. 

Leo  XIII  (din  20  Febr.  1678),  loaeMm  Vin- 
cenfiu  Pecâ,  n,  2  Martie  1810  în  Garpinetto; 
sfinţit  preot  la  31  Decembre  1837,  în  anul  ur- 
mător şi-a  început  cariera  diplomatici.  Hai  intăiu 
a  fost  legat  pwpti  îa  Benevenţ,  apoi  la  1841  în 
Umbria  (Italia).  Ln  1841  numit  episcop  titular 
de  Damietta,  a  fost  trimis  nunţiu  apost.  la  Bru- 
xelles, unde  a  oomplaoat  certele  intre  catolici 
şi  i-a  înduplecat,  ca  in  unire  să  se  apere  în 


6 


Digitized  by 


Google 


82 


Leobeo  —  Leooeeou. 


oontn  francmasonilor,  totodal  a  îotrevenit  şi 
la  guTOTD  ÎD  favorul  bisericei.  In  1845  reohiemat 
din  Belgia,  a  foet  ooQStitait  eiţisoop  îd  Peruca, 
laoifind  pentru  ooltoia  soiiDţifioă  a  cleiului  şi 
pentni  pnepexan»  religioaaft  morali  şi  chiar  şi 
materială  (prin  fundarea  «Munţilor  de  pietate* 
T.  ac.)  a  popomlni.  In  1853  numit  cardinal,  în 
1877  papa  Piu  IX  1-a  oonatituit  oamerleago  (oar- 
dinal  cameraiia)  şi  în  20  Febr.  1878  ru  alea 
pontifice. 

LmImi,  oraş  în  Stiria  lângă  Uura,  6613  loc. 
(1890);  reeidenţa  oăpitanatului  mootanistio;  aca- 
demie montanistioi,  şooal&  montanistioă  şi  in- 
dustrialft.  Ceotrul  mineritului  de  o&rbuai,  existent 
din  aed.  XVIII.  Ruine  de  lort&eţe  vec^i.  18  Apr. 
1797  prelimiaariftle  da  paoe  intre  Anstiia  ^ 
Pranda. 

LetL  1)  I(-  fimUf  în  ooid-Teetol  Spaniei, 
39,002  km*.,  ou  965,181  loo.  (1887);  sol  foarte 
nditoff  dar  nnmai  ■/>  cultivat;  ae  compune  din 
3  prorinoii:  Leon  (15,377  km>..  oa  380,637  loc.), 
Zamora  şi  Salamaoca.  Bela  910  L.  a  fost  regat 
separat  1037  th  unit  ou  (^tilia.  Oroful  L.  are 
13,446  loo.,  catedrală  frumoasi.  2)  L.,  fosU  ca- 
pitală a  republioei  Nicaragua  (America  oentrată) 
ou  30,000  loo.,  catedrală  mare,  numeroase  ruine 
ale  gloriei  de  odinioară.  3)  (L.  de  lot  Al- 
damu),  oraş  in  statul  mexioan  Ouanajnato,  cu 
80,000  loo. 

Leoii  episcop  de  Boman  (1769 — 86),  apoi 
«Mtrop.  Moldovei  (1786—88).  La  scaunul  din 
Roman  urmase  lui  loaniobie,  ajungând  la  această 
demnitate  din  causa  nobilimii  familiei  sale  ^  a 
aduoaţiunii  îngrijite  ce  o  primise  dela  initrt^itnl 
OaniL  In  Iml  luă  parte  la  an  siood  în  Iaşi, 
fiind  de  fiUft  9i  patriarohnl  lenaalimuloi,  spre 
a  se  hotărî  asupra  meaorilor  menite  a  înfrâna 
Inznl  exorbitant  oe  se  întrodnsese  în  ţeară.  El 
începu  sidirea  unei  clopotniţe,  pe  oare  însă  nu 
o  pută  termina,  fiind  numit  în  1786  mitropolit, 
ca  urmaş  al  lai  Gavril  Calimah.  Deoarece  se 
urca  pe  tron,  fără  a  aştepta  oonfirmarea  pa- 
triarohului,  acesta  na  voi  să-l  raounoască.  Atunci 
divanul  ţerii  se  adresă  direct  înaltei  Porţi  prin 
o  cerere  din  25  Hârtie  1786,  exponend  dreptul 
lor  şi  obiceiul  ţerii,  şi  rugând  a  tie  îoterpune 
infloenţă  pe  Ifln^  patriaroh,  oa  să  nu  se  amestece 
în  alamnle  lor  biserioeaoi.  La  moartea  lui  L. 
în  1788}  Grecii  iar  făooift  total  pentru  a  pane 
în  eeaimi  pa  un  (SriL,  arohiepisoop  de  Sinai,  dar 
bdeiii  protestară  me^o,  provooftndu-se  la  hri- 
soave veohi,  dană  cari  numai  pământeni  pot 
ocupa  episoopat^e  ţerii.  CHril  nu  se  f&oii  mi- 
tropolit, dar  nici  nu  an  Rom&n:  Ruşii  ocnţulnd 
Moldova,  îi  impuseră  mitropolit  pe  un  Rus, 
Ambrosie.  L.  n'a  fost  numai  un  mare  patriot, 
dar  şi  nn  cugetător  serios,  dovadă  un  manuscris 
remas  dela  dînsul  oa  traducere  din  limba  fran- 
ceză. Se  tratează  act^o  despre  om,  moarte,  fe- 
rioire;  despre  exigenţa  lui  Domne^en  ş.  a.  (Mel- 
ohisedeo,  ironica  epp.  Romanolni.  Boc.,  1874, 
p.  95—115:  Brbioeano,  Ist.  mitr.  Mold.  Bac, 
18^  liX  p.  38--40.) 

Lmb  Rain  StrMtaut}»  şi  Pani  şi  XHmUrie, 
fini  lui  Leon  lomşa-vodă  (1629—33),  domo  al 
Munteniei  (Dec.  1664  pftnă  în  Martie  1669),  n. 
şi  oresont  în  Constantinopole,  îndatorat  ta  Oreci, 
moştenind  înclinările  tatăloi  seoţ  L.  readuce 
epooa  jafurilor  greoeacL  Lnpta  dintre  partida 


grecească,  în  cap  ou  Leurdeanul  ţv.  ac.),  şi  cea 
rom&nească,  condusă  de  Cantacuzmesci,  ocnpă 
mat  toată  domnia  acestui  neînsemnat  voevod 
şi-i  îngreuiază  positia.  Destitait  Martie  1669,  ^ 
înloooit  oa  Antonie  din  Popesoi.  [Agnletti.] 

Lom  dl  Suta-erooe,  cardinal,  a  fbet  trimis 
de  papa  Inoceoţie  III  în  1204  la  lonitt,  împe- 
ratnl  Yalaohilor  şi  Bulgarilor,  ca  să-l  nnfţă  ^ 
să-l  încoroneze  împerat  cu  diadema  ce  o  ducea 
ou  sine.  El  eia  şi  purtătorul  unei  bule  papale, 
prin  oare  loniţă  este  autorisat  să  bată  monetă 
oa  chipul  seu,  iar  din  punct  de  vedere  bise- 
ricesc se  nameece  archiepisoopul  de  Tironva 
primat  al  împeră^ei,  avend  sub  dînsul  pe  ml- 
tropoliţii  Bulgariei  şi  ai  Valaohiei.  (Xen.  1,  588.) 

Laturd  de  Pba,  namit  şi  FisMto,  matematic 
italian,  1 180—1250.  El  a  introdus  in  Europa 
cifrele  arabe  prin  scrierea  >Liber  Abod*. 

LeoMrdMOtt,  CotutamUn,  profesor  de  istorii 
filoeofiei  Ia  amv.  din  laşL  Anră  de  mai  multe 
studii  publicate  în  >Clonvorlnri  literare*  L.  a 
mai  scris  şi  următoarele ;  Thesă  pentru  Uceaţă 
la  Facultatea  de  Litere  şi  Phitoeophie.  Bucur., 
1868;  fllosofia  facifi  cu  Progreeula  sciintielon 
positive,  1876;  Cursă  de  philosophie  pentru 
usolii  lyoeelorii,  partea  I  Ps^chologia  experimeo- 
tolă,  1879;  Monda  inductivă  sau  scuoţa  con- 
daitoi  omenesci  pentru  şcoalele  secaodare,  1885; 
Principii  de  psicnologie,  1892 ;  Principii  de  filo- 
sofia  literaturii  şi  a  artei,  încercare  de  estetică 
literară  şi  artistică. 

LMMTdt  da  VImI,  celebru  pictor,  sculptor, 
arohiteot  şi  inginer  it^an,  n.  1452  în  castelul 
dela  Vinci,  aproape  de  Florenţa,  f  ^1^^ 
al  lai  Verooonio,  el  părăsi  Florenţa  la  virsta  de 
30  ani  şi  se  daae  la  Milah,  onde  fâ  protejat  de 
ducele  Ludovic  Sforza,  pe  oare  îl  câştigă  la  in- 
oepnt  cu  talentul  seu  musîoal  şi  improvisărite 
sale  poetice.  In  afară  de  lucrările  lui  sculpturale, 
hidraulice  şi  meoanioe,  L.  făc  la  curtea  lai  Lu- 
dovic eelebra  >Oînă<,  care  se  vede  iacă  restau- 
rata în  Santa .  Măria  delle  Orazie  dela  Milan  şi 
oare  e  considerată  ca  o  operă  extraordinară,  fă- 
când dată  în  istoria  picturii.  întors  Ia  Floreatş, 
Cesar  Borgia  îl  numi  prim-inginer  al  armatei; 
în  timpol  acesta  el  făcu  portretul  celebrei  Mona 
lisa,  un  cap  d'operă  al  picturei,  aflător  astâiji 
la  Loarre  din  Puia.  Numit  (Nrim-pictor  al  curţii 
regale  din  Franda  de  cătră  Franţois  I,  muri 
acolo  fără  a  face  vr'o  locrare  de  artă.  Ceea  ee 
distinge  geniul  lai  L.  este  aprofundarea  lai  în 
oompîexiutea  şi  delicateţa  naturii. 

LBOMMvalla,  Rttggiero,  componist,  n.  1858  în 
Neapole,  cnnosont  oa  deosebire  prin  opera  sa 
>I  Pagtiacci*;  L.  e  unul  din  cei  mai  însemnaţi 
oomponişti  italieni  de  opere  din  generaţia  mu 
tineră;  în  formă  se  arată  ca  elev  al  lui  Wagner. 

LMaeaoUt  ViuHe,  artist  şi  autor  dramatic, 
n.  1866  în  Bucnresoi,  ca  tiner  de  16  ani  se 
duce  cu  o  trupă  de  aotori  la  Buzeu,  de  acolo 
trece  1883  la  teatral  Dacia,  1885  întră  în  oon- 
servatonU  din  Bnoureeoi  şi  e  angajat  la  Teatral 
Naţional  în  rolaiîdeadooa  mână;  anpă  moartea 
lai  Gr.  Manolesoa  trece  însă  în  rftndul  ăntSiu ; 
1897  e  ales  societar  al  Teatrului  National.  Ser. : 
In  timpul  alegerilor  (comedie  în  2  acte);  Ia 
flagrant  delict  (în  3  acte);  Rosamunda,  TÎiaian 
şi  Andrada  ^n  colaborare  cu  Gr.  Veutura)  şi 
Ion  Yodă  oel  Cumplit  (tragedii  in  versuri). 


Digitized  by 


Google 


LeoiudaB  t  —  LBopt^- 


83 


I.  al  Spaiiei  deU  488  ptaS  la 
180  a.  Cta.  Enm  remas  oa  tip  da  vitejie  în 
isteria  otnenirei,  âîosnl  moare  loptftoda-se  pentra 
patrie  împreană  oa  300  de  Spartani  oontn  Per- 
DiTfttitori,  la  lociditatea  Termopile  din 
Oreda,  în  480  a.  Chr. 

Letmidas  II,  nefi  al  Spartei  de  Ia  257  pâni 
236  a.  Chr. 
Uonidat  aux  TkerwuMfU»,  anperb  tablos 
pietoralai  franaea  Oand,  w  află  Ia  mnaeul 
pariâan  Louvre.  [Caioa.] 

LfW»,  stole  cicoare,  oe  se  ivesc  între 
12  şi  14  NoT.,  în  Dumer  mai  înseninat  tot  la 
33  ani  (1866,  1899). 

LtMla,  eotaraOMl,  oontraot  in  seimU  oftraia 
oistîgitl  într^  revine  nnni  singnr  contrahent, 
iar  eventoala  (aerdere  cade  în  aardna  oduilalt 
Se  Domeeoe  aşa  dela  fabula  loi  Ek)p  cd  tenl 
îapirtitor. 

LcMtloe  (botan.)  geo  din  familia  Berbe- 
ndeelor,  ca  vr'o  12  specii  din  Earopaaadicâ,  Asia 
riestici  ţi  America  nordici,  toate  ierbnri  cn 
mtzom  tnberctilos;  flori  ca  petale  mici,  galbene, 
cărnoase ;  fract  veaicnloe  aproape  nsoat  Specia 
L.  Leoniopetaluwt  L.  din  Italia,  Siria,  are  in 
râdicinî  gc^omnă;  de  aceea  în  Orient  ee  folo- 
SL-sce  ca  săpnn  spre  a  splUa  lâna,  caşmirarile, 
9.  a.;  se  mai  d&  şi  cootra  răiei.  Io  Dobrogea 
prin  monţii  Ored  oresoe  X.  attaiea  Pali.  var. 
QtowHM  Ksdi..  care  în  realitate  e  planta  dist 
Bonffordia  SarnwalfU  C  A.  Uey.   [8.  Şt  B.] 

LaMMM  (botan.)  gen  din  vasta  fam.  a 
Compositelorţ  trib.  Cichoriaceao,  cnprinde  ierburi 
pereoaleţ  mai  rar  annale.  Acest  gen  are  vr'o 
40  de  specii,  respândite  prin  Europa,  Asta  medie 
$)  occideotaU  şi  prin  Africa  boreai&.  In  pirţile 
loastre  cresc  mai  multe  nweit,  dintre  cari 
neaţionim  pei^.ati<tMmalwIl,I«.iiie(l»MSimk., 
L.  kitpiduM  L..  eto.  [Z.  C.  P.} 

Leoataptiflui  R  Br.,  (botan.)  mic  gen  dio 
fam.  Compositelor,  trib.  lonloideae,  cuprinde 
ierburi  pmoe  ceepitoase  caoo-tomeotoaee  sau 
lanate.  L.  are  vr'o  5  specii  dintre  cari  3  cresc . 
în  moD^  Europei  şi  Asiei  extratro^ada,  iar 
2  specii  ereao  in  munţii  Andi  diu  Amenoa  swlloi. 
Id  p&rţile  noastre  cresce  prin  păşunile  stfloooaaa 
dio  regiunea  alpini  L.  atoiniM  Case.  (sin. 
Giiaph€Uium  Leoniopodiim  Scop.),  cunoscut  de 
poporul  nostru  sub  Dumirile:  Albumeali, 
Tadeliţi  (în  Moldova,  împrejurimile  Ceah- 
lanloi)  şi  Floarea  reginei.        [Z.  C.  P.J 

iMMÎm  L.,  (botan)  gen  din  fam.  Labiatelor, 
tnbul  Stachydeae,  cuprinde  vr'o  10  specii  de 
pUate  erbacee  erecte,  ce  cresc  in  Europa  şi 
-^fiaextiatropicalăj  ospeoie  eete  însi  mult  respâa- 
ditâ  fi  prin  regiunile  tropicale.  In  părţile  noastre 
creeoe  pe  Uwgă  iocmn^  pe  loouri  inculta  şi 
rudenie  L.  ^trâiaeaL.,  numit  vnlor  Talpa 
giaoei,  larbft  floooasă,  eto.  ai  L.  Mamh 
Intutrum  L  (rin.  QutUum»  MaimAiaatnm 
Shrb.)  vulgar  Talpa  lupului.  Coada  mtţei. 

[Z.  C.  P.] 

Leopard,  pai^a  san  Hpid  afriBcm  (FAi» 
parduM),  mamifer,  din  fam.  Fetidelor,  ordin.  Car- 
Divoarelor.  Acoperit  cu  per  portocaliu,  pe  burtă 
alburiu.  Capul  cu  pete  negre,  dealungal  spatelui 
ve  doue  rânduri  de  pete  neţre.  Ia  fiecare  parte 
a  Dorpnlni  oam  6—10  rindun  de  puncte  rotunde. 
Coada  tot  ou  pete  n^pre.  Lungimea  corpului 


1-5— 1-9  m.,  a  oo4ii  70—80  cm.  Triieeoe  în 
Africa  şi  Aria  aodvestioft.  Se  nutreeoa  ou  uti- 
lope,  căprioara  şi  oi.  Romanii  întreboii^lu  leo- 
pardii  la  jocarile  de  resbcnn.  PisiM  se  îutre- 
bninţeaii. 

Leapailll,  Oiaeomo,  oelebru  poet  şi  filolog 
italian,  d.  29  Iunie  1798  la  Becanali,  oriişel  de 
munte  în  Italia  de  sus,  1 14  Iunie  1837  în  Nea- 
pole.  Tatii  seu,  contele  Ifonaldo  L.,  om  religios 
ri  inimic  ideilor  modeme,  îi  alese  ca  profeeori 
doi  preoţiţ  pâatt  Ia  etatea  de  12  ani;  de  aoi 
înainte  singurul  seu  măiestm  fu  bogata  biblio- 
tecă a  tatilni  seu.  Paritmat  pentru  literaturile 
clasice  veohi,  la  17  ani  acria  latinesoa,  vorbia 
limba  ebruoi  şi  era  unul  din  primii  elmiţti  ai 
Europei.  Publicarea  anonimă  a  unui  »Ima  ini 
Neptattt,  compus  de  el,  fiouse  pe  oritioi  Bă  sa 
(»ndă  iu  faţa  unui  preţios  manosoript  elin,  des- 
coperit atunci.  Soriaeee  disertaţiuni  şi  comeutarie 
despre  o  mulţime  de  scriitori  vechi.  Din  aoestsa 
eruditul  germau,  L.  de  Sinner,  publici  mri  tir4iu 
tm  extract  Dela  1815  publici  >Inoeroare  despre 
riticirile  (superstîţittnile)  popoiane  ale  celor 
veohi*,  traduceri  din  Virgiliu,  Homer,  ş.  a.  Ia 
20  de  ani  se  revelă  oa  mare  poet,  asemenea  lui 
Petraroa  şi  Dante,  prin  primele  sale  poesii  >AU' 
Italias  >Sal  monumento  di  Dante<,  ridicat  atunci 
în  Florsoţa,  >Ad  Ai«eIo  Mai«,  oftod  noasta  des- 
coperi aorierea  lui  uoaione  »De  r^bUca*,  9.  a. 
Slab  de  corp  şi  bolnăvieuw  din  prea  mvltft  âoti- 
vitate  intelactariA,  în  1822  lOM  aspra  oUmft 
dela  Beoanati  şi  trăi  pe  lAnd  ia  Borna,  BGlan, 
Florenţa,  oonbnuu  ocupat  on  Mteratara,  Inptind 
cu  suferinţele  flrioe  şi  ou  lipsa.  Dela  1833—37 
locui  la  amicul  sen  Ranieri,  unde  oomfortul  şi 
clima  Neapolei  pirea  a-i  pranite  o  lungi  viaţi, 
daci  flIibîciuDea  sa  nu  degenera  în  o  neimi)ă- 
cată  hidropică.  Fire  de  o  rară  delicateţă  şi  no- 
bleţă morală  şi  imaginaţiane  profundă,  contrastul, 
dintre  frumosul  ideal  oe-şi  formase  L.  despre 
lumea  antioă  şi  între  societatea  contemporani 
şi  starea  de  atunci  a  patriei  sale,  sfăşistă  şi  sub- 
jugaU;  contrastul  între  ideile  religiunii  catolice, 
inoculate  fad  din  frageda  ot^ulirie,  şi  între  noul 
sen  mod  de  vedere,  considerat  de  părinţii  asi  oa 
o  mare  nenorodret  deoarece  L.  era  cel  mai  con- 
vină şi  mai  sincer  libeivcugetătorţ  jpe  Uogft 
acestea  propriile  sale  suferinţe,  oari  îl  împie- 
decau de  a  gusta  plăcerile  vieţii,  toate  acestea 
însuflară  lui  L.  un  adine  pesimism,  exprimat 
ou  o  rari  fnimseţi  poetici  in  toate  operile  sala. 
Scrieri  princip.:  >Caiiti<,  poesii  în  .versuri  libere, 
>Operette  morali*  în  dialoguri,  »PeDsieri*,  cuge- 
tări aforistice,  >TolgariEzameotis  manualul  lui 
^ctet  şi  alte  traduceri,  ■Epistolarioc,  2  voi,, 
oari  împreună  on  celelalte  scrieri  sânt  icoana 
fideli  a  vieţii  sale.  Literaturi:  Montanari,'>Bio- 
grafla  del  conte  Leopardi<;  Bouche-Ledera, 
sOiaoomo  L.,  sa  vie  et  ses  oeuvres.*  Paris,  187^; 
Terese  Leopardi,  >Note8  biogrs^ihiques  sur  L.  et 
sa  familie.  Paris,  1881 ;  Pierg^Ii,  >Nonvi  docn- 
menti  intomo  agit  scritti  ed  alia  vita  di  Oifr- 
oomo  L.  Fior,  1W2',  Montefredini,  >La  vita  ele 
opere  di  O.  L.<  Uilan,  1881 ;  Ranieri,  >Sette  aonii 
dl  aodalizio  con  Leopaidi*,  Neapole,  1880  ş.  a. 
Repeţite  traduceri  in  toate  limbile  europene. 

[M.  Strajan.] 

LMpold,  doi  r^  ungari  şi  imperaţi  serm.- 
romani.  l)  L.I,  Ignatie  lotif  VtUtesar  F^eian, 


Digitized  by 


Google 


84 


leopold. 


al  doilea  fia  al  împ.  Feidinand  III  9i  al  Manei 
Ana  de  Spania,  n.  9  Iunie  1640,  f.  6  Maiu  1705 
în  Viena.  Om  blând  şi  bun  de  inimă;  deetinat 
pentru  cariera  preoţească,  a  fost  creacut  de  ie- 
suiţi  în  mare  bigotism.  Acesta  91  instigările 
coasilierilor  sei  (deosebi  cardinalnl  Eolonics)  l-au 
îndemnat  să  permită  crante  persecaţiuDi  contra 
protestanţilor,  oeea  ce  a  provocat  dese  torburări 
(t.  Totcdli  şi  Fr.  RAkoozi  IIj  şi  ooDjnraţinaea  lui 
'Wesselenyi-N&da8di(v.ac.).Abetraotiede[a  scurte 
interrale,  întreagă  domnia  de  47  ani  a  fost  un 
necurmat  şir  de  resboaie  contra  resooatelor  din 
Ungaria,  contra  Turcilor  şi  contra  marelui  seu 
rivâ  Ladovic  XIV.  Ajuns  olironom  dapă  moartea 
fratelui  seu  Ferdinand  IV  (1664),  1655  e  înco- 
ronat al  Ungariei,  iar  1608  (dnpa  moartea 
tatilm  sen  (2  Apr.  1657),  al  Boemiei,  şi  în  acel«ş 
an  (18  Iulie)  împ.  germ.-roman.  Prin  genertUii 
Hontecneculi,  Cfurol  de  Lotaringia,  Mazimilian, 
principe  elector  de  Bavaria,  Ludovic  de  Baden 
şi  Eugen  de  Savoya,  ajntati  de  SoherfFeuberg, 
Caraffa,  Veterani,  fieiaaler,  uabutin,  etc.  a  purtat 
doue  resboaie  mari  pentru  eliberarea  Ungariei, 
unul  terminat  prin  Învingerea  dela  St.-Ootthanlt 
şi  pacea  dela  Vaevăr  (14  Ane.  1664),  al  doilea, 
cel  mai  norooos  dintre  câte  Fe-a  avut,  terminat 
ou  înviofferea  dela  2!enta  (Eagen  de  Savoia)  şi 
pacea  dâa  Garloviff  (1699),  în  urma  căreia  în- 
treagă Ungaria,  a&rft  de  Banatul  mniişan,  scapă 
de  sub  stăpÂntrea  turcească.  In  afară  de  graniţele 
imperioLni  a  avut  trei  mazi  resboaie  contra  lui 
Ludovic  XIV :  1672—79  în  alianţă  cn  Spania  şi 
Brandenburg  pentm  Olanda  (pacea  dela  Nym- 
wegen),  168^97  în  alianţă  cu  Olanda,  firanden- 
burg,  Spania  şi  Svedia  pentru  comiţiatul  Ptaiz 
l^paoea  dela  BysviokX  >iv  1701  cu  puternică  alianţă 
începe  resboiul  pentru  succesiunea  la  tronul  spa- 
niol în  favorul  fiului  seu  al  doilea,  Carol  (mai 
apoi  împ.  Carol  VI),  remas  să-1  continue  fiut 
sen  losif  I.  Doue  evenimente  mari  sunt  însă,  cari 
fac  domnia  lui  L.  I  memorabilă  deosebi  pentru 
Români :  trecerea  Transilvaniei  sub  sceptrul  casei 
de  Habsbu^  şi  unirea  unei  părţi  a  Românilor 
ou  biserica  rom.-cat  (v.  art  TiaBsilvania  şi 
Unirea).  Cu  aşa  numitele  staturi  ale  Ungariei 
a  avut  mult  de  luptat,  dar  cătră  sfîrşital  vieţii,  în- 
deosebi după  scoaterea  Tnrdlor,  divergenţele  s'an 
aplanat,  şi  drept  reconoscinţă  pentm  eliberarea 
ţerei  de  sub  stăpânirea  turcească,  dieta  din  Pojon 
(1687)  casează^  art.  31  din  >buila  de  aur*  (jus 
resîstentiae)  şi  reonnoasce  casei  de  Eabsburg 
dreptul  ereditar  în  linia  directă  masculină  a  lui 
L.  I  la  tronul  ungar.  L.  I  era  om  de  înaltă  cul- 
tură (îufiinţi  univ.  Innsbmck,  Olmiitz,  Ealle  şi 
Breslau),  domnitor  bun,  oănda  în  special  Bo- 
mâoii  au  să-i  mulţămiască  doue  diplome,  câteva 
decrete  şi  resoripte  ca  scop  de  a  le  uşura  soartea 
fi4ă  ca  impilările  feudalilor.  2)  L.  11^  Pe^ru, 
fratele  împ.  losif  n,  a.  5  Maia  1747,  f  1  Martie 
1792,  dnce  de  Toscana  25  anî.  A  armat  la  troa 
după  moartea  fratelui  seu,  luând  domnia  între 
împr^urări  foarte  grele.  Fendalii  ungari  şi  ar- 
deleni enu  înverşunaţi  ftncă  pentru  reformele 
Ini  losif  II,  oarean  dela  L.  «restitutio*  şi  puneau 
condiţiuni  menite  a  reduce  potestatea  regală  la 
minim.  L.  aplanează  divergenţele  epre  malţă- 
mire  generală  şi  e  încoronat  la  15  Nov.  1790. 
Face  mult  pentru  uşurarea  sorţii  iobagilor,  în- 
articnleaza  in  lege  libertatea  religionarâ,  caaseasă 


toate  legile  şi  di^xşiţiile  anterioara  asupritoare 
peotra  gr.-orimtali,  primesce  ou  bnnăvoinţft 
>Sapplex  libellum  Vuatăioram*  (v.  ac.)  sabştemut 
de  eppii  Bob  ^  Adamovici  ^-1  trimite  dietei  tran- 
silvane co  comitiva  dto  20  Iunie  1790,  in  care 
îl  Dumesce  >Prece8  nomiae  universe  in  Transyl- 
vaoia  natioois  valachicae  Snae  Majestati  ejchi- 
bita*.  A  avut  şi  el  resboiu  cu  Turcii,  terminat 
prin  pacea  dela  Sistov  (4  Aug.  179  Ij,  şi  contra 
Belgiei.  In  tocmai  ca  şi  fratele  seu,  L.  era  mare 
binevoitor  al  Românilor.  (Of.  Bariţ,  »Ist.  Trans. 
pe  doue  aute  ani  din  urmă<,  voi,  I;  lakab  Elek, 
>Az  erdelyi  fejedelemseg  utolso  evei<;  Acsâdy, 
■Magyarorszâg  beliltapota  1680  kdr^«,  în  >Szâ- 
zadok<,  1885,  etc.)  [t] 

LsoşaM)  regi  tn  Bi^ia,  1)  L.  1^  Oeorge  Ori- 
iHan  Fridenc,  fiul  ducelui  Francase  de  Saxa- 
CobuTg,  n.  16  Dec.  1790  în  Cobuig,  1 10  Dea  1865 
ÎD  Bruxella;  model  de  domnitor  constituţional 
şi  doritor  de  binele  poporului  seu,  ducea  curte 
modestă,  aproape  întreagă  lista  civilă  şt-o  în- 
trebninţa  spre  scopuri  de  binefacere  şi  pentru 
sprijinirea  artelor  şi  sciinţei.  1848  pentni  a 
preveni  revoluţia,  care  îu  alte  ţeri  a  resturnat 
prin  lupte  sângeroase  absolutismul,  L.  a  declarat 
că  e  gata  să  renunţe  Ia  tron,  dacă  poporul  crede 
că  aceasta  va  fi  spre  binele  ţerii;  majoritatea 
covîişitoare  însă  nu  voia  nici  să  audă  de  ab- 
dicare. Iu  tinereţă  L.  a  servit  în  armata  ruseascăt 
s'a  distins  mult  prin  curagiu  şi  prioepere  stra- 
tegică în  marea  expediţie  germană;  1814,  dupi 
intearea  în  Paris,  a  mera  cu  ţarul  AiexaiMlra  1 
la  Londra,  nnde  s'a  căsătorit  ou  Angoata  Char- 
lota,  moştenitoarea  tronului  englez  (2  Maiu  ISlti). 
A  remas  veduv  după  un  an.  3  Febr.  1830  i-s'a 
îmbiat  coroana  Greciei,  pe  care  n'a  primit-o. 
4  Iun.  1831  ales  rege  al  Belgiei.  9  Aug.  1832 
căsătorit  ou  Luiza,  fica  r^lui  frc.  Ladovic  Filip. 
Măria  Charlota,  fosta  soţie  a  împ.  Maximilian, 
(Mexic)  e  ficăaluiL  2)  Zi.  ii,  fiul  lui  L.  1,  n.9  Apr. 
1835  in  Bruxella.  Domnesce  dela  10  Dec.  1865. 
Asemenea  tatălui  seu,  observă  ca  stricteţă  con- 
stituţia ţerii.  La  1685  a  întemeiat  statul  Congo 
în  Africa  sub  suveranitatea  şi  proteotoratol  seu. 
Sub  el  şi-a  serbat  Bel^a  inbileul  de  60  ui  de 
când  e  independentă.  Din  căsătoria(22  Ang.  1853) 
cu  Măria  Heorieta,  fica  arofaiduoelni  losif,  fost 
palatin  al  Ungariei,  a  avut  fii  pe  Leopotd,  duce 
de  Brabant  (t  1869),  Luiea,  soţia  ducelui  f^Up 
de  Coburg,  internată  în  casă  de  sănătate,  iSte- 
fania,  fosta  soţie  a  olironomului  Budolf  al  Austro- 
Ungariei,  acuin  măritată  contesă  Lonyay  (pentru 
ce  tatăl  ei  i-a  detras  apanagiul  şi  titlul  regal) 
şi  dementina.  Moştenitor  îi  este  fratele  seu 
Filip,  conte  de  Flandria,  resp.  fiul  acestuia  Al- 
bert  (n.  8  Apr.  1B75).  Sub  iufininţa  superărilor 
în  familie  (Luiza  şi  Stefania)  L.  a  donat  (1900)  ţerii 
castelele  şi  moşiile  sale  cole  mai  preţioase,    [t.]  ' 

Leoştid,  principi,  anAsdua,  dud.  1)  L.,  Garol 
Fridme,  mare  duce  de  Baden,  o.  1790,  t24  Apr. 
1852.  2)  L.,  principe  de  Bavaria,  n.  9  Febr.  1840 
în  Miinchen,  fiul  ducelui  regent  Luitpold.  Dela  | 
1896  mareşal.  Din  căsătoria  cu  Oiaella,  fica  împ. 
Franoisc  losif  I  al  Aastro-Ungariei,  are  patru 
copii:  Elieabeta  (măritată  după  baronul  Otto 
Seefried),  Augueta  (măritată  după  archiducele  1 
losif  Augast,  fiul  arcbiduoetui  losif),  George  şi  ' 
Oonradin.  3)        MoicimUiaH  luUu  duce  de 
Braunediweig,  n.  1752,  f  2?  Apr.  1785,  înecat 


Digitized  by  Google 


I 


Leopotd  - 

ia  Odera.  1776  Frideric  uel  Mare  (unchiul  seu) 
il  QDmesce  comandant  al  gunisoanei  din  Fraob- 
fut.  ca  ocasis  una  esondări  voind  să  scoală 
din  Titnri  cfiţira  oamaiif  s'a  înecat  şi  el.  4)  L., 
(fdnt  principi  de  AsihaU-Degaonţ) :  L.  I,  ma- 
reţii  pnsiac,  ouDOSCot  sub  nnm^  »I)er  tite 
DesKaaers  n.  i  Iulie  1676,  ţ9  Apr.  1747. 8'a  distins 
in  Diuneroase  resboaie ;  binemeritat  pentru  pro- 
movarea iodaKtriei,  revelarea  Elbei  şi  organi- 
tarpfl  armatei.  L.  II,  Maximiiian,  mareşal  pra- 
^lac,  c.  25  Deo.  1700,  f  JB  Deo.  1751.  Sa  difltins 
iac«le  trei  reHboaiede  snocesione  (spaniol,  polon, 
loftnac).  &.  urmat  tatălui  seu  la  tron  !□  1741. 
L.  III,  Fridtrie  Franeitc,  n.  10  Ang.  1740, 
tlUug.  1817;  1807  intrând  în  ooDfederaţianea 
RniBaft  a  luat  titlul  de  duce.  L.  IV,  FnămCf 
HMtn!  Ini  L.  III,  n.  1  Oct  1704,  f  22  Hain  1871 
j  in  Uessau.  Prin  moştenire  a  adaos  la  A.-DeaBaa 
prradpatol  A.-Koth«i  ^  A.-Bembni:g.  5)  L.  I, 
mrk-graf  de  Austria  (din  oasa  Babenberg),  a 
luptat  iu  offitea  îinp.  Otto  II  contra  Bavarilor 
primind  ooo&iiite  bavareze  estice  (Ost- 
naA),  adecă  Austria-inf.  de  acum.  6)  L.  II, 
SdI  mark-grafnlui  Adalbert,  1042  a  luptat  contra 
regelui  Diigar  Banioil  Aba,  bătend  o  divisîune 
Mgarii  la  TnUn.  t  1043.  7)  L.  III,  Sfântul, 
n.  29  Sept.  1073,  t  15  Nov.  1136.  Căsătorit  cu 
A^eta,  fica  prinţ.  Heoric  (fiul  împ.  Henric  Vi), 
a  căpetet  zestre  colosală,  din  care  a  zidit  bi- 
iterirâ,  mănăstiri  şi  a  distribuit  sume  mari 
peatni  ajutorarea  sinuilor.  Fi^  loooentia  Vin 
iblnnie  14%)  l-a  canoniaat.  E  patronul  Austriei 
inteiioare.  8)  X*.  V,  d»u  de  JiHfrw,  fini  lui 
Henric  JasomirgOti  şi  al  prinoesd  eline  Ileodon, 
D.  a  1157,  t  1194.  A  luai  parte  în  expediţia 
rmistă  (1182  şt  1188),  ofensat  insă  de  regele 
eogl.  Rîchard  s'a  reîntors  acasă.  Când  Riobard 
ia  reîntoarcere  trecea  prin  Aosţria,  L.  1-a  prins 
în  Viena  (*2l  Dec.  1 192)  şi  1-B  închis  în  fortă- 
reiţa  Durrenstein;  în  urmă  1-a  extrădat  împ. 
Henric  IT.  La  12  Haiu  1174  căsătorit  cu  Ileana, 
hca  regelui  ungar  GeM  II  (f  25  Dec.  1199). 
Ficâ-sa  Agneta  a  fost  soţia  regelui  ungar  Ştefan  III. 
9)  L.  VI,  Giorioeul,  n.  15  Oct  1176,  t  28  Iulie 
1230.  La  curtea  lui  a  căutat  refugiu  (jonstanţa, 
TedavB  regeloi  ung.  Emeno,  peraeoataii  de  An- 
drda  II.  Dela  el  dateaai  fortificarea  Tienei.  Ne- 
miţător  &iţ&  cn  eretici,  îi  osfindia  la  rug,  de 
QDde  i-sa  dase  porecla  >frigătorul>.  A  luat  parte 
la  <toQe  expediţiuni  cruciate.  Ciolecţia  legilor  lui, 
facQti  sab  Habsburgi,  e  ouDOscută  sub  numirea 
•Undweistonx  san  >Landhantveet<.  10)  L.  V, 
i  oreAiduee  de  Austria  (din  casa  Habebuiţ;),  n.  5  Oct 
I  i58t),  t  17  Sept.  1632.  La  etate  de  2\  ani  eni 
'  •'pisoop  de  Passau  şi  de  Strassburg,  apoi  căsă* 
tont  ca  Clandia  Medicis  (1626),  întemeietorul 
nmoTei  tiroleze  a  Habsbuigitor  (stinsă  deja). 
'1)  L  I,  Mar«  duet  de  Toecana  şi  archiduoe  de 
Austria  (V.  împ.  L.  II).  12)  L.  II,  mart  duee  de 
Tomna  şi  arcbiduce  de  Austria,  n.  3  Oot.  1797 
io  Fireoze,  f  29  Ian.  1870  in  castelul  Brandeis 
.Bijemia).  1^  a  rennnţ^  în  favorul  fitilui  sen 
Ferdioand,  evenimentele  însă  producend  Italia 
»»iti,  Ferdinand  n'a  mai  ajnns  la  tron.  [t] 

LeepeM,  principe  de  HohensoUam,  (dela  stin- 
gerea lioiei  de  Hohenzollern-Hechmgen  în  1869, 
liriociitii  de  Hohenzollem-Sîgmaringen  se  nu- 
ntesc «mpln  numai  principi  de  Honenzollem), 
o- 10/22  Bept  1835  la  Knuaofaenwies  lângă  Big- 


-  Lepanto.  85 

maringen,  căsătorit  la  Lisabona  1861  cu  Antonia, 
Infanta  de  Portugalia,  (dela  care  are  3  fii:  1) 
pe  principele  ereditar  Wilhelm,  a.  1864,  2)  pe 
principele  Ferdinand,  12^4  Aug.  1865,  mo- 
şteaitoriul  l^ronului  Etomfiaiei,  3)  pe  principele 
Karl,  n.  1868),  succede  tatălui  seu  Kari  Anton 
de  H.  la  1885.  după  ce  renunţase  1880  la  suc- 
cesiunea pe  Tronul  UornUniei,  la  care  confonn 
art.  83  din  Constituţiunea  RomAnă,  era  chiemat 
în  lipsa  de  moştenitori  direcţi  ai  fratelui  seu 
Carol  I,  principe  şi  apoi  Bege  al  României.  Un 
rol  însemnat  în  politica  europeană  1-a  jucat  prin- 
cipele L.  în  1870,  când  pentm  un  moment  a 
primit  coroana  Spaniei  ce  i-se  oferise,  dar  după 
câteva  4ile  a  renunţat  la  ea,  pentru  a  nu  da 
E^moiei  pretextul  resboiului  în  contra  Prusiei, 
oare  totn^  nu  s'a  evitat  Interesantă  este  asupra 
acestui  incactent  istoric  oontroveisa  între  me- 
moriile Begeloi  Carol  I  (Aos  dem  Leben  ^nig 
Karis  von  Rumănien)  voi.  II,  pag.  70,  73^  73, 
74,  90,  93,  şi  memoriile  lui  Bismarck  (Oedanken 
und  ihînneruDgen),  voi.  II,  pag.  81. 

LeopeMvIlle,  un  putomio  centm  economio,  in- 
dustrial şi  comercial  în  statul  Congo,  în  partea 
stângă  a  rinlui  Congo,  la  locul  numit  Stanl^- 
Pool,  cu  preste  100,(XX)  loc.  Oraşul  1-a  întemeiat 
H.  U.  Stanley  18S0.  (Cf.  H.  M.  Stanley:  Der 
£ongo  ond  die  Orundung  des  Kongostaates.) 

Leordu,  în  poveştile  române.  Ciuma  nu  vrea 
să-şi  dea  fata,  până  când  Aripa  vântului  nu-i 
va  adnoe  apă  din  ^tâaa  Leozdanuluî  (probaUl 
Iordanul). 

LamlBOB,  funiUe  boierească  din  Yalaotiia,  al 
cărei  nume  vine  dela  satul  Leozdeni,  veche  moşie 
a  neamolni  în  Muscel.  Marele  vornic  Stroe  X. 
e  cel  mai  cunoscut  mmnbru  al  acestei  familii,  v. 
Leurdeann.  In  decuisul  seol.  XVII  şi  XVIII  apu- 
prin  documente  mai  mulţi  boieri  din  această  fa- 
milie, oari  însă  n'au  avut  rol  istoric ;  Stais  L., 
mare  pidiamic  1714,  era  însurat  ou  fata  spă- 
tarului Mihaiu  Cantacuzino  dela  care  avu  un  fiu 
Btefan.  La  1717  State  era  refugiat  cu  alţi  boieri 
în  Transilvania,  cum  ae  vede  dintr'o  scrisoare  a 
lor  cătră  prino.  Eugen  de  Bavoia.  [O.  L.] 

LMrdlia,  oom.  mică  în  Ung-,  cott  Maramureş, 
ou  1264  loc.  (1891^  Bom.  şi  Germ. 

Letn,  tirguşor  in  Basarabia,  pe  malul  Fra- 
iolui;  a4i  in  j.  Ismail,  iar  până  la  1877  în  j. 
Ackennan.  Are opopulaţituie de  24(X)  Ioc ^  face 
negoţ  cn  grăne.  Dela  L.  pleacă  de  a  curmezişul 
Biearabiei  un  val  roman  până  în  Nistru,  la  gura 
Botnei.  L.  este  capul  navigaţianli  pe  Prut  dela 
Reni  în  sus.  Punct  de  trecere  intre  Fălciu  şi  Huşi 

Leoviflild,  rege  al  Tisigoţilor,  a  domnit  între 
anii  56^686.  A  ajuns  la  tron  luÂad  în  căsă- 
torie pe  veduva  antecesorului  seu,  pe  Oosvintba ; 
rege  energic,  a  scos  pe  Greci  din  sudul  Hispa- 
niei,  a  înfrînat  nobilimea  dedată  la  rescoale  şi 
a  restituit  autoritatea  regală;  a  pus  în  vigoare 
oolec^a  de  legi  a  regelui  visigot  Eurich.  Când 
fiul  seu,  Henneuegitd,  părăsind  religia  ariană  a 
provocat  resooală.  L.  1-a  prins  şi  după  ce  Her- 
roene^ld  n'a  voit  să  reprimească  arianismul,  I-a 
decapitat,  ^5.  Iu  anii  din  urmă  ai  vieţii  sale  a 
mai  ra|)ortat  o  învingere  asupra  Suevilor.  L.  a 
fost  ultimul        arian  al  Visigoţilor. 

Lepădătoare,  numele  vulgar  al  plantei  Ari- 
stolocfaia  (jlematitis  L.  (y.  ac). 

Lspanto,  oraş,  v.  Epakto. 


Digitized  by  Google 


86  IjBpeş  - 

Lopef ,  Oeorge,  episcop  o&tMo  al  Transilvanieiţ 
este  pricina  unei  mari  resooale  a  ţenuiilor  tna- 
nlvăneni  !a  contra  nobililor.  El  omisese  ridi- 
carea dijmei  timp  de  tni  ani,  şi  oerend  aonm 
în  143?  deodată  suma  întreagă,  pe  caro  ţe* 
rănii  nu  o  pateau  respunde,  el  roatesce  inter- 
dictul asupra  lor,  astfel  iucit  nu  se  mai  înde- 
pliniau  aoolo  de  loc  funcţiuni  biserioesci.  Atonei 
ţeranii  loarS  armele,  traseră  cu  sine  şi  pe  aceia 
din  restul  Truisilvaniei,  fie  Români,  fie  Unguri, 
şt  întoarseră  revoluţia  în  contra  asupritorilor 
lor,  nobilii  de  tot  felul.  (Xen.,  Ist  Bom.  III,  304.) 

Lepldlna  L.,  (botan.)  gen  <Un  fam.  Oooiferelor, 
tiib.  Lepidieae,  coprinde  plante  erbacee  san  sub- 
frutesoente,  gbbre  sau  pabeBoente  mai  oa  samă 
erecte.  Âoest  cuprinde  vr'o  100  de  specii,  (« 
cresc  prin  regiunile  temperate  şi  sabtro^nce  ale 
globalui.  In  părţile  noastre  cresc  mai  mnlte  speoiî 
din  oari  menţionăm :  L.  Draba  L.  (sin.  Draba 
ruderaIwBmgt.),nuinitădepoporTJrda  vacei, 
L.  eampestre  R.  Br.,  L.  perfoiiatum  L.,  etc., 
L.  aaiivum  L.  numit  Cresou  de  grădină  se 
cultivă  pentru  trebuinţe  culinare.     [Z.  C.  P.] 

Lepidtiteiidracee,  (botan.)  plante  fosile  dintre 
Lycopcdinee,  oari  au  trăit  din  perioada  carbonică 
p&nă  ÎD  cea  permioă.  Erau  arbori  de  înălţimi 
oonsiâetabile,  ramificaţi  în  diohotomie;  purtau 
france  lougi,  lineare  san  lanceolate,  ce  după 
căderea  lor  an  lăsat  pe  tolpini  aisce  arme  rom- 
Inoe,  owBiderate  fintti  oa  solii,  de  nude  şi  nu- 
mele de  L.,  adecă  arbori  ou  solzi.  Tulpina  avea 
cresoere  în  grosime,  prin  activitatea  unui  camUa, 
adăogendu-se  marea  lemn  secundar,  nediwaa  în 
zone  oonoentrioe  anuale.  EiraalietoT08poree(v.aa), 
sporangii  produceau  unii  micro-  al^i  macrospori. 
For^unile  subterane  de  L.  siînt  oonoscnte  sub 
numele  de  SHgmaria  (v.  ao.),  iar  resturile  de 
tulpini  sânt  dispuse  în  doue  genuri,  Lepido- 
dendron  şi  Leptdo^tloio».  [S.  Şt.  R.) 

Lepldodemlrea  Stemb.,  (botan.)  gen  de  plante 
fosile  din  fam.  Lepidodeadraoee  (v.  ac.).  Erau 
arbori  de  20 — 30  m.  îniU^me,  cu  cresoere  in 
grosime  şi  ramificaţi  în  diohotomie.  Pe  sapra- 
&ţa  restorilor  tulpinilor  se  află  urmele  fouare 
de  formS  rombică,  dispuse  în  serii  spirale,  oblice 
ţfl  întret^ate.  Numeroase  resturi  de  L.  sânt  în 
depositele  de  huilă  din  carbonic  şi  devonio.  Ra- 
murile de  L.  au  fost  desoiise  sub  numele  de 
ffcUonia,  iar  ioflorescen^le  cu  sporangii  sub 
numele  de  L^idos^-obus.  [8.  Şţ  R.J 

LepIdiArokit,  mineral,  oxid  de  fier  bidratat, 
grăunţoa  san  fibros,  se  găsesce  ta  Sayn  în  Prusia, 
EastoD  din  Pensilvania,  etc. 

Lflpidolita,  mineral,  mica  litinifer. 

Lepldranlas,  minenl,  mica  magnesian,  foarte 
bogat  în  fier. 

Lepldoalrei,  pesce,  v.  Caramor. 

Lepidtn,  iforew  AemiUuif  patrician  roman  şi 
consul  în  78.  Este  cel  dintUa  om  politic,  care 
aspiră  Ia  succesiunea  Ini  Sulta.  Talent  mediocru 
şi  neputSnd  să  a[angă  prin  propriile  sale  merite, 
grupă  în  jurul  seu  pe  toţi  nemnlţ&mi^i  lui  Solia. 
In  anul  78,  oo  ocasiunea  unei  revolte  oe  isbuo- 
nesce  în  Gtroria,  L.  este  înlăturat  dela  consulat. 
tJnit  oo  Jonius  Brutns,  guvernatorul  Cisalpinei, 
este  bătut  şi  nevoit  să  nigă  în  Sardinia,  unde 
îşi  petrece  restul  vieţii  (f  77  a.  Chr.).  [Caion.] 

Lşplsna,  gen  de  insect  din  ordinul  Ortopte- 
rilor,  gru[M  Th^^anorilor,  se  recunosc  uşor  din 


-  Lepra. 

oaoBa  oorpnlui  lor  longăreţ,  acoperit  cu  solzişori 
cn  luciu  metalic ;  lUxlomoial  se  termină  cn  trei 
peri,  din  oari  cel  median  ou  molt  mai  long. 
X.  Mcharina  trăiesce  în  dolapnrile  noastre  ^ 
atacă  substanţele  zaharoase;  hflrtiile  şi  ţesăturile. 

LepjBridae^  (zool.)  o  familie  a  Ro^etoareior, 
cu  doi  dinţi  incisivi  în  fiecare  falcă,  cu  buze 
foarte  mobile,  ureohi  şi  extremităţi  posterioare 
de  regulă  lungite ;  la  picioarele  dinainte  au  patru, 
la  cele  dinapoi  cinci  onghii;  coada  e  foarte 
scurtă,  blana  moale.  Aparpn :  X^ţnw  timidu$  L. 
(iepnrele  de  o4mp),  Lqnif  variab%H*  FaUas,  La- 
gomyt  oljmu*  T.  Oov.  (cu  ureohi  şi  extremităţi 
posterioare  scurte,  coada  nn  ae  observă  dinafară). 
Cf.  art  Iepure. 

Lepra»  MephanUasU  QroMsonm,  Lepra  Areh 
btm,  Malum  mortuum  al  şootUei  Salernitane, 
Ladieria  a  evoloi  medio,  Spedalskbed  a  Norve- 
gianilor,  este  boala  cronică  infecţioasă  cea  mai 
veche,  de  care  mai  şofer  astăzi  popnlaţiunile 
Europei,  boala  care  era  ounoecotă  Chinezilor, 
lodiilor,  Egiptenilor  2000  ani  înaintea  erei  cre- 
ştine, pe  care  Israeliţii  au  adus-o  din  Egipt  în 
Palestina,  legiunile  romane  din  Italia  îa  toate 
ţerile  pe  can  le-au  ocupat,  pe  oare  armatele 
orooiadelor  au  traosportat-o  în  regionile  prin  cari 
an  trecut  Prin  isolaie  severă  aoeastft  boală  te- 
ribilă a  înoepat  să  scadă  din  seci.  XV,  ea  n'a 
dispărut  însă  vid  astăzi,  cu  toate  progresele 
dvitisatiiuui  şi  ale  iţienei;  pe  fiecare  an  se  mai 
descopere  L.  în  ţerile  nude  se  credea  stinsă 
de  mult  timp.  Darea  de  samă  a  ultimului  con- 
gres de  teprol(^e,  adunat  la  Berlin  în  anul  1^, 
conţine  date  oooi  foarte  instructive  asupra  istoriei 
acestei  boale  şi  constată,  că  în  ultimul  timp  L. 
a  mai  făcut  oarecan  progrese  în  Europa;  că 
imele  boale  din  cari  neurologiştii  au  voit  a  orea 
entită^  morbide  noui  sunt  forme  de  L. ;  că  nu 
există  în  toată  Europa  nioi  o  ţeară  liberă  de  L. 
In  multe  caşuri  se  poate  precisa  că  L.  a  fost 
importată  în  Europa  dio  alte  continente,  în  altele 
remâne  dobioB  dacă  focarele  de  L.  endemică  no 
represintă  remişiţele  epidemiilor  din  secolele 
trecute,  focare  remase  pnn  seooli  isolate  în  locuri 
retrase,  depărti^  de  căile  mari  de  comonica- 
ţione.  In<At  privesce  in  special  Bom&nia,  este 
probabil  că  L  a  existat  aci  şi  în  secolul  trecut,  oă 
întocmai  ca  în  alte  stete  ale  Europei  şi  la  uoi  ea 
n'a  avut  tendinţa  a  se  întinde  repcKle,  că  cu  toate 
acestea  într'on  ««re  restrîns  ea  s'a  întins  prin 
contagiune,  care  a  fost  provocată  şi  prin  impor- 
teţiune  de  bolnavi  noul  din  ţerile  vecine  şi  din 
Orient  Statistica  L.  este  cu  puţine  exceptiuni 
foarte  incompletă,  nu  numai  afara  din  Europa, 
ci  chiar  în  cele  mai  multe  stete  ale  Europei. 
Co  teate  acestea  ne  putem  forma  o  imagine 
despre  Întinderea  înspum@otătoare  a  L.  în  Asia, 
Afnca,  Amenoa,  Australia  şi  despre  nomeruL 
relativ  restrîns  al  leproşilor  din  Eoropa.  Cel  mai 
mare  numer  de  leproşi  se  gasesoe  la  Asia.  In 
India  britanică  există  114,000  caşuri  sau  5  la 
câte  1000  locoitori.  Chinezii  importează  L.  în 
toate  ţerile  spre  oari  se  dirigează  emigraţia  lor, 
ÎQ  Touldn  există  comune  în  cari  jumetetea  po- 
pulaţiunii  este  leproasă,  în  Ji^nia  trăie.sc 
20,000  leproşi,  în  coloniile  olandeze  4300,  în 
singura  insulă  lava  2700  leproşi,  în  Turkesteu, 
Porsia,  Asia  centr&iă,  Kamciatoa,  Siberia,  Asia 
mică  boala  este  frecoentă.  In  Africa  meridiooidă 


Digitized  by  Google 


Lepra. 


87 


<Cap,  Basutland,  Repablica  Orange,  TransTaal, 
Xat^)  se  ooDosc  2000  caşuri,  în  Egipt  preste  2000. 
In  America  meridionala  focarele  principale  sânt 
ColwnlHa  ca  weste  20,000,  Brasilia  ou  5000, 
Sarinam  ou  2000  leproşi,  m  America  centrală 
este  mai  freoaentft  în  insalele  Aatile,  singura 
însoU  Jamaica  are  presto  4000  leproşi.  In  Aa- 
stnlia  este  vestiţi  colonia  de  leproşi  Malakai  din 
insula  Eawai.  In  Europa  se  află  ud  nomer  mai 
mare  de  leproşi  în  imperial  Rusiei  cu  5000  bolnavi, 
Roaia  p<wede  12  leproserii  şi  se  mai  deschid  alte 
Doni.  In  Norv^ia,  unde  s'au  afiat  în  anul  18&6 
2870  leproşi,  în  urma  isolării  riguroase  numeral 
lor  a  acă4at  pină  în  anul  1895  la  688.  In  Svedia 
se  găsc>so  astăzi  numai  75,  în  Finlanda  67  le- 

Sm^  în  insula  Island  s'an  înregistrat  158  caşuri 
e  li,  namerul  real  este  însă  mai  mare.  In 
Torcîa  namerul  leproşilor  este  însemnat,  angarul 
oraş  Conatantinopole  are  600  asemenea  biunan 
şi  vet^ile  focare  ata  boalei  sânt  necontenit  îm- 
prospetate  prin  aflueoţe  nooi,  prin  Hosulmani 
bolnavi  emigraţi  din  Asia  mio&.  Siria,  Hesopo- 
tamia,  Ardtua,  prin  Ored  veniţi  din  Archipeuţgj 
mai  ales  <Un  insala  Harmara,  prin  Armeni  veniţi 
din  Erxeram  şi  Aagora,  iar  în  familiile  tsraelite- 
spaniole  boala  este  endogeni,  oonservată  ânci 
dîn  anal  1492  când  ele  isgonite  din  Spania  B*aa 
aşezat  în  Tnrda.  Ţerile  vecine  cu  Turcia :  Grecia, 
Insulele  Ionice,  lluntenegro,  Bulgaria,  Serbia. 
Macedonia,  Albania,  Bosnia,  Herţwovioa  posed 
asemenea  an  namer  de  leproşi.  In  Spania  se  află 
aproximativ  1200i  in  Portagalia  300  bolnavi  de  L., 
in  Itidia  «dsti  mai  malu  focare  aatochtone. 
Eete  natural  oi  găsim  bolnavi  de  L.  in  statele 
Europa  cn  comOToin  maritim  însemnat,  ou  co- 
lonii în  cari  L.  Mte  endemică,  precum  în  Anglia, 
Belgia,  Olanda,  Danemarca,  Fianda,  numerul 
leproşilor  din  -Paris  oscilează  între  160  şi  200. 
In  Oermania  se  afli  în  apropierea  fruntiriei  ru- 
seecî,  în  jnrol  oraşului  Uemel,  an  mic  focar  de 
L.,  poate  importată  din  Roşia,  ca  22  bolnavi.  Se 
mai  găsesc  leproşi  la  Hamborg  şi  în  alte  părţi  ale 
Germaniei.  In  regiei  romfin  au  fost  canoscuţj 
şi  înregistraţi  în  luna  August  1898,  164  bolnavi 
de  L.  şi  nu  poate  si  fle  mare  numeral  bolna- 
vilor necunoscuţi  şi  neînregistiaţi. 

L.  se  manifestă  prin  aimptome  f6arte  variate 
locale  şi  generale  grave,  printr^  curs  lent  de 
mulţi  ui,  can  mai  totdenna  condnce  la  moarte. 
Deoselnm  doue  fonne:  L.  tuberonloasi,  tabe- 
roasi,  catani,  caracterisată  prin  formarea  de 
noduri  in  piele  şi  în  membranele  mucoase,  şi 
L.  anestetici,  nervoasă,  caracterisată  cel  puţin 
Ia  început  prin  perturbaţu  ate  nervilor  peri- 
ferici şi  ale  sensibilitiţii  pielei.  Nu  se  pot  însă 
totdeuna  separa  aceste  doue  forme  în  mod  strict 
şi  se  admite  şi  forma  mixtă  a  L.,  la  care  pe 
lingă  nascerea  de  tubercule  în  piele  apare  şi 
anestesia  ei.  In  primul  stadiu  al  boalei  se  ivesc 
simptome  cari  nu  sânt  oaracteristice  numai 
pentru  L.,  ca  slăbiciune,  somnolenţă,  lipsă  de 
pofti  de  mflnoare,  depresiune  morua,  diagnosa 
devine  poaUIi  numai  dapi  ivirea,  mai  ales  pe 
obraz  şi  pe  extremităţi  a  exantemului  lepros, 
ooastituit  din  efloresoenţe  maculoase  ^  fuvu- 
loase,  puţin  ridicate  deasupra  niveluloi  pielei, 
de  mărimea  unui  bob  de  linte  pfUiă  a  unui  lat 
de  mini  şi  mai  mare,  la  început  roşii  mai  târziu 
brune,  aoaseori  acoperite  de  epiderm  (toscnamiU 


în  formă  de  tărîţă.  Aceste  pete  se  resoarbă  la 
mijloc  şi  înaintează  spre  periferie,  formftnd  nisoe 
inele  neregulate.  La  L.  tuberculoasă  twtUal  de 
desubtal  acestor  pete  se  inflltreazi,  se  ivesc  no- 
duleţe  miei  sau  nodosităţi  întinse,  cari  daci  boala 
s'a  localisat  pe  obraz  il  defigoieasi  prin  în- 
groşarea  [wrţiali  a  jnelei,  remftnSnd  puţile  în- 
groşate separate  între  ele  prin  adinoătari  lineaze, 
volumul  bazelor  şi  al  urechilor  oresoe,  sprin- 
cenele  cad,  boala  se  întinde  pe  membrana  mu- 
coaai  a  nasului  distrugend  oartuaginl  şi  chiar  osul, 
a  gurei,  a  faringelni,  pe  laringe  unde  produce 
răgaşeală,  sufocaţie,  destruoţîanea  oartilagîulai, 
pe  conjunctiva  unde  pătrunde  cftte  odată  prin 
oomea  în  interiorul  ocniului ;  glandele  limfetice 
ale  n^onei  bolnave  se  infiltrează;  cite  odată 
partea  infiltrată  uloereazi,  ulcerile  leproase  se 
vindeci  cu  greu.  Binbn  olanele  interne  se 
bolnivaso  de  L.  mai  ales  meduva  spinală,  nervii, 
mednva  oaselor,  testicule,  ovarii,  nnichii,  ficatul, 
splina,  pluminile.  La  L.  anestetici^  după  ce 
prioiui  stadiu  a  darat  un  timp  variabil,  ae  nasoe 
pe  suprafaţa  pielei  Pemfigul  lepros,  beşici  mai 
mici  sau  mai  mari  decât  un  ou  de  găină,  umplute 
ou  un  lichid  limpede^  gălbutu  sau  verzuia;  după 
ce  beşioa  s'a  golit  prin  spargere  şi  pielea  bolnavă 
de  pe  fundul  peşioei  s'a  cicatrisat,  cicatricea  re- 
mine  anestetică.  Eropţiunea  beşioilor  de  Pem- 

Shigus  se  poate  repeta,  se  observi  însi  pier- 
erea  senaibilităţei  ou  numai  pe  locurile  pielei, 
care  fusese  acoperite  de  beşici,  d  şi  pe  toate 
părţile  unde  apiruse  pete  leproase.  Gradul  şi 
forma  anestesieî  vaiiazi,  oftfe  odati  lipaeeoe 
numu  simţbcea  atingerii  şi  a  exceselor  de  tem- 
peraturi, utt  dati  bolnavul  nu  simte  în  partea 
anestetică  nici  o  durere  când  ea  este  înţepată, 
tăiată,  arsi.  In  părţile  anastetioe  se  formează 
oloeiaţiun)  profunde,  cari  progiesftnd  deaohid 
cavităţile  articulaţinnilor,  produc  exartionlarea 
şi  ciderea  unor  părţi  ale  extremitiţilor  şi  mu- 
tilarea corpului.  Nervii  extremitiţilor  se  infil- 
treazi  şi  atrofiazi,  ^  ca  consecinţă  musculatura 
devine  atrofiei,  chiar  paralisati.  In  timpurile  tre- 
cute L.  a  fost  <^te  odt^  confundaţi  cu  SiSlis,  ou 
Ijipas'  şi  ou  alte  boale  outane,  astăzi  precisăm 
diagnosa  leeue  prin  constatarea  bacUuluill  Terapia 
L.  u'a  dat  pftni  acum  lesuliate  satiafăoetoaraj 
medicamentele  întrebuinţate  în  oltimul  timp,  şi 
cari  s'an  pimt  ci  produc  o  mici  îmbunitaţin 
treoetoare  sânt:  <Aeal  de  Chaohnoogra,  petiroleol 
brut,  Creosotalul,  îuberoulina.  Serul  antilepros. 

Literatura  L.  este  vasti,  ea  înoepe  în  tinqiurile 
cele  mai  vechi;  din  evul  mediu  posedim  descrieri 
cdasice  ale  acestei  boale;  în  seci.  XIX  medicii 
norvegieni  Boeck  şi  Danielsen  precum  şi  R 
Virohow  au  studiat-o  din  punctul  de  vedere 
cliuio  şi  anatomo-patologic ;  studiul  modem  id 
L.  înoepe  însă  dela  anul  1880  ca  norv^anul 
G.  Armsuer  Hansea,  care  a  descoperit  baoilul 
L.,  cn  A.  Neissee  din  Breslau,  care  prin  per- 
fecţionarea ohromotechniceî  a  înlesnit  idarea 
aceatoi  badl.  De  atunci  s'au  pnUioat  scrieri 
însemnate  asupra  leprei,  şi  studHle  făcute  în 
Boniiaia  de  V.  Babeş,  N.  Ealindem,  H.  Fe- 
trini  de  Galaţi,  Paul  Petrini«  Q.  Marinesou  au 
dat  un  contingent  preţios  la  aceste  scrieri; 
publicaţiunea  cea  mai  importanţi  în  această 
materie  este  însă  magnifirâ  oolecţtane  de  me- 
morii Bupoqe  ooDgrenilai  lepznlogiştilor  ^ut 


Digitized  by  Google 


88  Leprandi  — 

Ia  Beriia  îd  1887,  şi  darea  d«  sună  asupra  h- 
crărilor  acelui  congres,  la  care  România  a  fost 
Irine  representată.  PreveuţiuDea  L.  are  de  basă 
ounoBCiaţa  bacilalui  descoperit  de  Haosen,  bacii 
care  i^e  fţăsesce  în  corpul  şi  adeseori  pe  supra- 
faţa corpului  bolDavilor.  Beata  se  transmite  prin 
contagiune,  dar  contagiositatea  ei  este  cu  molt 
mai  slabă  decât  cea  a  boalelor  venerice,  91  va 
ti  p<mţe  ţţractic  ca,  pentru  ca  să  precisăm  bine 
condiţiTiDile  prevenţiuneî,  să  facem,  intr'un  mod 
analog  ca  la  Tubercolosa,  distincţiune  între  L. 
deschisă,  la  care  cantităţi  enorme  de  baoiii  vii 
ai  lui  Haosen  se  elimiDează  din  corpul  bolna- 
Tttlni,  ^  între  L.  flucă  închişi,  oare  da  puţina 
ooasiune  la  transmitere.  ITraoBniiterea  boalei  prin 
Dasoere  este  rară.  Afeoţranea  primară  a  L  este 
adeseori  o  ulceraţiune  specifică  a  membranei 
mucoase  nasaJe;  această  ulceraţiune  remâne  în 
oele  mai  multe  caşuri  neobservată,  ea  precede 
obioiuuit  mai  mulţi  sni  apariţiuriiî  primelor  tu- 
bercule cutane,  primelor  simptome  nervoase. 
Ulceraţiunile  nasale,  cari  există  deja  în  peri- 
odul latent  al  L.,  oonstitue  periculositatea  ei; 
secre^unea  nasală  a  acestor  bolnavi^  copioasă  şl 
foarte  bogată  în  baoilii  L.  este  mediul  principal 
pentru  transmiterea  boalei,  apoi  vin  scuipatul 
şi  sputele  (flegmele)  bolnavilor  la  L.  glandelor 
fialivare,  la  L.  bnouă,  laringee,  pulmonară,  se- 
creţinniie  uloerilor  leproase  ontanee,  a  tubercu- 
lelor supurate,  a  coujuDCtivei,  lacnmi,  epitele 
descuamate  din  părţile  oorpulni  acoperite  ou 
bacilii  L.  Nasul  este  probabil  poarta  de  intrare 
mai  obicinoitft  a  boalei,  Iwoilnl  se  transpoartă 
dela  bolnavi  pe  membrana  mucoasă  nasală  a 
oamenilor  sănătoşi  prin  mfica  mânjită  in  arma 
contactului  ou  bolnavul  sau  cu  un  obiect  conta- 
minat de  care  s'a  servit  bolnaval.  La  oameni 
cari  umblă  desculţi,  pioiorete  pot  servi  germilor 
boalei  ca  poarta  de  intrare  în  corp.  In  general 
leeionile  cele  mai  mici  ale  t^umentelor  comune, 
^e  membrandor  maooaae  dela  orificiile  cavi- 
tăţilor pot  înlesni  infeoţiunea.  Prevenţiunea  L. 
se  resnmft  dar  în  oprirea  traiumiaiunei  bacilului 
L.  dela  omul  bolnav  Ia  omul  sănătos,  prin  legarea 
şi  vindecarea  lesiunilor  exulceratc,  prin  acope- 
rirea infiltratelor  cutane  dela  suprafaţa  cărora 
se  descttamează  epidermul,  prin  desinfectarea 
scuipatului,  şputelor,  mucnior  nasali,  secreţiunilor, 
nlcerilor,  prin  nimicirea  obiectelor  de  pansament 
contaminate,  prin  desinfectarea  veştmintelor, 
rufelor  şi  altor  obiecte  de  care  s'a  servit  bolnavul 
şi  mfu  ales  a  locuinţei  pe  care  a  ocupat-o,  prin 
curăţenia  scrupuloasă,  prin  isolarea  cel  pn^n  a 
bolnavilor  cu  L.  deschisă.  Isolarea  bolnavilor 
de  L.  în  asile  este  o  mesuri  necesară  dar  aspră, 
care  întimpinft  în  practică  dificultăţi  enorme, 
din  cauea  din  toate  boalele  infecţioase  onnos- 
oate,  L.  are  durata  cea  mai  lungă  şi  bolnavul 
aşezat  într'an  leprosar  se  crede  condamnat  Ia 
expnlsarea  din  societate,  analogă  cu  ceea  a  noiu 
criminal  închis  pe  viaţă.  Trebue  să  procedăm 
cu  umanitate,  să  îndulcim  rigoarea  isolărei, 
să  înfiinţăm  colonii  ori  sate  de  leproşi  în  care 
bolnavii  vor  avea  mai  multă  libertate  decât  într'un 
asii.  In  România  ospiciul  de  infirmi  Răchitoasa 
este  divisat  în  doue  părţi  separate,  din  cari  una 
servă  drept  asii  pentru  leproşi. 

(Lit :  d  Y.  Făcurariu,  Câteva  cavinte  despre 
Lepră,  teea  de  doctorat  in  medicină.  Bucuresoi,  I 


■  Lepuus. 

1886;  K.  Kalindera  şi  T.  Babeş,  Stadii  asupra 

Leprei,  Analele  institutului  de  Patologie  şi  de 
Bacteriologie.  Bucuresci,  3889;  N.  Katindenx, 
La  Lepre.  In  Compte  reodu  du  Congres  de 
Dermatologie.  Paris,  1889;  N.  Kalindera  et 
Y.  Babeş,  Resnltats  obtenus  par  Ies  tnjections 
de  lymphe  de  Koch  dans  Ies  difTerentes  forines 
de  Lepre,  Revue  de  Medicine.  Paris,  1891 ;  N. 
Kalinderu,  La  L6pre,  In  Compte  rendn  du  Con- 
gres de  Dermatologie.  Viena,  1892;  N.  Kalin- 
deru, La  Lepre,  Roumanie  medicale.  1893;  I. 
Felix,  Rapoaitele  generale  asupra  igienei  publice 
şi  servicialai  sanitar  a  regataloi  român.  Bucu- 
resci, 1893— 99;  Mitteilangenund  Veriundlnoţţen 
der  Leprakonferenz.  Berlin,  1897,  (oa  memoriile 
doctorilor  V.  Babeş,  N.  Kaliudem,  H.  Petrini 
de  Galaţi,  Paul  Petrini) ;  V.  Babeş,  Sediul  baei- 
lilor  Leprei,  Analele  Academiei  române,  1898; 
Babeş  et  L^vaditi,  L'histotogie  patholc^que  de 
l'oeil  dans  la  Lepre,  Arohives  des  sciences  medi- 
erea. 1898;  Lucreţia  Moschuna-Sion,  Contribu- 
ţiuni  la  stadiul  anatomiei  patologice  a  Leprei, 
tesa  de  doctorat  în  medicină.  Bucuresci,  1898; 
31  Petrini  de  Galaţi,  Qaelques  mots  sur  le  trai- 
tement  de  la  Lepre.  Bucarest,  1898;  V.  Babeş, 
tiber  die  Euttur  der  von  mir  in  Lepra  gefundeneu 
Diphtheride.  CentraiblattfiirBacteorologie,  1899; 
Q.  Mariaesou,  Des  rapporto  de  la  Lepre  avec 
la  Syringomyelito  et  la  Maladie  de  Horvan, 
;  Compte  rendu  de  Ia  Sociâte  mâdîcale  des  h<^i- 
taux  de  Paris,  1897;  B.  G.  Nicolau,  Torburările 
sensibilităţii  în  Leprfi,  tesa  de  doctorat  în  me- 
dicină. Bucuresd,  1899;  Eugenia  Felix,  Lepra 
nasului,  a  faringelnî,  a  laringelui,  Uemoriu  pentru 
abilitarea  ca  docent  la  facultatea  de  medicină 
din  Bucuresci.  Bucuresci,  1899).      [l.  Felii.] 

Leprandl,  agent  rus  în  principate  (1827),  trimis 
a  culege  informaţiuni  necesare  oştilor  rusesci  în 
vederea  reeboiului  acestora  cu  Turcii  (1828), 
Domnitorul  Moldovei,  loan  Sandu  Sturdza,  par- 
tisan  hotărît  al  Turcilor,  poruncesce  ca  acest 
L.  aă  părăsească  ţeara  în  24  ceasuri,  căci  altfel 
îl  va  expulsa.  Ca  toată  intervenţia  consulnlai  ru- 
sesc, L.  e  silit  să  treacă  hotarul  in  Basanbia. 
Revine  în  ^ară  la  declararea  resboiului  şi  la 
înlăturarea  domnitorului. 

LeMliiBi  Sari  Ridiard,  orientalist  german, 
membru  on.  al  Acad.  rom.,  n.  23  Dec.  1810  ta 
Naumburg,  +  12  Iulie  1884.  Studiile  superioanj 
le  făcu  la  Leipzig,  Gottingen  şi  Berlin,  unde 
le  termină  sub  direcţia  celebrului  filolog  Bopp 
la  1833  cu  lucrarea;  De  tabulis  Eugubimij.  1834 
este  premiat  de  Academia  din  Paris  pentru  me- 
moriul :  Die  Palaeographie  als  Mittel  der  Sprach- 
foischung;  urmează  apoi  alte  doue  memorii  foarte 
însemnate:  Cber  die  Anordnung  nnd  Yerwand- 
Bohaft  der  semitischen,  îndischen,  aitpersischeo, 
altaegyptischen  and  aethiopischen  Alpliabcte, 
1835  91  trber  den  Uisprung  und  die  Yerwaod- 
schaft  der  Zahlworter  in  den  indogermanischen, 
semitischen  und  copbtischen  Sprachen,  1835.  Iu 
acest  an  pleacă  în  Italia  unde  lucrează  iu  mai 
multe  biblioteci,  este  admis  în  institutul  archeo- 
logio  din  Como,  institut  fundat  de  Bunseo,  cu 
care  se  împrietinesce  şi  publică:  Lettre  â  M. 
Rosellini  sur  l'alphabet  lîiercglyphiquH,  1837, 
după  care  urmează  alte  memorii.  Dela  1841, 
când  publică:  Inscriptiones  ombricae  et  oacae,  ca 
I  un  oomentar  şi  doue  memorii  asupra  Etrusdlor, 


Digitized  by  Google 


Lepta  —  Lesa  muestate. 


89 


Isemâijţtneace  aprtm^pe  exclusiv  la  egipttdogie. 
1338  osta  trimis  in  Anglia  de  catră  Institutul 
trdiMlogic,  se  întâlaesoe  ou  Bunseo  şi  în  1842 
•flpFBQni  OD  acesta  «i  ca  alti  înveţaţi  ^  artişti 
mani  ţi  eo^ezi  Caoe  o  cftifttorie  de  stadii  !□ 
oipt  dnpi  însAroioarea  regelui  Pnisiei.  Aoeste 
m  aa  dorat  patru  ani,  şi  la  Sntoaroere,  1846 
l  fii  numit  profesor  Ia  Beriin,  iar  la  1850 
wDibra  al  acad.  de  sciinţe  din  aoest  oraş,  al 
.'iim  museu  îl  îmbog&ţise  ca  preţioase  colecţii. 
îk  aci  îooolo  L.  îţn  pnbliofi  operele  sale  prin- 
dpale:DenkfnăIer  ans  A^ypten  und  Aethiopien, 
iS3^57;   Chronoiofne   der  Aegypter,  1849; 
rherdeo  ereten  aegy  pt.  GStterkreis,  1851 ;  Briofe 
m  Aegypten,   Aethiopien  nnd  der  Halbinsel 
ies  Sioai,  1852;   Cber  einige  firgebnisse  der 
i^KŢptischen  Denkm^er  fiir  die  Konntnis  der 
Pioleinăeigeschichte,  1853 ;  Bas  aligemeine  lio- 
fBKtiscâie  Alphabet,  1855.  Afară  de  acestea,  o 
îmi  de  disertaţii  relative  la  mesarile,  arta  şi 
tuba  vechilor  I^ipiteni,  ^ku  tradnctia  evan- 
abei  lai  Marcu  din  limba  naUanft,  1860,  ^  Nu- 
tscbo  Grammatik,   1880.  L.  s'a  ocupat  şi  ca 
iDtichită^te  asiriene  şi  mai  ales  ea  limba  şi  oa 
mijloacele  de  transcriere  în  alfabetul  latin.  In 
pnmavara  a.  1866  L.  făcn  a  doua  oâlătorie  în 
Eeipt  ţa  deacmperi  o  foarte  însemnată  inscripţie 
ca  caractere  hieroglyphice,  demotice  şi  grecesci 
din  timpol  Ptolemeilor.  L.  a  întrodas  metoda 
severâ  4e  cercetare  în  stadiile  egiptologice  şi  cu 
ireţt  afost  recunoscut  ca  fondatonil  egiptologiei. 

inte  na  Xepton,  monetă  greceasoft  de  araoiă. 
Vm  Lepta      1  Drachmă  veche. 
LtflUli,  n>c&,  T.  Granolita. 
LBfUntarea  deeemtUneaiOf  insect  Coleopter 
dÎQ  gnţa  Tetramerilor,  familia  Chrysomelidelor ; 
tensteaâ  (runsele  de  cartoA  in  America. 
LeptMUlHI,  (zool.)  T.  Acraniote. 
LeptacMaa  Beanv.,  (botan.)  gen  dintre  Ora- 
ininee,  trib.  Cbloridee  cu  12  specii  din  America 
Goidieă  şi  Anstralia;  ca  specii  menţionăm  L. 
arida  Foum.,  L.  eapiUaeea  Beanv.,  L,  pam- 
eoides  Wight,  ş.  a. 

Leptadlseas  medwoides,  protozoar  cistofla- 
^■elat.  marin,  are  forma  unei  sticluţe  de  ceasornic. 

L^t— paraaglate,  (botan.)  sânt  plantele  la  cari 
sporangii  se  desTOută  din^  o  celulă  emdemiici 
«i  Ia  maturitate  ei  au  an  înveliş  simplu;  aşa  e 
la  Fţlî<3neae  (v.  ac.)  L-,  adecă  la  Polypoiliacee, 
Cyatheacee,  Hymencphyliacee,  Osmundacee,  eto. 
In  oposiţie  cu  L.  sunt  plantele  etuporangiate, 
la  cari  sporangii  se  desroalti  din  mai  multe 
cehile  epidermice  şi  învelişul  lor  la  maturitate 
are  mai  multe  strate  de  celule,  cum  e  la  Ua- 
rattiacee,  Ophi<^los8ee,  etc.  [S.  Şt.  R.] 

ij^vttrfx  Kâotz.,  (botan.)  bacteriacee  fila- 
mt^ntoase,  cu  filamente  imobile  şi  fără  teacă  ge- 
latinoasă. Specia  L.  buecaiis  Robin  trăiesce  în 
cavitatea  bacală  a  omulai  şi  dtor  animale  car- 
civore.  Posedă  particularitatea  de  a  precipita 
irurile  de  calce,  şi  aşa  provoacă  depunerea  lor 
pe  dinţii  oonstitaind  boala  (}isă  caria  dentară 
saa  (Hâtra  dinfilor.  Dacă  dinţii  an  smalţul  atacat 
de  caria,  ori  de  aci4i,  atnoci  L.  b.  întră  în  dinte 
până  la  partea  vie  (palpa  dintelui),  se  inmul- 
ţesce  aci,  provoacă  găunoşarea,  fărâmarea,  cum 
fi  insaportabilele  dureri  ale  dintelui.  Alta  specie 
L.  gufantea  Hiller,  trăiesce  în  dintii  ofinilor, 
pÎBăafor,  eiibr,  «.  a.  [S.ŞL  R.] 


LSTi  după  poveştile  romftne  e  nnmele  obni 
împerat,  care  e  ursit  să  se  prefacă  în  rouă, 
dacă  soarele  îl  va  atia  în  cale.  Dnpă  altă  po- 
veste, Fet  frumon  peţesce  pe  fata  lut  I^er  im- 
perat,  care  in  veci  trăiesce  şi  nn  îmbetrftnesoe. 
Namele  L.  se  aflA  şi  în  coUnde  şi  în  desoflnteoe. 
Probabil  stă  in  legătură  cu  Lear  _(a4i  Lir  la 
Englezi),  numele  unui  rege  mitic  în  Britania. 
(V.  Ures.)  Cf.  şi  Etymol.  Uagn.  Rom.,  p.  3183. 

LBreheifaid,  odinioară  sat  în  Austria  infer., 
dela  1810  încorporat  la  Viena  (distr.  VIII). 
Neulcrchenfeld  la  diBtr.  XVI. 

Lereaolt  corn.  rur.  în  Rom.,  j.  Muscel,  situată 
în  depărtare  de  5  km.  spre  nord  dela  oralul 
Câmpulung,  ca  1284  Ioc.  (Uicţ.  geogr.  1893), 
cari  se  ocupă  cu  fabricarea  oburestelei  şi  cu 
prăsirea  vitelor.  Aici  se  ved  ruinele  unei  vechi 
citadele,  pe  oare  poporul  o  numesce  sCetatea 
"nităreaBcAs  onm  şt  mine  din  palaturile  Basa- 
rabilor.  Corn.  are  1  biserică  şi  1  şcoală. 

Leritt  CarUittaf  v.  Zoaima. 

LwMit  prov.  sfMui.  in  CatiUonia,  12,151  km*,  şi 
285,417  loc.  (1887).  GapUaia  L.  an  21,886  loo. 
Aci  a  bătut  Cesar  la  49  a.  Oir.  pe  pompeianii 
Afranins  şi  Petrejus. 

Lerliloe,  intuU,  (franc.  JÂriiu),  grupă  de  in- 
sule franceze  în  Mediterana  in  faţa  oraşului 
(Tanoes.  Pe  insula  St.-Marguurite  se  află  închi- 
soare de  stat,  în  oare  a  stat  Bazaine  1873 — 74. 

Lenneatow,  Mih.  Jurjeviei,  (1814—41)  mare 
poet  rus;  oficiei  în  garda  imperi^ă,  fii  trimis 
pe  un  an  în  Caucas  peutrn  o  ţţoesie  făcută  la 
moartea  lui  Puşkin.  In  1840  fu  trimis  iar  în 
CaoMS  pentru  no  dnel.  Ad  că(}u  într'un  al 
doilea  duel,  alna  de  27  ani.  Măreţia  munţilor 
CHaucaa,  descrisă  de  el  oa  de  nimeni  altul,  ii  in- 
spiră cele  mai  fmmoase  poesii.  In  prosA  a  lăsat 
un  foarte  bun  roman  >Eroul  timpului  nostru*. 

Lenw,  (mitol.)  o  mocirlă  pe  ţermul  mării  din 
ţeara  Argolis.  La  L  a  trăit  Hydra  (v.  ao.),  pe 
care  a  omorit-o  Heracles. 

Lera,  insula  turceasca  în  Egeica,  49  km*.,  ca 
3000  loo.  Capitala  L.  are  InOU  loc. 

Leray-Beaullcu,  PUrră  Paul,  economist  frc, 
n.  1843,  a  studiat  în  Paris,  Bonn  şi  Beriin, 
1K72  profesor  la  Ecole  libre  des  sciences  poli- 
tiquea,  întemeiază  jamalul  «L'^conomiste  fran- 
ţais<,  1880  profesor  la  CoUege  de  France.  Nur 
meroaselfl  lai  scrieri  din  sfera  economiei  politice 
şi  a  sciioţelor  de  stat  a|iărară  în  mai  multe 
ediţiuni.  Fratele  seu  Anatole,  n.  1842,  publicist, 
scrise:  >L'Empire  des  Tsares  et  Ies  Russes*, 
(ed.  III,  3  voi.  1890),  una  din  cele  mai  însem- 
nate opere  publicate  în  Francia  asupra  istoriei 
şi  politicei  msesoi. 

Lef,  Leah,  v.  Polon. 

Leuge,  Alain  R.,  scriitor  franc.  (166S— 1747), 
a  sens  »lje  Diable  boiteux*  şi  »(iil  Blas»,  îm- 
prumutate din  lit.  spaniolă,  dar  a  căror  valoare 
consistă  în  calităţile  personale  ale  lui  L.  Prin' 
stilul  seu  simplu  şi  natural  L.  aparţine  perioadei 
clasice.  A  mai  scris  comedia  >Turcaret«  de  o  pro- 
funda observaţiune. 

Letft  mieifne,  (lat  OrimnlaeaMVMjttiaiit), 
crimă  politică,  oare  consistă  in  nn  atentat  contra 
statului  sau  capului  acestuia.  Eacuprinde  atât  aten- 
tatele contra  constituţiunii,  cât  şi  trădarea  (diplo- 
matică sau  militară)  şi  violarea  persoanei  capului 
statului,  (v.  art  Atentat,  Maiestate  şi  Trădare.) 


Digitized  by  Google 


90  Lesbos- 

Lssbet,  insulă  ^fi,  t.  HitUene.  ' 
Leuln^l,  (iMMtjfnMJ,  v.  Btauisliui,  regele 
Poloniei. 

Leicot,  Pierre,  architect  fro.,  pe  la  1610 
ÎD  Paris,  t  tot  aoolo  la  1578,  qduI  din  înte- 
meietorii KeDaissaace-i  frc,  1546 — 78  ocmduoe 
sidirea  LouvraluL 

LaMOvItaf  oom.  mio&  io  Ung^  oott  Caraş- 
Seveiin,  UU  loc.  (1891)  Rom.  «i  SerM. 

LmiNmIj  popor  caucâsicÎQ  maaţiiDageBtanuIni 
foa.  3wi.273),  din  grapa  eaticS.  E  pu^  ouDoscat. 
La  L.  aparţin  Avarii,  Daiginii,  Curiaii,  etc. 

Laţia,  materii  bmte  ca  cenuşa,  pământuri, 
diverse  deposite  minerale,  eto.  cflnd  sunt  tratate 
cu  apă  caldă  cedează  acesteia  toate  sărurile  so- 
lubile pe  cari  le  conţin.  In  genere  aceste  să- 
ruri sânt  carbonaţi  şi  bidraţi  ai  metalelor  alca- 
line, potasiu  şi  sodiu.  Asemenea  soluţiuui  se 
numesc  leşii  (germ.  Lauge,  fraac.  Lessive).  Po- 
pular 8e  înţelege  în  special  sub  L.  soluţia  preparată 
cu  cenuşă,  care  servă  la  spălatul  rufelor  ca 
mijioo  de  curăţire  şi  deainfectare. 

J>fM  de  erikaU,  soluţia  concentrată  îa  care 
a  oristalisat  un  corp.  Sinonim  ou  apa  mnmft 
(Hntterlauge,  I'ean  mere). 

Xefu  rofie,  nome  dat  soluţiei  de  aoetat  de 
sodiu,  întrebuinţată  îd  technica  colorilor  la  pre- 
paratia  (mordant)  fixărei  colorilor  roşii,  precum  şi 
la  coloarea  verdelui  de  Scbweinfurt   [S.  M.] 

Laşii,  ayneope,  pierderea  consciinţei,  împreu- 
nată cu  uterarea  mişcărilor  corpului  şi  a  aoti- 
vităţei  sensurilor.  Cel  ce  oade  în  L.  devine 
palid  şi  simte  că  toate  puterile  îl  părăsesc.  C!au- 
sele  L.-Iui  sânt:  irita^uni  şt  tacordări  corporale 
puternice,  dureri  mari,  pierderi  de  sânge,  morbi 
de  inimă  şi  de  nervi,  ioTrainSii. 

LmJm,  (slav.  HvarJ,  iosolft  austriacă  !d  Adria- 
ticalăogă  coasta  dalmatină,  316  km*,  ou  17,016  loc. 
(1890) ;  teren  muntos,  multe  fructe  sadice.  Capi- 
tala  L.  cu  3596  Ioc.  are  port  şi  comerciu  maritim. 

La^la,  fmagb.  LesJ,  comună  mică  îd  Trs.,  cott. 
Bistriţa-Năseud,  1299  loc.  (1891)  Români. 

Letlane,  (med.)  pertorbaţianea  locală  a  ţesu- 
tului Dnoi  organ.  L.  se  poate  produce  prin  ac- 
ţiune mecbanică  (proiectil,  cuţit,  piatră),  prin 
agenţi  fisici  (căldură,  frig,  electricitate)  şi  prin 
agenţi  chimici  (acidul  sulfuric,  potasă,  etc). 

Leskiea,  Augtut,  slavist  distins,  n.  1840  la 
Eiel,  prof.  univ.  la  Leipzig.  A  scris:  Handbach 
der  altbulgar.  Spracbe;  Die  Declination  im  Sla- 
visoh-Lituisohen  nnd  Oermanist^en ;  Unter- 
SQchangen  liber  Qnantităt  und  Betonung  in  den 
slav.  8prachen,  ş.  a. 

Laskavfto,  oraş  îo  Serbia,  districtul  Vranja, 
12,132  loc.  (1890);  industrie  textilă,  liiorărit  şi 
comerciu  cu  cânepă. 

Leslle,  (pron.  Iesle)  iStr  John,  Asician  engl., 
n.  18  Apr.  1766  în  Laigo  (Scoţia),  t  3  Nov. 
1832.  A  fost  profesor  de  matematică,  mai  tân}iu 
de  fîsică  la  unir.  din  Edînburgb.  Prin  lucrările 
sale  asupra  temperaturii  şi  umezelii  aerului,  mai 
departe  prin  inventarea  termometruloi  diferenţial, 
apoi  a  unui  hygi-umetru  şi  a  unui  fotometru, 
a  atras  asupra  sa  atenţiunea  societăţilor  de  soiinţă 
din  Edinbo^  şi  Loadra,  cari  l-au  alra  între 
membrii  lor.  L.  a  mai  construit  un  aparat  pentru 
determinarea  greutăţii  speciBce  a  corpurilor  pul- 
veriforme,  şi  a  aflat  metodul  de  a  înghieţa  apa 
cu  ajutorul  pompei  pneuma^. 


Leasing. 

LeulţL  oom.  arămânească  în  Zagori  îo  Epir, 
cu  1150  loc. 

Lsspwjl,  com.  ruj*.  în  Bom.,  j.  Suceava,  pe 
Şiret,  compusă  din  târgul  L  şi  sat  Heciu,  Hâr- 
toapele, Bâdiliţa,  Stolniceui,  Slobocjia,  Şiretul, 
Berezl(^i-Comu  şi  Brăteni,  cu  reşedin^  în  tîrg, 
unde  e  şi  reşedinţa  plăsii  Şiretul  de  soa,  şi  avend 
6015  loc.  (Dicţ.  gaogr.  1894),  oari  se  ooapă  cu 
ascultară  ^  prăsirea  vitelor,  7  lusexioi,  ?  ţooale 
Şl  staţie  de  oale  ferată. 

L'EspInaata,  Iidia  ^^morof  scriitoare  frc., 
n.  1732  în  Lyon,  ţ  1776.  Sor.  Lettres,  Lettns 
inedites  şi  Ncavelles  lettxes,  cari  trădează  sen- 
timente profonde  şi  Înclinare  spre  romantism. 

Letsaps,  Ferdinand  de,  diplomat  frc,  n. 
19  Nov.  1805  în  Yersailles.  După  ce  îşi  făcu 
studiile  la  Paris,  la  etatea  de  20  ani,  fu  trimis 
la  Lisaabona,  în  calitate  de  elev-consul.  Cinci  ani 
după  aceea,  L.  fu  trimis  la  Alexandria,  unde 
remase  până  în  1839,  a|)oi  mai  avu  diverse  mi- 
siuni diplomatice  la  Hadrid,  Berna  9  Borna.  In 
1854,  otuematde  Tioe-regele  E^ptnlui  Mohamed- 
Baid,  merge  la  Alexanaiia  «i  printr'im  aot  de 
ooacesinne,  din  30  Kov.  1654^  e  îaBănrinat  cu 
întreprinderea  str^nn^;erii  istmului  de  Suez,  şi 
duce  la  bun  şi  strălucit  resultat  această  mare 
întreprindere.  Canalul  de  Suez  (v.  ac.)  a  fost 
terminat  la  l  Oct.  1869,  adeoă  după  ud  interval 
de  timp  de  10  ani  de  lucrări  materiale  continue. 
Inaugurarea  se  făcu  ta  17  Nov.  1869.  La  21  Febr. 
1884  L.  fu  ales  membra  de  academia  franceză. 
Intreprintjend  mai  tân}iu  străpungerea  istmului 
de  Panama,  L.  a  că4ut  victimă  împrejurărilor 
nenorocite,  f  la  7  Dec.  1894. 

Laaaaa,  v.  Şulumbei^. 

LmIm,  OoMAoId  Eihraim  (22  Ian.  1729  până 
ÎD  15  Febr.  1781),  poet  olasic  şi  oel  mai  mare 
critic  german,  reformatorul  literaturii  şi  intrai 
vieţi  mtelectoate  a  Oermaniei;  n.  Ia  Eamenz  in 

Obeiiausitz,  fiul^  unui  erudit  preot,  fâ  trimis 
pentru  teolone  în  Leipzig,  unde  studia  fllosofia, 
literaturile  clasice  şi  sciinţele  exacte  şi  aretâ 
multă  predilecţiune  pentru  teatru.  In  1751  luă 
gradul  de  mj^estru  în  artele  frumoase  la  "W^itten- 
berg;  ţwoi  trecii  la  Berlin  oa  redactor  la  >Vos- 
sische  Zeitung<,  unde  scrise  fabulele  sale,  distinse 

Erin  lămurirea  cugetării  şi  simplitatea  formei, 
lela  1760—65  trăi  în  Breslau  ca  secretar  al 
generalului  Tauenzin.  Aci  scrise  comedia  >Minna 
de  Bamhelm*  şi  începu  pe  •Laokoon  sau  despre 
marginile  între  piotură  şi  poasiec  Urmănd  un«  | 
invitări,  merae  oa  să  tondeae  un  teatru  naţiond 
la  Eambargt  nade  scrise  >Hambuivische  Dra- 
mataigie*,  o  serie  de  critice  teatrale^  în  cari 
expune  teoria  sa  despre  arta  dramatică,  combate 
imitaţituea  străină  ca  piedecă  priaapală  a  artei 
dramatice,  critică  teoria  celor  3  unităţi  şi  în-  ! 
dreaptă  poetica  tui  Aristotele  ou  exemple  din 
Shatespeare,  Calderoo  şi  Diderot.  In  1 770  ducele 
F.  de  Braunschweig  îi  dete  un  loc  de  bibliotecar 
în  'Wolfenbiittel,  unde  putu  desvolta  în  linişte 
bogata  sa  activitate  literară,  turburată  uumfu 
prin  moartea  demnei  sale  soţii.  Intre  nume-  1 
roasele  sale  scrieri,  afară  de  cele  aretate,  amintim  I 
dramele:  «Nathan  der  Wei8e«,  în  care  predică  | 
toleranţa  religioasă,  pentru  oft  valoarea  morală  i 
a  omului  stă  în  caracterul,  iar  nu  in  credinţa  | 
sa;  >Emilia  6alotti«  şi  «Hiss  Sara  Sampson^  tra- 
gedie boif^eză;  >DieEiaehung  des  Mrasohen- 


Digitized  by  Google 


Lemmia  —  Leu. 


91 


gescUetAtBB^  âiaertitîime  jprin  otre  deschide 
alea  pentru  flk»(^  utori«  Ini  Herder  «i  şooalei 
fiiie,  ş.  a.  Mult  cetite  sânt  fabolelo  «i  poenile 
Sile  oui  micL  LitentaT&:  C.  Sohmidt,  L.  Ge- 
sdiidite  seinee  Lebeos  nod  Schriften.  Berlin, 
iSSi ;  Fontanee,  >Le  christianisme  moderne  etude 
sar  I«aring<.  Paris,  1864;  O.  Spicker,  >L.'s  Welt- 
anscbacungc  Leipzie,  1883.  [H.  8.] 

iBWla  Bory,  (botan)  gen  de  alge,  familia 
Laminariacee  (t.  ac),  ce  poate  ajoage  cftţi-Ta 
metri  de  înălţime;  are  an  trancMo,  adesea  de 

0  grosiine  considerabili,  ramificat  la  vîrf,  unde 
se  termini  ca  nn  soiu  de  frunze.  Cele  5  specii 
ale  sale  trftieac  mai  alea  îd  m&rile  aatatctioe,  for- 
mind  aderexate  p&duii  snb-marine;  L.  Umina- 
rioidE»  Poet.  et  Unpr.  singuri  trâieace  în  Marea 
Odiotxk;  JL  itigreicem»  Bory,  L.  fucMeens  Bory 
%  a.  snnt  prin  Oo.  Padfio  de  snd.      [8.  Şt  R.] 

Leat,  greutatea  mobilă  oe  se  pane  în  fundul 
Tiselor  oe  mare  pentm  a  le  asigura  stabilitatea, 
când  an  annt  încfiroate  cu  matfiL  Pe  oorftbii 
L  e  de  obiceiu  saTurft  san  nisip,  care  se  debarci 
ciad  Tasul  începe  a  înciroa  mărfi.  Pe  vapoarele 
modeme  lestul  e  format  din  apă  care  se  pom- 
peazi  în  compartimentele  din  fandai  sautioei 
Is  trebnînţi  şi  se  sooate  tot  on  fţompele  cftnd 
jasnl  e  încărcat.  Vasele  de  resboio,  fiind  prea 
încircate  în  etagele  superioare  ou  tnnnri,  bărci, 
chiuraii,  etc,  an  în  fund  un  L.  permanent  ^ 
fonti  şi  un  u  mobil  lichid,  pentru  a  leetabili 
echilibrul.  [Constant  B.J 

LMtritni*  (mitol.)  «n  popor  de  riţi  de  gi- 
ganţi ^  mflDcitori  de  oameni,  departe  la  apus, 
onde  an  foat  cercetaţi  de  Od^seos.  Dupi  Oreoii 
mai  tăr^ii,  ei  bcnian  în  Sioilia,  iar  după  nnii 
poeţi  romani  pe  ţermaml  audio  al  Latiulni,  în 
teritorial  dala  Formiă. 

Lata,  \)Ij.wiartj  corn.  mare  în  Ung.,  cott  Bihor, 
5739  loc.  (1891)  Magfa.,  Rom.  (.1676)  «i  Germani ; 
of.  postal-triegrafic.  2)  L.  midL,  corn.  mică  îa 
UDg.,  ootL  Szabolce,  UU  loc.  (18til)  Maghiari. 

I^ial,  (lat-)  mortal,  ce  se  sHrşesce  ou  moarte. 

Letarpiaf  (med.)  stare  de  inconscientă,  oe  se 
asameni  nnni  atHun,  din  care  faolnaviu  se  mai 
poate  trezi  pentrn  timp  scurt  Obrine  In  morbî 
febrili  QB  leaiani  cerebrale. 

L'Etat  e*nt  mI,  >BtBtul  sânt  eu<,  expresiune 
atriboită  lui  Lodoric  XIY,  rM^elui  Franciei,  care 
pe  când  parlamentai  discuta  (16&5)  tnesnrile  re- 
lielai,  ar  fi  intrat  îmbrăcat  de  venătoare  ţi  ca 
bicii^ca  in  mână  şi  ar  fi  replicat  aceste  cuvinte 
presidentulni,  oare  vorbia  de  interesul  statuloi. 
Eie  caracteriseaci  aistemal  regalităţii  despotice 
;i  au  fost  atribuite  şi  altor  snverani  (Elisabeta, 
r^ina  Angliei). 

Letea,  unealtă  de  depănat,  compusă  diotr'o 
roată-,  serv  osce  pentra  prepararea  ţevilor  de  ţesat 

LsţiMe,  mmetă  mică  în  valoare  de  V*  pan^ 

Lnea  MMft,  oom.  mr.  în  Rom.,  i.  Vlaşca.  la 
loc  ţes,  CQ  1298  Ioc.  agricultori  (Diot  ^ogr. 
1890);  are  1  biserici  aiditide  mitropolitol  Nifoo, 
p  1  «coală. 

LetM  vaebe,  oom.  rar.  în  Rom.,  j.  Vlaşoa, 
situată  pe  coasta  dreaptă  a  văii  Olavacioc,  ca 
1268  loc  (Dicţ.  geogr.  1880);  are  1  biserică  şi 

1  «coală.  Loc.  de  aici  oa  şi  cei  dio  L.  noua  se 
ocupă  mnlt  cu  transportul  de  lemne. 

Lsfea,  1)  L.  insuli  cuprinsă  între  braţul  Su- 
liaa,  braţol  Chilia  şi  Marea-Keagră,  (Bom.,  j. 


Voloea),  arând  o  întindere  de  ISOOkm'.;  e  se- 
mănată oa  o  unlţime  de  lacuri.  2)  L,  corn.  mr. 
în  Rom.,  j.  Baciu,  situată  în  ref^unea  «esurilor 
Bi^ţei  ţi  Şiretului,  alcătuită  din  8  oit  cn 
1561  loo.  (Dioţ.  geogr.  1895),  cari  se  ooupă  ou 
agricultura;  aici  se  află  1  biserici,  2  şooue  şi 
1  fabrioi  de  bftrtie,  înfiinţaţi  în  1881.  Teritoriul 
oom.  e  străbătut  de  calea  na^onali  Fooţani- 
Baoău  şi  de  calea  ferată. 

Lflthe,  în  mitol.  gro.  rîul  uitării  din  lumea  de 
jos.  Sufietele  morţilor  ao  beat  din  apa  riului,  ca 
să  uite  de  viaţa  cea  ca  osteneală  de  pe  piment. 

Late,  în  mitol  grec.  fata  titaDiilui  Kdos  cu 
Elwebe,  soţia  lai  Zens,  prin  acesta  mama  Iui 
ApoUon  şi  a  4inei  Artemis.  L.  repreaiuti  noaptea, 
întonezeonl.  [Atm.] 

L«to|rtMtt  oronică  (v.  ac.)  veohe. 

Lettres  de  eaohet,  (franc.)  vestite  ordine  de 
arestare  înainte  de  17^,  prin  cari  re^i  arestau 
pe  cei  creduţi  periculoşi,  li  alunea  din  octală 
sau  din  ţeară,  îi  închideau  îd  Bastille  sau  în 
altă  închisoare.  Erau  doue  feluri:  L.  patentes 
(deschise)  şi  L.  de  o.  înobise  şi  pecetluite.  Cele 
dinţii  eran  pe  pergament  semnate  de  r^e  şi  de 
ministra  cn  peoetea  atatnlni  pe  ele;  cele  de  a! 
doilea  erau  pe  hărtie  simplă,  semoate  numai  de 
ministru,  oa  pecetea  mici  a  regelui.  Dela  Lu- 
dovic XIV  se  abusa  de  ele,  întât  capul  politiei 
le  avea  gata,  numai  nomrie  celui  de  arestat  avea 
si-l  puni.  Cel  arestat  astfel  era  sustras  dela 
jodec^ri.  L.  de  o.  s'an  desfiinţat  de  Aduoarsa 
naţionaU  la  23  Iunie  1789. 

Lev  (Felit  îeo),  mamifer  din  fam.  Felidetor, 
ordinal  Garnivoarelor.  Are  perul  neted,  scurt, 
galtmi-roşia  sau  bnm,  uneori  bătead  în  oennşia, 
b  TÎtful  oo4}ii  negra  şi  formând  un  ciucur.  Băr- 
bituşul  are  Ia  grumaz  şi  piept  o  ooamă  fru- 
moasă. Ltug.  corp.  1*6  m.,  la  amer  80 — 90  om., 
lung.  oo^ii  BO  cm.  Leul,  numit  şi  regele  ani- 
malelor, este  pe  l&n^  tigru  şi  jaguar  animalul 
cel  mai  puternic.  Prinde  prada  sa  în  săritură, 
după  ce  mai  ftntăin  se  pitulează  Face  sărituri 
de  preete  9  m.  La  animalele  mai  mari  le  sare 
în  ^Mte,  m^ndn-le  reitebrele  dela  gnmiac. 
Anim^ele  mai  mitn  le  omoară  prin  patetea  la- 
belor sale.  Animalele  moarte  le  tîresce  la  di- 
stanţe mari.  Romanii  întrebuinţau  L.  în  car- 
curiie  lor,  astfel  Pompeia  aduse  odată  la  Roma 
VOO  L.  pentru  bătiUle  m  oirc.  Astăc^i  se  ţio  prin 
grădinile  zoologice,  nnde  se  reproduc.  L.  trăiesce 
in  toată  Africa,  afară  de  partea  de  jos  a  văii 
Nilulni,  ^>oi  iu  Auia  vestica  şi  sudioă.  Io  timpul 
preistoric  trăia  şi  în  Grecia  şi  Macedonia.  8unt 
mai  multe  varietăţi:  L.  berberic  (F.  leo  bar- 
bafus),  L.  de  Senegal  (F.  leo  seoegalensis),  L. 
de  Cap  (F.  leo  oapeosis),  L.  pereic  (F.  leo  per- 
sicus),  ş.  a. 

Leul  argmtm  san  Ptma,  v.  Cuguar. 

Leul  fiurmeelor  (Mjfrm^ean  form/feaJ^tutit 
inseot  din  ord.  Nenropterelor,  fam.  Plaaipenoia. 
Seametiă  ca  libelula.  Lnog.  oorp.  25 — 32  mm., 
lung.  aripei  dinainte  30—4.^  mm.  8e  ailă  pe  lâoga 
piduri.  Larvele  lui  trăiesc  prin  năsipj  în  oare 
îşi  fao  nisce  adftnoitari  de  forma  pilmei  (tolce- 
rnlui).  la  basa  cărora  pândesce  prada.  8e  nu- 
tresce  cn  insecte  (mai  ales  cu  furnici). 

Letil  din  Nemeia,  în  mitol.  grc.  un  fet  ^ 
£chidnei  cu  Typhon,  crescut  de  Hera,  care  îl 
pune  in  ripele  şi  poterile  dela  Neoieia.  £1  era 


Digitized  by  Google 


02 


Leu  —  LeaoociL 


o  groază  pentru  tot  jurai.  Heraclea  io  servidul 
lui  Eurysteos,  a  căţwtat  prima  poruDOa  ca  Bă-i 
acIuo&  L.  din  Nemeia,  dar  fiiodoi  L.  era  invul- 
nerabil, Ueivcles  se  ba;^  în  peşteri,  îl  st^rami 
cu  minile,  îl  belesce,  iar  pielea  o  aruncă  presto 
umeri,  ca  şi  pe  et  să-1  facă  io  vulnerabil. 

Leu  paraleu,  ia  basmele  române  numele  unui 
smeu,  care  a  răpit  pe  fata  împer.  Alb,  ursită 
unui  băiat  remas  fără  de  mamă  $i  prigonit  de 
mama  vitregă.  Boul  Balaur  scapă  pe  băiat,  se 
Inptă  cu  Ii.  p.  şi-t  omoară,  apoi  băiatul  se  duce 
Ia  palatul  smenlni.  dcapă  fata  şi  şi-o  ia  de  soţie, 
iar  vitrega  c&^vl  moartă  de  supărare. 

L6U  sau  franc,  unitatea  de  monetă  în  România 
=  100  de  bani.  Aur  în  piese  de  <fO.  10  si  5  iei; 
argint  în  piese  de  6, 2, 1  şi  >/*  lei;  brotiB  in  piese 
de  10,  5,  2  şi  I  bani.  BUke  ale  Băncii  na^o- 
nale  romane  n  1000,  100,  60  şi  20  Iei.  1  Lea  = 
Cor.  0-96. 

Lei  vedu,  veche  monetă  română,  numită  şi 
piastru  român,  â  40  parale  sau  para  k  3  asprii 
sau  bani  =  circa  40  bani  (fileri). 

Leu,  (astron.)  numirea  oonatelaţiunii  a  5-a  din 
Zodiac  (V.  ac.). 

Leuca,  Capo  dl,  punctul  cel  mai  snd-eatic  al 
Italiei. 

Leuoadeadrea  Betg.,  ţbotan.)  gen  dintre  Pro- 
teac«e,  cu  vr'o  70  specii  de  arbuşti  sau  arbori 
cu  frunze  coriace  întregi  şi  fiori  dioice ;  trăiesc 
ÎD  Africa  tropicală  şi  de  sud.;  printre  speciile 
sale  oităm :  L.  abietinum  R  Br.,  L.  argentam 
R.  Br.,  (Colonia  Cap),  L.ramosisgimum  Baek.,  etc. 

[S.  Şt.  R.] 

Leaoaenla,  nume  dat  de  Yirchow  formaţiunii 
exagerate  a  globulelor  albe  în  sânge.  Pe  lângă 
leucaemte  omul  poate  suferi  şi  de  anemie, 
adecă  âimioaBrea  globulelor  roşii.  L.  apare  în 
difterie,  disenterie,  tuberculosă,  boale  infc>cţioat>e, 
malaria,  scrofule,  etc.  Tratament  fortifiant. 
Fierul,  arsenicul,  etc.  ajută  îndoelnic. 

Leuoaena  Bentti.,  (botan.)  gen  de  Leguminoase 
Mimosee,  cu  vr'o  9  specii  de  arbuşti  sau  arbori, 
ce  trăiesc  prin  America  tropicală,  intmlele  Pa- 
clfteului;  aşa  e  L.  canescena  Beath.,  L.  «<cu- 
Imta  Benth.,  L.  glauca  Benth.,  ş.  a.  Specia  din 
urmă  în  Uartinica  dă  lemn  pentru  lucru,  iar  frun- 
zele ^  seminţele  sunt  adatnngente.    [S.  Şt  R.j 

LeveaRtheaiini  DC,  (botan.)  v.  Chrysan- 
themum  L. 

Leaehtenberg,  familie  de  orig.  franceză,  în- 
rudita cu  familia  domnitoare  a  Rusiei,  purtând 
dela  1B52  şi  numirea  secondară  Bomanovaki. : 
Stiăbunut  familiei  e  un  anume  Wilhetm  Bean- 
haraais,  1400  domo  al  cetăţii  Miramion.  1)  L., 
Eugen,  fiul  losefinei  Beauhamais,  n.  3  Sept. 
1781,  t  21  Febr.  1824  în  Miinchen;  a  însoţit 
pe  tatăl  seu  vitreg  (Napoleon)  aproape  în  toate 
resboaiele.  1804  numit  prinţ  imperial,  căsătorit 
cu  Amalia  prinoesă  de  Bavaria,  18(^  vice-rege 
în  Neaiwl,  1807  câpetă  şi  titlul  duce  de  Veneţia. 
I^a  meritul  învingerii  dela  Wagram  (5—0  Iulie 
180U)  are  egală  parte  ca  Napoleon.  învingerea 
dela  Liitzen  (2  Maiu  1818)  o  a  lui  singur.  La 
vestea  abdicăni  îniperatului,  L.  care  lupta  în 
Italia  contra  Austriacilor,  a  încheiat  armistiţiu 
cu  gen.  Bellegarde,  cedând  Austnacilor  Man- 
tova  şi  Lombanlia.  In  schimb  pentru  excontun-  \ 
tarea  sa  de  5  milioane,  votată  de  congresul  din  1 
Viena,  socrul  seu  Uajcimilian  I  i-a  dat  corni- j 


ţiatol  L.  şi  ducatul  EicfastiUt  2)  Svtgen  Cârd 
Napoleon,  fini  vioe-regelni,  o.  9  Deo.  1810  în 
Milano,  ţ  20  Ian.  1835  în  lissabona  la  câteva 
septeqiăDi  dnpi  onnunia  ou  regina  Mana.  3)  L., 
lîMgen  Maximilian  loitif  Htmokon,  al  doilea 
du  al  vioe-regetni.  a.  2  Oct.  1817  în  Miinchen, 
t  1  Nov.  18^  în  Petersburg,  soţul  Măriei  Ni- 
oolaevna,  Rea  Ţarului  Nioolae  I.  A  avut  2  fice 
şi  4  fii  cari,  ca  membri  ai  casei  domnitoare  ru- 
sesci,  au  şi  nomirea  Rtmanoveki,  Dintre  aceştia 
Sergiu  AfaximUianovici,  n.  20  Dec.  1849,  a 
că(}ut  ta  Kusciuo  (20  Oct  1877)  în  lesb.  ruso- 
româno-turc.  Mai  sânt  în  viaţă  doi :  Eugen  Ma- 
ximUianovici,  n.  8  Febr.  1847  în  Petersburg, 
comandant  al  divisiunii  37  (dela  16  Iunie  1899 
veduT  şi  de  a  doaa  aoţie),  şi  Oeorge,  n.  29  Febr. 
1852 ;  căsătorit,  a  dona  ouii,  cu  Stuia,  prinooaă 
de  Huntenegra.  [ti 

LflKiaa,  oorp  organio,  amidi,  puţin  resplnaită 
Ia  plante,  tinde  provine  din  distrugerea  ubumi- 
nddelor,  sau  poate  să  represinte  şi  unul  din 
stadiele  de  sintesft  a  aoestor  substanţe  în  vege- 
tale; e  de  natura  substanţelor  grase,  un  acid 
amido-oapronio.  [S.  Şt.  R.] 

Leaolpp,  filosof  grec,  n.  în  Abdora,  afostdiscipul 
al  eleaţilor  Parmenide  şi  Zeno.  Pe  la  480  a.  Chr. 
fundă  şcoala  atomistică,  pe  care  o  desvoltă  apoi 
ou  preciaiune  marele  sen  discipul  Demoorit  din 
Abdera.  Nu  ne-a  remas  nioî  o  nnnă  din  sorierile 
lui.  In  schimb  ne-au  remas  din  Deauxnit  destule 
fragmente  pentru  oa  să  reconstituim  oBtemnl 
atomisfio.  (v.  Demoorit.) 

LeiMiIt,  mineral,  silioat  aluminos  de  potasiu; 
în  cristale  psendoouUoe  şi  anume  în  tr^iesoedri. 
Se  găsesce  în  lave. 

.MttCttîf,  rocă  eruptivă  vulcanică  formată 
aproape  exclusiv  din  microlite  de  leucit  şi  aogit. 

Leucitopjt^r,  rocăeruptixă  vulcanică,  formată 
de  un  agregat  microlitic  de  leucit  şi  ortosă,  la 
oare  se  pot  adaugă  nefelin,  mioe,  etc. 

Tuf  ieueitic,  format  de  roou  leucitice,  în  el 
se  găsesc  cristale  libere  frumoase  de  leucit 

Leiioltei  (botan.)  placide  L.,  formaţiuni  de 
natură  protoplasmică,  ce  se  găseao  in  celula  ve- 
getală, mai  ales  în  jurul  nutdealui;  de  obioeiu 
sunt  rotunde  şi  se  înmulţesc  prin  tnpartiţiune. 
După  rolul  ce-1  au  de  îndeplinit  aa  deosebesc: 
leucoleucite  sau  leucoplaste,  cbloroleueite  san 
chloroplastide,  chromoleucite  sau  ohînmatopla- 
stide,  nydroleucite  sau  tonoplaste. 

Leuckart,  Eudolf,  zoolog,  n._  1823,  f  1898, 
1850  profesor  în  Giessen,  1870  în  Lipsea,  bine- 
meritat prin  studiile  sale  asupra  animatelor  ne* 
vertebrate  şi  mai  ales  asupra  helminţilor. 

Leuoobryum  Hpe  ,  (botan.)  gnn  de  Muşchi 
Acrocarpi,  familia  Leucobryaoee;  trăiesce  pe  pă- 
ment  umed  prin  păduri;  specia  europeană  L. 
glaucum  Schim[}.,  e  de  coloare  verde  palidă  ori 
alburie,  analog  cu  tufele  de  Sphagnum,  cu  care 
se  aseamenă  şi  în  structura  tulpinei  şi  frunzelor. 
Această  specie  a  fost  indicată  în  România  ântâin 
de  U.  IIoffmaDu  la  1864  tn  munţii  Vălceişi  Oorjului, 
iar  eu  am  cules-o  prin  pădurile  din  jurul  (^n- 
descilor  (j.  Muscel)  la  1899.  [S.  Şt.  R.] 

Leuoaolt,  globul  alb  al  sângelui.  Sângele  se 
compune  din  partea  lichidă,  plasmă  şi  din  ele- 
meate  anatomice,  celule  moi  şi  elastice,  cari 
înnoată  în  plasmă ;  onete  din  aceste  celule  siint 
colorate  şi  se  numesc  hematii,  hematoblasti. 


Digitized  by  Google 


Lenoodtoaa  —  Leurdeaoa. 


98 


^obole  raţii,  aitai»  necolmte  m  namese  I*  «aa  | 
^bnle  albe.  Există  mai  multe  feluri  de  anii 
celale  mioi,  cu  suprafaţa  netedă,  uu  simbure  i 
ivtODdi  hj^ţi  de  mişcare  proprie,  namiţt  lim-  < 
fi<iţţ,  al^  grundaţii  cd  granule  diferite  dap&< 
ipecia  animiualai  vertebrat-  L.  granulaţi  se  îm- 
(«rt,  după  facultatea  graculelor  de  aprimi  materii 
■Xilorante  basice,  acide  ori  neutre,  m  h.  basofiJi, 
acidofili  gi  neutrofili.  Jn  sângele  omului  predom- 
h&c  L.  granulaţi,  neutrofili.  L-  ies  din  vasele 
oaţiilare  Ta  inflaniaţiunn,  formează  puroiul,  pri- 
mesc în  interioml  lor  bacterii  si  alţi  corpi  străini 
SI  constitae  celulele  migratorii  91  fagocitii.  Toxi- 
nele produse  de  bacterii  9!  alte  snbrtanţB  chimice 
provoacă  miţcarea  acestor  h. 

iMmnhmM,  îomnl^ţM  patologicft  a  lenooci- 
ţilor  (^obulelor  albe)  din  sftoge,  oare  înmulţire 
CGBstitQS  an  simptom  al  mai  multor  boale;  ea 
se  obaerră  la  pneumonie,  pleuriti,  brâncă,  dif- 
trrie,  reumatism  articular  acut,  variola,  tuber- 
cabsa  pulmonară  cu  caverne  9.  a.  mai  ales  insă 
!a  leucocitemia  şi  anele  lesiuni  ale  moduvei 
oaselor. 

Laway,  nome  dat  solfitului  de  sodiu  în- 
trebuinţa ca  antiolor,  în  industria  culorilor 
pentru  albire,  spălatul  rufelor,  conservarea  vi- 
nului, berai,  cămei,  etc. 

LemjHI  L.,  (botan.)  gen  din  fam.  Amaryl- 
lideelor,  tribul  Amarylleae.  copriode  vr'o  9  specii 
de  planta  erbacee,  ce  cresc  în  Europa  medie  91 
prin  reginnes  meditenniană.  Io  părţile  noastre 
cresce  prin  fenaţde  omede  L.  iwmwm  L.^  L. 
aeâtitmm  L.,  onnoscnte  <to  poporul  nostru  sub 
Doinirile  de  Ghiocei  bogaţi,  Ohiocei  mari, 
Noduţe,  Ometnţe,  etc.  f Z.  a  P.l 

LMNMit  fdbeaţă.  (mtă  idbă  pe  oohin,  v.  Ca- 
tiracta. 

lanOM— toc  V.  Tieg.,  (botan.)  gen  de  Bacte- 
riacee,  dintre  Coccobacterii,  avend  zooglee  re- 
fulate. prove^Qte  cu  teacă  ^lati coasă.  Specia 
L,  metenieraîdcM  Cienk.  trăiesce  prin  fabricile 
de  zahăr,  uode  se  iumulţesce  în  mod  vegetativ 
ca  o  iuţeală  prodigioasă,  iotervertind  in  câteva 
ore  zahărul  de  trestie  sau  de  sfeclă  în  glaoosă 
şi  levulosă,  91  depunend  în  jarul  zoc^leelor,  ce  le 
fonneatăt  sabatanţa  gelatinoasă  numită  dttBtroM; 
de  aceea  e  foarte  temntă  în  fisele  fabrici  Fno* 
cezii  numesc  maesele  gelatinoase  de  L.  poimiM 
de  «ucrerte,  iar  Germanii  FrotdUeiAt  din  causa 
asemenăret  lor  ca  massele  formate  de  ouele  de 
broască.  [S.  Şt  li.] 

Leaeopluta,  (botan.)  Uueoleucite,  sunt  lencite 
incolore  mai  des  de  formă  sferioa,  mai  rar  alun- 
gite, ovale,  eliptice.  Se  pot  observa  lesne  în  tul- 
piaele  subterane  dela  multe  plante,  mai  ales  dela 
Stânjeni  (Iria).  L.  represintă  stadiul  tiner  al 
<;liro[natoforilor  (v.  ac.)  în  genere;  în  profun- 
zimea ţesetonlor,  unde  nu  ajunge  lumină,  remăn 
ca  L. ;  dacă  în  mod  normal  sau  accidental  pri- 
mesc lumină,  trec  în  stare  de  chloroplastide. 
Tot  X..  formează  în  ele  amidon  (v.  ac.),  san  se 
transformă  cu  total  în  grăunţe  de  amidon,  9i 
atond  se  ijic  amylopUute  sau  amyMvucUe.  Mai 
rar  U  provin  din  reducerea  (^oroplastidelor. 

[B.  Şt  B.] 

Leuesrrij—a,  poala  albă  Ia  femei,  produsă  de 
catar  uterin,  constituţie  debită^  deviarea  ute- 
ntlni,  etc.  îngrijiri  igienice,  băi  de  şe^ut,  spă- 
litari,  rejnus  sexual,  etc. 


La— Itlfrlt,  rocă  eruptivă  vulcanică,  formată 
de  microlite  de  plagioclas,  leucit,  angit. 

Lawatlol,  indiviiji  cu  sânge  bogat  in  ^bole 
albe  (leucocite)  şi  sărac  in  cele  ruşii.  In  stare 
norm^ă  vine  1  alba  la  3.oO  roşii,  iar  la  L.  1 : 30, 
1:10  şi  chiar  1:3.  (v.  şi  Albioism.) 

Lankaa,  (Santa  MauraJ.  insulă  ionică  aparţi- 
nend  nomarcbiei  greoesoi  &erkyra,  "30,1  km'.,  cu 
20,078  loc.  (1889). 

LeHklHMM,  în  mitol.  grec.  fiul  Ini  OeaomaoH, 
fratele  Iui  A  pfaareus ;  dela  Oapboe  a  avut  fetele 
Hîlaira  şi  Phoebe,  pe  cari  le-au  răpit  Pioscnrii. 

Leuko  ~,  V.  şi  Lemo  — . 

Leuketbea,  o  4>Qâ  la  Greui,  identică  cu  loo. 
L.  (4iiia  albă)  da  ajutor  acelora,  cari  au  suferit 
naufragiu.  Ea  a  scăpat  de  pericol  pe  Odisseus. 

Leaktra,  oraş  în  Beoţia  tntre  Plasea  şi  Thes- 
piae,  lângă  oare  bătu  Epaminondas  pe  Spartani 
(371  a.  Chr.). 

Leul,  com.  rur.  în  Rom  ,  j.  Romanaţi,  compusă 
dm  sat  L.  mare  de  bus  şi  L.  mic  de  jos,  cu 
3400  loc.  (Dicţ.  geugr.  ISB'J),  cari  se  ocupă  cu 
agricultura  şi  prăsirea  vitelor;  are  4  biserici  şi 
1  şcoală.  Com.  e  străbătută  de  şoseaua  Caracol- 
Craiova. 

Learda,  Aiu  de  pădure,  numirile  românesc; 
ale  plantei  Allium  ursinura  L.  (v.  ac.). 

Leardeaay,  6Yrota,  vornic  pe  vremea  domnt- 
torulni  Hucteuiei  Or.^Ohioa  (1660— l(i64).  Boier 
grecit,  L.  e  cel  mai  înverşunat  duşman  al  pos- 
telnicului Const  Cantacuzin,  cinstitul  sfătuitor 
spre  bine  al  domnitorului.  Folosindu-se  de  uăi- 
măcâmia,  cu  care  fusese  însărciuat  pe  ttmptri 
expediţiei  Turcilor,  cu  care  trebuia  a  vn&tţfi  şi 
Vodă,  împotriva  Nemţilor  la  I*va,  L.  se  pune 
pe  uneitin  şi  pin  cătră  domnitor  împotriva  pos- 
telnicului. Reîntors  diu  aceea  neretişitâ  expediţie 
şi  d&nd  cretfement  spu.selor  lui  L.,  Vodă  pune 
de  ucide  pe  Cantacuzin  (20  Dec.  ICtiS).  Tentra 
aceasta  L.  eate  ţinta  atacurilor  Cantacuztnescilor. 
Uut>ă  mazilirea  lai  Ohioa,  L.  remâne  mare  şi  pe 
timpul  succesorului  acestuia,  Radu  IjOod  Stridie 
(lti&4 — fi9).  Clantacuzinesoii,  cari  puseseră  mâna 
şi  pe  scrisorile  de  pîră  ale  lui  L.  şi  pe  alte  acte 
de  adeverirea  cinstei  tatălui  Iot  dela  obşteasca 
adunare  a  boierilor  şi  dela  doi  patriarohi  conse- 
cutivi, cer  daiea  in  judecată  a  lui  L.  Vodă  se 
opune,  dar  reîntarit  ia  tron  prin  sprijinul  Canta- 
cuzioescilor,  se  pleacă  a  Ie  da  o  carte  de  ne- 
dreapta ucidere  a  postelnicului  (8  Sep.  1668), 
Bsemănându-se  L.  cu  Caiu.  Cantacuzioescii  na 
se  mulţămesc  şi  fac  o  mişcare  auti-greaca  în 
popor  şi  apoi  merg  cu  tinguiri  la  Foaită.  Kadu 
licon  e  mazilit  şi  înlocuit  cu  un  boier  betrân 
Antonie  Vodă  din  Fopesci  (Martie  1669),  omul 
Cantaouzinescilor.  Grecii,  sprijinitori  lui  L.,  şi 
acesta,  sunt  închişi.  L.  e  dat  în  jiidecata  divanului 
şi  osândit  la  moarte.  După  intervenţia  veduvei 
posteloiceasa  Ilinua,  i-se  schimbă  pedeapsa  în 
călugărie  Ia  mănăstirea  Hnagov.  Dar  în  1672  re- 
venind Ghica  a  doua  oară  dumn,  L.  iasă  din 
mănăstire  şi  devine  iarăşi  mâna  dreaptă  a  lui 
Vodă.  Cantacuzioescii  sânt  persecutaţi  şi  onioriţi 
chiar.  Chinurile  acestora  se  însutesc,  când  L. 
şi  ai  lui  capătă  din  nou  caimăcămia,  pe  timpul 
expediţiei  lui  Uhica-Vodă  cu  Turcii,  iuiputriva 
Polonilor,  la  liutiu.  Eşiud  reu  şi  aceasta  expe- 
diţie şi  inmulţindu-se  uneltirile  oantacuziniste, 
Gliica  e  depus  şi  înlocuit  ou  altt  unealtă  a  duş- 


Digitized  by  Google 


94  Leordeni  ■ 

nulilor  lai  L.,  Daoa-Vodft  (1674ţ.  Dnţmanii 
GantaoozhieBcUor  fag,  între  cari  şi  L.,  dar  se 
reîntorc  dctpft  stiruinţele  Ini  Vod&,  Cantacuzi- 
nescii  luptă  peotm  repunerea  lui  L.,  iochipaind 
an  complot.  Ca  sft-i  împace  Vodă,  îct  1675  tre- 
buind si  plece  contra  Polonilor,  lasă  o  căimă- 
oămie  mixta,  ca  Stroia  L.  id  frunte.  Acam  alte 
pîri  contra  Cantaonzineacilor.  !□  fine  aceştia  fao 
să  86  numească  domn  an  membru  al  lor,  Şerbaa 
logofetnl  (1679>,  dar  L.  se  pare  a  fi  murit  mai 
înainte.  [Agoletti] 

Leurdenl,  com.  rar.  în  Rom.,  j.  Muscel,  si- 
tuată ÎGtre  dealnri;  se  compune  din  4  r^t.  cu 
1272  loc.  agricultori  (Dict-  geogr.  1893);  oom. 
e  străbătută  de  calea  naţională  şi  de  calea  feralf 
Bacaresd— Ftesci.  Aici  se  află  castelul  lai  Ki- 
colae  Cretoleson. 

Leurdeni,  fort  detaţat  al  cetăţii  Bnouresc», 
situat  la  sud-estnl  cetăţii  şi  pe  malul  drept 
al  Bftniboviţei  între  forturile  Popesci  şi  Căţelu, 
cu  cari  se  leagă  prin  cftte  o  baterie,  latre  L. 
şi  Căţelu  trece  Dâmboviţa  care  este  canalitiată 
până  la  moara  Tanganului;  Ia  sud-vest  între 
bateria  intermediara  şi  fortul  Popeeci  trece  şo- 
seaua Olteniţei. 

Lemina,  oraş,  t.  Elensis. 

Laifteu,  numele  popular  al  plaotei  aromatice 
Levisticum  ofTicinale  Xoch.  (v.  ac.) 

Lentscluui,  ^magy.  LScse,  tdov.  Levocea),  oraş 
în  Ung.,  cott  Scepuş.  L.  a  fost  sediul  couţilor 
de  Scepuş.  In  biserica  rom.-cat.  a  8f.  lacob, 
lidită  in  stil  gotic,  se  află  na  altar  priucipal 
ridicat  1510  pe  spesele  regelui  Mateiu  Hunyadi. 
L.  are  t>400  loc.,  (ca.  1000  Me^.,  2000  Oerm. 
şi  presto  3U00  Slov.).  L.  e  capitala  comitatului, 
are  tribunal,  judecătorie  oeroaală,  direcţiune 
financiară,  etc.  Apoi  o  şcoală  reală  şi  un  gimnasiu, 
şooidă  sup.  de  fete,  şcoală  profesională,  etc. 
Poporapanea  se  ocupă  cu  agricultura. 

Lava,  loc  onde  s'a  dat  lupta  intre  Tarei  şi 
Neui^  la  care  au  participat  şi  domnii  ţerilor 
române  (1663). 

Liva  (Lewenc),  oraş  ou  magistrat  în  Ungaria, 
cott.  Bars,  7400  loc.  (1891)  Magh.,  Germ., 
SloT.  şi  Ovrei  (966);  pretură,  direcţiune  finan- 
ciară, judecătorie  cercuală,  etc.  Liceu  rom.-cat, 

Sîparandie  de  stat,  şcoală  comercială  inf.,  etc. 
tatea  L.  acum  în  ruine,  datează  de  prin  tim- 
purile regilor  arpadiani^  îu  resboiui  cu  Ţuicii 
şi  în  cele  dintre  Curaţi  şi  Lobon^  a  avut  rol 
însemnat. 

Lflvana,  la  Romani  predicatul  i^iaei  luno.  Era 
datina,  ca  pruncul  nou  născut  să  se  pună  pe 
pământ  şi  tatăl  seu,  dacă  îl  reoanoaoea  de  le- 
gitim, să-l  ridice  (levavit)  şi  sft-i  crească. 

Levut,  Levet^ieă,  Aapie  aaa  ^aiekinai,  m- 
mirile  populare  ale  plantei  odorante  Lavandula 
Spioa  L.  (v.  ao.). 

Levant,  în  înţeleB  mai  larg  toate  provinciile 
din  jurm  Hediteranei  la  est  dela  Italia  pănă 
la  Eufrat  şi  Nil;  în  înţeles  mai  restrîns  lito- 
ralul Asiei  mici,  Siriei  şi  Egiptului;  Comerciu 
Uvantin,  denumire  veche  care  servesce  spre  a 
desemna  comercial  Asiei  minore,  Greciei,  Turciei, 
Archipeiagalui  şi  Egiptolai,  şi  în  ^neral  tota- 
litatea diferitelor  ţeri  supuse  imperiului  otoman. 
Marsilia  e  centrul  uomeroiulul  Occidentului  cu 
Levantul,  prin  Mediterana.  [— J 


—  Levator. 

Scalele  Inunlulm  se  anmeso  praţele  de  co- 
merciu, porturile  din  Lerant,  adecă  Arobîpelaş. 
Turcia,  Grecia  şi  coastele  de  nord  ale  Africei, 
freouentate  de  europeni.  Această  denumire  de 
>trepte«  san  >8cale«  ar  deriva  dela  scările,  cari 
servesc  în  aoele  portari  spre  a  transporte  măr- 
furile dela  debarcader,  sus.  Printre  principalele 
scări  ale  L.-lm  sănt:  Coostantinopole,  Smyrna, 
Alexandria.  Alep,  Tunis,  Tripoli.  Candia,  Salonic, 
Bosetta,  Cairo,  Seid,  Scala  nova,  Cypni,  etc 

[O.  G.  L.] 

LevaatiBa  lână^  oea  adusă  din  Turcia  asiatică 
şi  europeană,  precum  şi  din  Bomânia,  Bulgaria, 
SSrbia,  Grecia,  ş.  a.  L.  se  numeeoe  şi  o  mft- 
tasă  cu  lustru,  adaaă  din  Levant. 

Levaetear  i^arrw  EmUe,  Uostra  geograf,  sta- 
tistidan  şi  economist  franc,  a.  8  Dec.  1828  în 
Paris.  A  studiat  la  colegiul  Bourbon  şi  in  şcoala 
normală;  1852  numit  prof.  la  liceul  din  Besancon ; 
1856  prof.  la  lioeul  Saint-Louis  la  Paris,  1861 
prof.  tii  de  istorie  ta  liceul  Napoleon,  în  fine 
1668  ta  Coll^  de  France.  L.  înoej^o  acolo, 
în  1868,  un  curs  de  Istoria  faptelor  şi  doctri- 
nelor economice;  şi  în  1872  fu  numit  prof.  tit. 
la  această  catedră.  De  asemenea  L  a  suplinit 
în  1871  pe  Wolowski  în  cursul  de  Economic 
politica.  1872  a  început  un  curs  de  geografie 
comercială  şt  statistică  la  şcoala  liberi  de  sciinţe 
politice  din  Paris.  L.  a  contribuit  mult  la  pro- 
gresul Bciinţelor  geo^fioe,  statistice  şi  econo- 
mice; el  face  parte  din  Iiurtitatul  Fraooiei  (aca- 
demia de  sciin^  rooiale  şi  politice,  secţia  de 
economie  politică),  ftncă  din  1868,  când  el  a 
succedat  lui  Duchfltel;  este  membru  al  socie- 
tăţii de  statistică,  membra  al  societăţii  centrale 
de  agrioultură  din  Francia,  membru  onorar  al 
societăţii  regale  de  statistică  din  Londra,  vice- 
preşedinte al  societăţii  geografice  din  Paris  şi 
al  consiliului  superior  de  stotistioă  din  Francia, 
vice-preşediote  al  Institutului  internaţional  de 
statistică  şi  prim-preşedinte  al  societăţii  de  eco- 
nomie politică  din  Paris.  Ser.  princ:  fiecher- 
ches  bistoriqaes  aur  le  systeme  de  Law,  1%4 ; 
la  Question  de  l'or,  1808^  Histoire  des  olasses 
ouvrieras  eu  France  depuis  la  conguete  de  Jules 
Cesar  jusqu'â  la  Revolution,  2  voi,  18S9 ;  Hi- 
stoire des  classes  ouvrieres  en  France  depuis  la 
Revolution  josqu'ă  nos  jours,  2  voi.,  1867 ;  La 
France  indostrielle  en  1789;  l'lmprâvoyanoe 
et  l'Epargue,  1866 ;  le  Role  de  rintelligenoe  dans 
la  production,  1867 ;  la  France  avec  ses  colonies, 
1867;  Cours  d'economie  ruTale,  indostrielle  et 
comerciale,  1869 ;  l'Etude  et  l'enseignement  de 
la  Geographie,  1871;  la  Population  franşaise, 
3  Tol.,  1889—92;  Ies  Atpes  et  Ies  Grandes  As- 
censions,  1889;  la  France  et  sea  colonies,  geo- 
graphie et  statistique,  3  voL,  1892—93.  L  a 
mai  publioat  în  arma  anei  minuni  ce  a  avut 
în  America:  l'ALgricnltare  anx  Etats-Uais,  1894, 
şi  a  dat  la  lomină  în  domeniul  geografiei  ne- 
numerate  tratate,  manuale  şi  atlase  geografice 
în  colaborare  ou  Ch.  Ferigot.  El  este  director 
al  marei  Enciclopedii  oe  se  imprimă  la  Paris. 
Iq  domeniul  cartografiei  L.  a  produs  lucrftri 
considerabile.  [I.  I.  Nacian.] 

Levator,  (anatomie)  numele  mu  multor  mus- 
culi.  I)  L.  alae  naşi  (pentru  aripele  nasului), 
2)  L.  anguL  oris  (pentra  unghiul  gurei),  3)  L. 
ani  (pentra  anns),  4)  L.  labii  superioiia  (pentru 


Digitized  by  Google 


li&Tay  —  Leyden. 


66 


buza  superioară),  5)  L.  palpebrae  snperioria 
(pentra  pleoapa  superioară). 

L6vay,/on/,jpoet  lirio  inagti.,D.  1835 ;  1852  prof. 
în  Mîskolcz ;  1894  vice-ootbite  în  Borsod ;  18^ 
membra  al  societăţii  Kisfaludy;  1863  membra 
al  academiei  magh.  A  scris  frumoase  poesii  li- 
rice, cftnteee  populara  ^  elenii  patriotice.  Ă 
tradus  mai  multe  piwe  din  l^akespeare  (Titos 
Andronîcns,  Enric  TV,  Regele  Enric  V,  Bobo- 
tează, ş.  a.)  si  toate  poesiUe  Ini  Robert  Burns. 

L<¥slM,  Jo*.  ffmri,  Dr^  n.  1796,  t  1870, 
renumit  micolo«  firanoesj  a  Boria  numeroase 
articole  despre  Cinperoi,  91  a  dat  o  nonă  olasifi- 
caţiane  a  lor,  în  Dictionnure  nuiversel  d'histoire 
oatorelle ;  o  iconografie  a  Ciupercilor  iui  Pautet 
(1S55) ;  a  redactat  partea  botanică  din  rela^nnea 
voiajului  prinţului  A.  de  Demidoff:  Yoyage  dans 
la  Rosae  meridionale  (Paris,  1842),  voi.  IL 
p.  34—2^,  6  tab.  fungomm.  Aceasta  din  urmă 
scriere  a  lui  L.  e  importanţi  pentru  utn,  căoi 
se  gi^eac  citate  în  ea  şi  plante  dinţeaia  noastră, 
(cf.  şi  Dr.  D.  Brandza,  Prodiom.  Blorei  române, 
p.  XXHI.)  tS-  Şt.  R] 

Leverrler,  Urbain  Jtan  loaif,  astronom,  n. 
11  Martie  1811  tu  St-Lo,  1846  prof.  îu  Paris, 
1^4  director  al  institutului  astronomic  în  Paris, 
t  23  Sept  1877.  A  calculat  înainte  calea  pla- 
netei Keptnn  şi  a  lucrat  preţioase  tabele  so- 
lare şi  planetare. 

Lmrebew,  Ulriea,  baronesă,  n.  1804  îo  Lipsea. 
La  sc^^ile  dela  Harienbad  a  făcut  cunoscinţă  cu 
Goetfae.  >TriIogie  der  Leideuscbaft*  şi  >Eleţie<  ale 
lui  Goethe  sunt  inspirate  de  cunoecinţa  lui  cn  L. 

Unrl,  unul  dintre  cei  doispretţece  fii  ai  hii 
lacob  cn  soţia  sa  Lia. 

LavlatlMB,  în  sf.  Boriptorft  onmde  unui  mare 
mimai  de  mare.  In  cartea  lui  Iov  (40,  26)  pro- 
babil numele  crocodilului.  In  i^KNtrife  ^  cartea 
tui  Enoch  înseamnă  bălanri. 

LevI raţiei,  cStătoria,  dupft  Deuteronomion, 
orindi^ala  prin  care  se  impunea,  ca  în  casnl 
când  UD  bărbat  ar  muri  fără  erede  de  sex  băr- 
bătesc, fratele  acestuia  să  fie  dator  a  lua  în  că- 
sătorie pe  cumuată-sa;  cel  dintftiu  născut  dia 
căsătoria  aceasta,  si  se  privească  ca  erede  legal 
al  mortului,  ■pentru  ca  numele  lui  să  nu  se 
stingi  in  Israîl.* 

LeviTMtm,  (zool.)  numirea,  ce  nn  se  mai  usi- 
teazi,  a  unei  şmpe  de  paseri,  ou  ciocul  uşor,  ce 
cnprizMlea  fiuuliile  Bhamphastidae  şi  Bucerotidae. 

LevIfUcMI  Eooh.,  (botan.)  gen  monotipic  din 
familia  TJmbelIiferelor,  tribut  Seselineae,  cu- 
prinde plante  erbacee  înalte  şt  glabre.  ITnica 
specie  JL  offieinale  Kooh.  c reşce  prin  munţii 
Europei  centrale.  In  părţile  noastre  L.  offieinak 
Eoch.  este  cunoscut  de  popor  sub  numirile  de 
Leuştean,  Buruiană  de  Inngoare  şi  se 
cultivi  ca  plantă  aromatică  pentru  trebuinţe  cu- 
linare şi  medicinale.  [Z.  G.  P.] 

LflvIţI,  următorii  lui  Levi;  ei  sti^ean  întru 
ajutor  preoţilor  la  sivîi^rea  serviduhii  dum- 


iMtUem,  (Leeiţijf  a  treia  carte  a  ixd  Uoîse; 
cuprinde  regnle  pentru  preoţii  0  teviţii  Ovreilor 
privitoare  la  cultul  religios,  v.  Pentatench. 

Levkeala,  capitala  insotei  (Sprn,  la  ţermnrul 
nordic,  12,515  Ioc.  (1891);  reşedinţa  episc.,  fa- 
brici pentra  mătasă,  pd»  şi  bumbac;  oomeroiu 
rin;  forturi  vechi 


Levnilaa,  acid  levulinic  c  p  acidul  acetil  pro- 
pionic  sau  acidul  -ţ  Ketovalerianic  <s  OH,  ■  CO  • 
CHi  -  CX)OH,  se  obţine  dela  bidraţi  de  carbon  de 
jornmia  Ca  Hi,  O,  prin  tratarea  cn  aci(}i  diluaţi 
(HCI)-  (Mstde  albe,  solubile  io  apă,  alcool  şi 
eter.  Punctul  de  fuaiune  32*.  [S.  M.] 

Levulosa,  identică  cu  Fruetoaa,  zahărul  din 
fructe  C  Hi,  O,  =  CH,  OH  (OH  OH),  00- 
OHtOH.  Se  gîsesce  al&turea  de  glucosa  în  sucul 
celor  mai  multe  fructe  ca  şi  în  miere  de  albine. 
Asemenea  se  obţine  alătnrea  de  glucosă  şi  la  tra- 
tarea zahărului  de  trestie  cu  aci^i  ditna^  sau  cu 
fermenţi.  (Intervertit).  Se  mai  obţine  şi  din  inulină 
fiartă  cu  acid  sulf u  ric.  Gustai  duloe,  aspectul  amorf. 
Prin  reducţie  dă  manita  şi  sorbită.  Prin  oxidaţie 
dă  acidul  glioolic  şî  cu  acidul  clorhidric,  acidul 
levulinic  (v.  şi  Glycosa).  [8.  M.] 

Lewal,  Juiet  Louia,  general  fro.,  n.  1823  îu 
Paris,  a  luat  parte  la  resboiul  din  (Jrimea  1854, 
1858  în  Italia,  1862  în  Uexioo.  1870  a  fost 
făcut  piisoner  la  Hetz.  1883  a  oomandat  ooip.  17, 
1877-— 80  direotorul  şcoalei  superioare  de  resboiu. 
In  1865  a  fost  scurt  timp  mmistm  de  resboiu. 
L  a  scris  mal  mxUte  opere  însemnate  de  cuprins 
militar.  [fl.] 

Lewes,  Otorge  Senry,  scriitor  en^ez,  n. 
18  Apr.  1817  în  Londra.  Primele  sale  Studfi  an 
fost  de  medicină  şi  apoi  de  filoaoGe  în  Germania 
1838—39.  L.,  întors  în  Anglia,  a  desfăşurat  o 
mare  activitate  literară.  El  a  fost  redactor  la 
4iarut  «Ijeader*.  Apoi  a  publicat:  Biograpbioal 
history  of  philosophy  (2  voi,  1845—46),  pe  care 
a  utilisat-o  în  scrierea  sa:  History  of  Philo- 
sophy  from  Tbales  to  Oomte  (2  voi.  Londra, 
1^).  Be  asemenea  a  mai  scris:  life  of  Ho- 
bespierre  (1849);  Selections  from  the  modem 
Britiah  dramatiats  (2  voi.  1861);  life  of  Goethe 
(1865);  Sea-side  studies  (Londia,  1858);  Phy- 
siology  of  common  life  (2  voi.,  1860);  Ari- 
stotle  (Londra,  1804) ;  romane :  Ranthorpe  (1B47), 
Rose,  Blanche  aud  Violet  (1848);  Aotors  and 
the  srt  of  acting  (1875).  Scrierea  lui  L.  de  va- 
loare e:  Problema  of  life  and  mind  (4  voi., 
1874—79).  Un  alt  merit  deosebit  al  lui  L.  e 
faptul,  că  a  întemeiat  cunoscuta  revistă:  Fort- 
nighUy  Review  (1866).  f  30  Nov.  1878. 

Lewlasky,  lonf,  actor  german ,  n.  1 835  în  Viena. 
Dela  IStil  angajat  pe  viaţă  la  »Burg-Theater<. 
In  roluri  de  intngant  e  artist  de  pnmul  rang. 

Lexicograf,  autorul  unui  dicţionar. 

Laxleogralla,  compunerea  de  dicţionare.  L. 
română,  v.  Dic^onar. 

Lexioetogla,  disciplină  filologici,  care  studiaci 
cuvintele  nnei  limbi  in  privinţa  fonnei,  însem- 
nării, întrebuinţării  n  istoriei  lor. 

Lflxicen,  V.  Dicţionar. 

Leyoesterla  WelII.,  (botau.)  gen  din  familia 
Oapnfoliacee,  ou  2  specii  de  arbuşti  cu  frunze 
opuse,  flori  grupate  în  spice  plecate,  corola  lor 
campanulată,  fruct  bacă.  Specia  L.formosa  Wall., 
din  muuţii  Himalaiei  se  oultiTi  şi  prin  regiunile 
noastre  în  grădini.  [8.  ŞL  R.] 

LeyriM,  oraş  în  Olanda  sudici,  16  ha.  departe 
de  Haga  şi  10  im.  dela  mare,  cu  46,000  loc 
Dintre  edificiile  mai  însemnate  amintim:  palatul 
universităţii,  edificat  in  1676,  a  fMt  una  dintre 
cele  mai  renumite  universităţi  europene,  gri- 
dină  botanici,  oiUrinet  anatomic,  biblioteca  ou 
400,000  voi.,  musen  etnografic,  ş.  a.  £ste  fru- 


Digitized  by 


Google 


90  Leydeo  — 

moBfiă  biserica  Rf.  Petro,  casa  orafiulaiţ  otc. 
Id  timpnl  RomaDilor:  Logdanam  ^itavorum, 
în  eval  mediu:  Leithis.  Id  seci.  XV  a  fost  an 
oraş  împopulat  şi  frumos,  dar  în  )i>73  şi  1574, 
după  un  Bftediu  îadelangat  din  partea  Spanio- 
lilor, pmte  6000  de  oameni  an  pieiit  de  foame. 

[M.  Bodiu.] 

Leydm,pila.  OraşulL-este  vestit pentmcăaoia 
a  aQat  Muschenbroek  Ia  1745  aşa  numita  pi/fl  sau 
buteli»  de  L.  Proprie  pila  a  fost  aflată  de  Kleist, 
preot  în  Pomerania,  înaintea  Ini  Moscbenbroek, 
dar  la  cuDOScinţa  lumii  a  ajoaa  Domai  prin 
Musclipnbroek. 

LeydM,  Ernst  Victor,  medic  j^rnian,  n.  1832 
ÎD  Danzig.  1854  a  întrat  ca  medic  în  armată; 
1865  prof.  de  patboiogie  şi  tiierapie  în  Kânigs- 
berg,  1872  in  Strassburg  şi  1876  îo  Berlin. 
Scrierile  sale  se  refer  cu  deosebire  la  morbii 
ner^or  ^  ai  meduvei  spinării.  Astfel :  Die  graue 
Degeoeration  der  bintem  Ruckenmarkssti^nge, 
1863;  Dber  ReflHxl&bmuDgen,  1870;  Klinik  der 
RuckenmarkskrankheiteQ,  1874— -76. 

LaydSi  VWidm  loan  Dr.,  secretar  de  stat  al 
TransTaalului,  n.  1857  în  Magelaog  (lava).  1899 
după  emmperea  resb.  anglo-bur,  a  condus  de- 
legaţia Burilor  pe  la  curţile  europene  şi  Statele- 
Unite  pentru  a  exopera  intervenţie  de  pace. 

Uiassa,  (HlasaaJ,  capitala  Tibetului  (Asia)  la 
înălţime  de  3632  m.  preste  nivelul  mării,  cu 
33,(KX)  loc.  (preste  jumătate  preoţi),  numeroase 
temple  şi  mâniatiri;  reşedinţa  lui  Daiu  Lama; 
centrul  comerciulai;  reşedinţalocţiitomlni  chinez. 

Lherzoilta,  rocă  eruptivă,  peridotită  fonnatâ 
de  un  agregat  gi'ănntos  de  oliviu,  dialagiu  si  un 
pirocen  rombic.  Se  transformă  uşor  în  Serpentin. 

Lhomond,  Charlta  FranQois,  gramatic  francez 
(1727—94).  Simplu  profesor  la  cole^giul  Cardinal- 
Lemoine,  I«  şi-a  făcut  o  reputaţiune  nemuri- 
toare prin  scnerile  sale  clasice  precum :  >De 
viri8iilustribuH«;»0rammaire  latine"  ;»Gram.fran- 
ţaisec;  iHi&toire  abr^e  de  TEglise*,  eto. 

Lia,  Lea,  (ist.  bibi.)  lica  lui  lAben  şi  soţia 
lui  lacob  (v.  ac.). 

Liana»  (botan.)  plante  lemnoase  sau  ierboase  ou 
rădăcini  şi  cu  tulpina  învirtitoare  sau  căţărătoare 
pe  alte  plante  erecte ;  sânt  nisoe  forme  biologice 
partionlare  de  v^etatiune.  Cele  mai  numeroase 
L.  şi  cele  mai  variate  ca  aspect,  formă  şi  lun- 
gime, sânt  ÎD  pădurile  vi^ne  tropicala  Forma 
lor  externă  şi  structura  specială  internă  e  da- 
torită modului  lor  de  traiu.  Ele  siint  ori  turtite 
ca  nisce  cordele  groase  cât  braţul  şi  spâzură  de 
pe  arbori,  sau  siint  întinse  ca  nisce  punţi  dela 
un  pom  la  altul-,  ori  siînt  cu  tulpina  sucită  spiral 
în  jurul  ei,  ea  o  frânghie;  ori  au  forma  de  si- 
nusoid  pe  amendoue  feţele  tuipinei  alternativ  cu 
eşituri  şi  adâncătnri  (la  Bauhinia  MununiM' 
viana  ş.  a.,  (Jise  din  această  causă  scara  mai- 
muţei); intienodurile  lor  sânt  foarte  lungi, 
au  frunze  rari,  sunt  puţin  ramificate,  ou  dau 
ramnri,  nici  nu  înflorenx  decât  după  ce  au  ajuns 
deasupra  coroanei  arborilor  pe  oari  se  sprijinise ; 
lungimea  lor  e  foarte  mare  şi  relativ  siint  puţin 
groase  {Gatamug  dintre  Palmieri  poate  ajunge 
2—300  m.;  numai  pe  pămeat  până  ajunge  un 
snport  se  presintă  ca  o  frânghie  divers  sucită 
până  la  250  m.  luog.).  L.  tropicale  se  întâl- 
nesc în  familiile  Sapindaceelor  (Serjania,  Paul- 
Uma),  Leguminoaselor  (BaulUma,  Glyeint)» 


UbeUatioi. 

Ampelideelor  C&ssus),  Palmierilor  (jCalamu», 
Pl^omiaJ,  Malpighiaoeelor  (DiceUa,  MeeiaJ, 
Meoispermaceelor,  Ariatoloohiaoeelor,  Caprifo- 
liaoeelor,  ş.  a.  O  slabă  idee  de  ce  sGat  L.  dia 
regiunile  tn>pi«de  oi-o  pot  da  L.  din  părţile 
noastre:  Hedera,  Onrpenol  de  pădure,  Lomeera, 
Feriptoea,  dintre  cele  lemnoase;  Vicia,  Con- 
wdvulutjSolanwn,  Dutcamara,  dintre  cele  ier- 
boase. (Cf.  despre  L.,  Schenk,  Beitrilge  zur  Bio- 
logie u.  Anatomie  d.  Uanen  im  Besonderea  d. 
in  Brasilien,  1892—93.)  '   [S.  Şt.  R.] 

LIas,  v.  Jurasica,  formaţiunea. 

Lllu,  la  Romanii  vechi  o  pâne,  un  tipia  copt, 
si  dăruit  ^eWor  ca  sacrificiu.  L.  se  făcea  dia 
făina  amestecată  cu  miere  şi  oleu. 

Ubaa,  (lÂbanm,  Lebamn  =  monte  albX  mante 
în  Asia,  ridicăndu-se  în  Siria  până  în  i^cnrile 
Sinai  şi  Horeb,  ramifictnda-se  spre  nord  în  di- 
recţiunea Mărei  Mediterane,  se  extinde  preste  o 
parte  a  Arabiei,  preste  Rilestina,  Siria  şi  se  îm- 
preună cu  muntele  Tauros.  Partea  de  mijloc  a 
L.-Iui  spre  Arabia,  poartă  numele  de  DJebel, 
care  formează  partea  cea  mai  înaltă  a  intre> 
guluî  L.;  spre  sud  ramurile  sale  se  termină  în 

Siscul  Djebel  Binnan  (2608  m.),  spre  nord  Djebel 
[akmal  (3047  m.),  Timarum  (3212  m.),  Dar-el- 
Cbodib  (3065  m.).  De  aici  mai  jos,  ca  la  400  tn., 
se  vede  şi  astăcji  un  ţinut  extins  pleşuv,  avat 
odinioară  în  păduri  renumite  de  cedru,  pe  care 
Fenicienii  îl  folosiau  la  construirea  de  năi.  L. 
conţine  un  sol  cu  pături  foarte  mari  de  var, 
basalt,  oretĂ.  In  văile  ingoste  ale  L.-lni  locniesc 
aproape  240,000  loc.,  in^  oari  sAnt  şi  mulţi 
creştini,  cari  se  ocupă  ou  onltivarea  pămentnlni. 
Pe  coastele  L.-lui,  unde  eete  posibil  se  fao  te- 
rase artificiale,  pe  cari,  precnm  şi  in  văi,  se 
cultivă  grăn,  urez,  tutun  şi  alte  plaote.  Fiind-că 
nud  înainte  între  creştini  şi  Mohamedani  erau 
certe  continue,  putoriJe  europene  în  1860,  fă- 
cend  oapet  certelor,  întreg  ţicntul  L.-]ui  l-au 
împărţit  în  36  districte,  puse  sub  administrarea 
unui  guvernator  creştin.  [M.  Bodia.] 

LiblUlIiM  (314—391),  unul  dintre  cei  mai  in- 
demânateci  retori  ai  Greciei,  n.  314  d.  Chr.  în 
Antiochta.  Cuvântările  sale  snnt  faimoase  prin 
viclenia  ce  caprind.  [(Jaion.| 

LIbtHilS  Orantz.,  (botan.)  secţiune  din  genul 
8t»di  L.  (V.  ac.). 
Ubaroa,  (zool.)  v.  Blatta. 
Ubfttla,  la  Romani  un  saorificiu  de  beatură. 
C&ţiva  sljiopi  din  beutură,  îndeosebi  vin,  se  vărsau 
ca  parte  ce  venia  unei  4âit^t>-  Românii  de  a^i, 
când  scot  npă  din  isvor,  ori  din  fântână  şi  din  rîu, 
varsă  câţiva  stropi  înderept  în  fântână,  de  bonă 
samă  ca  parte  pentru  (Jeitatea  apei.  [Atm.] 

Libela,  un  aparat  fisical,  a  cărui  deatinaţiuna 
este  să  arete,  dacă  un  plan  e  orizontal  sau  nu. 
L.  e  făcută  din  o  ţeve  de  sticlă  ceva  mai  curbată 
la  mijloc  şi  umplută  cu  alcool.  Ţevea  aceasta  e 
pusă  într'o  altă  ţeve  de  alamă,  înoit  numai 
mijlocul  i-se  vede,  şi  e  aşezată  pe  o  basi  de 
metal.  Fiind-că  in  ţeve  este  pustei  aer,  aerul 
ca  mai  uşor  ocupă  totdeuna  posiţia  cea  mai 
înaltă,  şi  anume  bulbuoătura  dela  mijloc,  dacă 
L.  stă  orizontal,  la  din  contră  se  abate  spro 
capetul  mai  ridicat 

Libeilaticl,  creştini,  cari  pe  timpnl  persecn- 
ţiunilor  din  secolii  primi,  spre  a  scăpa  de  torturi 
şi  de  moarte,  îşi  exoperan  dela  magistratele  pă- 


Digitized  by  Google 


Ubelola  —  Ubertas. 


97 


.ine  cotificato  (Hbelli),  ce  oonBrman  d  d  an 
-nfit  idolilor,  deşi  în  reiditate  o'aa  jertfit  Aceştia 
zn  ]arte&  tnsericei  an  fiwt  conaidentti  ca  91  unii 
iri  s'an  lipedat  de  credinţă  (LafnJ  şi  li-s'aa 
leti^  pedepse  canonice  aspre.  [i—""  ] 

Ubelala,  ţzool.)  v.  Calul  Dracului. 
Uber,  Pater,  la  Romanii  vechi  un  (jeu  identic 
.  rriijDŢsos  şi  Bacchos  Ia  Greci ;  predicatul  lai  de 
r^roiâ  a  fost  Pater  (tată).  Serbitoarea  lui  la 
■./xtI  s'a  ţinut  pe  timpul  caleealui  viilor  91  s'a 
'.iciit  lĂberalia,  iar  id  ceti^  la  17  Hârtie,  pe 
zn'jru  când  Sălii  (v.  ac.)  îşi  ţineau  procesiunue 
Suma.  In  LaTiaium  o  luna  lotreajd^  a  fost 
i<aer»tă  lui  L.  Pater.  [^tm.] 
Lfteft  (UU.J  însoţirea  unei  persoane  con- 
-  trate  de  a  pate  difipune  independent  despre 
-:Le.  despre  fţandîrile  mie,  despre  vort»le,  vrerile 
;:  ioctările  eale. 

lĂbtri  cugetători,  se  4ic  cei  ce  cred  fA\n 
•L-Aai  lor  do  a  cugeta  nu  sunt  jtoni^  de  nici  o 
.redioţi,  de  nici  o  prejudecată.  [PI.] 

Liber,  1  botan.)  phloem,  leptoM,  ţesetoră  ce  întră 
i:i  i^iiDStituţia  fascicolelor  (v.  ac.)  ooadnctoare 
i-'.i  plantele  vascntare.  Se  compoue  din  tuburi 
I  uruite,  celole  cambiforme  şi  parencbiui  libe- 
r.ia,  la  un  loc  formând  L.  moaie,  căci  toate 
elementele  sale  an  păreţii  snbţiri  ţi  conţinut 
it'DDdent,  91  ^ra  deosebire  de  X.  tare,  în  com- 
Pv^^  cămia  mai  întră  91  fibre  (r.  aa)  neca- 
nk-e.  La  plante  ande  funcţionează  vn  cambiu 
•V.  to-)  se  deoeebesoe,  cel  puţin  la  început,  un 
I.  primar^  cel  anterior  funcţionarii  cambiolui, 
$.  DO  L.  teeundar,  format  tot  din  aceleaşi  ele- 
j^^Dte  ca  «î  cel  primar,  eşlt  din  activitatea  ţe- 
<<tarei  cambiale.  Uneori  în  L.  secundar  se  ob- 
THi  o  alternanţă  regulată  de  L.  moale  şi  L.  tare 
(mtAbast  şi  hartbast),  s.  e.  la  Tein.  L.  servă 
j  vondocerea  substanţelor  sintetisate  de  plantă. 

[S.  Şt  R.] 

Lfeera,  la  Bomanii  vechi  1)  predicatul  tjinei 
FeroDÎa,  ca  <}ina  aperatoare  a  sclavilor  eman- 
•.ipaţi,  adecă  a  Ubertinilor;  2}  L.  s'a  îachipait 
i  ca  soţia  hu  liber  Pater  (v.  ac.)  ^  s'a  iden- 
aScat  cind  ca  Ceres  (Demeter  Ia  Ored),  cind 
Ml  fata  ei  Proserpina  (Persephone  Ia  Greci). 

[Atm.] 

Liberal,  care  dă  bncaros ;  fără  prejnaiţii.  Xt- 
kraiitatt,  lărgimea  de  sentimente;  în  înţeles 
i"  Iitic :  profesarea  ideilor  liberale. 

Liberat,  liberalism,  în  înţeles  politic  s'an  în- 
tr^bninţat  la  deosebirea  partidelor  pentru  prima 
'■arâ  ÎD  Spania,  unde  se  vorbia  de  >UberaIi<  tn 
r-.'siţie  ca  «servili* ;  în  alte  state  europene  libe- 
nlismul  politic  se  înţelege  în  oposiţie  cu  cooser- 
Tatisnml.  Amendooe  aceste  partide  nu  pot  decât 
•Ă  vrea  prc^resul  ţerii,  însă  asupra  mijloacelor 
^  deosebesc  adeseori.  Principala  deosebire,  bine 
'uteleasa,  piure  a  fi,  că  Kberâlii  îşi  închipuieso 
^rj^e^nl  pnn  cea  mai  întinsă  participare  a 
rrctţiniei  la  afacerile  statulni,  pe  când  conser- 
ut'jfii  cred  că  atunci,  oănd  mulţimea  nu  este 
wtul  de  pregătită,  participarea  ei  la  asemenea 
a'icen  este  dăunătoare  progresuloi  şi  trebue  în- 
1'  -.-iiita  prin  setecţiuoea  celor  mai  capabili.  (Cf.  T. 
U'iiorescu,  Precedente  constituţionale  91  partide 
i":itiee.  Bucaresci,  Socec,  1886.) 

Liber  irWtriM,  {lat.J  se  numesce  în  etica  ca- 
-'ii-<rică  facultatea  morală  a  unei  persoane  de  a 
^  pme  decide  liber  în  actele  voinţei  într'o  parte 

BMid191diKnalBl.Tal.IIL 


oa  şt  tn  alta;  facultatea  de  a  pntâ  alege  liber 
între  done  sau  mu  multe  alteraative  posilMle 

(indifferentia  aeoailibrii).  [PL] 

Uksrla,  republică  în  Africa  nord-vesbcă  pe 
litoralul  piperului  (Guinea  super.)  85,350  km*., 
ca.  2.000,000  loc,  toţi  Negri.  Clima  este  căl- 
duroasă, pentru  Europeni  este  nesănetoasă..  Pă- 
mântul este  fructifer,  se  produce  în  abundanţă 
cafea,  palmieri,  cacao,  indigo,  ş.  a.  In  fruntea  re- 
publice! stă  preşedintele  ales  pe  2  ani,  miniştrii, 
senat  şi  casa  deputaţilor.  Negoţul  cu  sclavi  este 
oprit  Dintre  articlii  de  export  amintim:  cafea, 
cacao,  zahăr,  unt  de  lemn,  fildeş,  piei  de  ani- 
male, ş.  a.  Republica  L.  a  fost  îd  1821  înfiinţată 
da  o  societate  americana  din  Washington,  care 
a  fondat  aci  o  colonie,  numită  după  numele  pre- 
sidentalni  Statelor-Unite:  Honroviaţ  astSdi  ca- 
pitala republice!;  în  1848  s'a  proclamat  L.  re- 
publică independentă.  [M.  Bodin.] 

Llberlot,  pontifice  roman  (352 — 866),  sfânt,  fu 
depus  şi  exilat  355  din  partea  împeratului  Con- 
stantius  în  Tracia,  fiind-că  n'a  voit  să  subscrie 
condamnarea  Sf.  Atanasie;  358  i-s'a  restituit 
scaunul  avut 

Uber  seMMh,  expresiuoea  care  servă  a  de* 
signa,  în  timluigiul  economic,  libertatea  absoluta 
de  transacţiune  între  vendetor  şl  cumperător. 
Această  formulă  se  aplică  cu  deosebire  când  e 
vorba  de  libertatea  comerdolui  internaţional.  Ea 
este  traducerea  formulei  engleze:  fre*  trade^ 
care  a  fost  losinoa  ligei  dela  Manchester  îu  lupta 
sa  contra  UgUor-certaie.  Astăifi  teoria  liberului 
schimb  este  în  general  admisă.  Ea  no  este  în 
realitate  şi  cu  tărie  combătută  decât  pe  terenul 
practicei,  fiind-că  în  acest  din  urmă  cas  pro- 
dncetorul  nu  mai  este  o  fiinţă  impersonală,  o 
generalitate,  dar  devine  o  persoană,  o  specie,  ca 
să  (Jicem  aşa,  şi  oa  atare  avend  nisce  interese 
particulare,  cari  pot  întră  în  conflict,  găsindu-se 
lezate,  cu  libertatea  schimburilor.  Foloaal  şi  le- 
gitimitatea L.  8.  reiese,  în  mod  victorios,  din 
chiar  atacurile  al  căror  obiect  a  fort  şi  este  ftncă. 
In  adever,  producetoml  care  reclamă  o  pxoteo- 
ţiune  este  cel  care,  găsindu-se  în  nisce  condi- 
ţiuni  mai  pn^n  fitvorabile  dec&t  rivalii  seiţ  are 
trebuinţă  de  a  fi  protejat,  spre  a  putâ  susţine 
concurenţa  lor.  De  aci,  îu  teorie  pură,  o  serie 
de  consequeuţe  dăunătoare  şi  pentru  consumator 
şi  pentru  producetor,  căci  drepturile  fiecărui  din 
aceşti  doi  factori  se  găsesc  violate:  cel  dintâi 
fiind  silit  a  plăti  an  preţ  superior  preţului  real, 
cel  de  al  doilea  pîenjend  beneficiul  oferit  de  con- 
diţiunile  mai  avantagioase  in  cari  producţiunea  aa 
si'a  operat.  (CI  şi  N.  E.  Idieru,  >Studii  de  ecou. 
pol.  şi  finanţe»,  t.  I,  p.  585—055.  Bucur.,  1895.) 

Libert,  sclav  liberat.  Liberarea  sclavilor  în 
Roma  se  făcea  de  cătră  patron  ţe  oămpnl  lui 
Uarte,  când  erao  adunaţi  censorii  spre  a  primi 
declarările  de  cens  ale  cetăţenilor.  Această  li- 
berare se  nnmia  manamissio  censu.  liberarea 
unui  sclav  se  mai  făcea  şi  prin  testament.  In 
timpul  imperiului  unii  L.-i  aa  fost  chicmaţi  să 
joace  în  politica  Romei  un  rol  foarte  însemnat 
Etite  destul  să  cităm  numele  celor  trei  L.-i  ai 
împeratalui  Claadiu;  Calisţ,  PalUs  şi  mai  ales 
Narcis,  care  s'a  distins  pe  timpul  lai  Neron  prin 
o  mulţime  de  infamii  criminale.  [Caion.] 

LIbSftas,  la  Romanii  vechi  orig.  a  avut  înţe- 
lesul de  traiu  plăcut  al  vieţii  cu  iodestulare  şi 

7 


Digitized  by  Google 


98  Libertate  - 

fftrft  de  grije:  mai  tftr^iu  L.  îu  înţelesul  drep- 
tolui  roman  de  Btat  a  fost  libertatea  cetăţenilor 
faţă  de  BclaVL  şi  în  fine^  eliberarea  de  sab  jagul 
tiiioiei.  pina  L.  se  închipuia  oa  o  femeie  [ntmoasă, 
^  atributele  ei  aa  fost  sicca  (pumnarul)  şi  că- 
dala;  templal  ei  a  fost  pe  muntele  Arentdn,  şi  ea 
se  veneia  Uidele  lui  Aprile,  împteană  cu  lupiter 
Tiotor.  Dapft  moartea  brantuai  OommoduSf  statua 
dinei  L.  s  a  aşezat  in  aenat.  [Atm.] 

Libertate,  Oat.J  starea  de  neatîmare  îd  care 
se  aâfi  cineva  sau  ceva  faţă  de  o  forţă  externă. 
L.  este  starea  naturală  a  omului  şi  cel  ce  are 
în  posesiunea  sa  această  condi^une  se  4ice  liber. 
Se  face  deosebire  între  următoarele  forme  de 
libertate:  L.  fisică,  va  să  (Jică  starea  şi  condi- 
ţionea  celui  care  este  stăpân  pe  toate  mişcările 
sale;  opus  captivităţii.  X.  civilă,  puterea  de  a 
face  tot  ce  na  jignesce  L.  şi  interesele  altora. 
L.  pauAoIofieă,  puterea  oonsdentă  a  omului  de 
a  lua  tiotăriri  pnn  pro[>ria  impolsione  a  moti- 
velor şt  mobilelor  sale  interne.  L.  morală,  pu- 
tinţa unei  persoane  de  a  lucra  în  conformitate 
ca  ra^unea  şi  după  cele  mai  bune  motive;  cel 
ce  are  1*.  morală  nu  face  numai  ceea  ce  i-ae 
pare  folositor,  ci  ceea  oe^  dupft  legile  morale, 
trabne  să  facă.  L-  containfa,  dreptul  ce-i  are 
dneva  de  a  profesa  f&ră  împiedecare  opioiunile 
sale,  de  ori  şi  ce  natură  ar  fi.  L.  cuvintului 
fi  a  praei,  dreptul  de  a-şi  pute  manifesta  şi 
exprima  lioer  cugetările  sale  prin  vorbire  şi 
tipar.  L.  abaolută  consistă  întru  a  fi  în  reso- 
Inţianile  sale  absolut  independent  ^i  a  du  fi  supus 
nici  nnui  fel  de  necesitate  ori  astringere.  Numai 
Damnei}ea  poate  avâ  o  astfel  de  L.  Credinţa  că 
omul  aie  L.  aeplini  cflnd  lucrează,  impune  omului 
leeponsalnlitatea  pentm  faptele  sale.  [PI.] 

ukertatea  tovSfUiitRtiilil  este  na  principiu 
de  orţanisare  a  înveţămSntnlai,  în  virtutea  căruia 
ori  cine  poate  înfiinţa  şi  conduce  şcoale,  fără 
vr'un  drept  de  amestec  al  statului.  £n  America, 
Anglia,  Belj^a  şi  în  Mveţia  există  o  perfectă 
libertate  a  inve^mentului.  Unde  s'a  constatat 
însă,  că  iniţiativa  particulară  (confesiuni,  comune, 
judeţe,  corporaţiuni,  etc.)  nu  poate  asigura  un 
progres  destul  de  satisfăcetor,  sau  conduce  în- 
veţămentul  în  direcţie  neaprobată  de  puterea 
de  stat,  aceasta  din  urmă  intervine  cu  ajutoare, 
rednceod  în  schimb  o  parte  din  drepturile  de 
dispmieie  ale  celui  ce  întreţine  şcoala,  stabilind 
însuşi  s.  e.  materiile  de  predat  sau  condiţiile  de 
reomtiu^  ale  corpului  didactic.  Astfel  s'a  în- 
tâmplat, în  timpul  mai  nou,  în  Anglia,  node 
intervenţia  statului  începe  a  limita  tot  mai  mult 
drepturile  iniţiativei  particalare. 

Libertini,  a)  La  ituM;  se  ^\oem  L.  aceia, 
cari  s'au  reîntors  din  captivitatea  romană,  unde 
i-a  dus  Pompeiu,  când  a  ocupat  Ierusalimul. 
Aceştia,  reîntorşi  în  Ierusalim,  şi-au  ridicat  o 
sinagc^  numită  a  L.-lor  (Fapt  Ap.  6,  9). 

b)  Libertini,  sectă  eretică  in  seci.  XIII,  cari 
afectând  o  amilinţă  şi  pietate  de  tet  mare,  umblau 
reu  îmbrăcaţi,  al^  chiar  eoli,  afirmftnâ,  că  ei  prin 
legea  spirituloî  sunt  elioeraţi  dela  legea  peca- 
tiuui.  Despre  D^eu  şi  suBet^  omului  avean  păreri 
panteiste,  înveţând,  că  toate  lucrurile  din  lume 
au  emanat  din  D<}eu,  în  oare  se  vor  reîntoarce; 
ci  sufletul  omenesc  e  scânteie  din  esenţa  divină, 
ca  ^  cum  D^eu  ar  fi  divisibil.  Combăteau  au- 
toritatea şi  dieptal  clernlni  de  a  posede  averi. 


-  Uboasa. 

Sub  denumirea  L.  se  înţelege  astăiji  şi  de- 
străbălat. 

Llbetbănya,  (Libethen),  com.  mare  în  Ung., 
cott  Zolyom,  1779  loc.  (1891)  Slovaci.  însem- 
nate mine  de  fier  şi  fabrici,  prodocend  anual 
30,000  q.  miiieraiu  de  fier,  10,000  q.  fier  brut  ^ 
3000  q.  fier  turnat.  Are  şi  mine  de  cupm,  nicc4 
şi  cobalt.  In  vechime  L.  era  oraş  liber  r^eec. 

Libia,  în  timpurile  vechi  sub  această  numire 
se  înţelegea  întreagă  Africa,  mai  tÂrdîu  nnmaî  o 

f tarte  nordică  a  Amoei,  pe  cftnd  centrul  Afrioei 
a  Herodot  are  numirea  Ţeara  Etiopilor. 

Ubitlia,  Ia  Bomaoii  vechi  ^in&  plăcerii,  vc- 
luptâţii  şi  a  dorului,  numindu-se  şi  Lubentia, 
Lubia,  Lubentina.  L.  e  ^  4^na  înmormentării 
trupurilor  omenesci,  4ina  morţii  şi  a  morţilor. 
T.  Tatius  regele  a  ordonat,  ca  U  fiecare  oas  de 
moarto  să  se  pună  câte  un  ban  (lucar  lAbi- 
tinoe)  pentru  (}ină  in  liduţa  din  tom[4ul  ei,  şt 
în  acest  mod  se  scia  numerul  morilor  de  presto 
an  in  Roma  şi  în  alte  comune.  L.  avea  ^  o 
dumbrăvi,  din  care  se  aduceau  lemnele  de  lipsi 
pentru  îngropare.  La  Romani  erau  reuniuni  pentru 
îngroparea  morilor,  ^  membrii  se  numian:  £«- 
biiinarii.  [Atm.] 

Ubeoedm  SndL,  (botan.)  gen  de  Conifere, 
trib.  Cupressinee,  caractorisat  prin  conuri  cu 
2  solzi  fertili  şi  2  solzi  inferiori,  sau  şi  alţi  2  su- 
periori, sterili.  Are  7  specii,  toate  arbori  cu  port 
de  Tbuja,  ce  trăiesc  aproape  numai  c&te  una  în 
Chili  (L.  ehilensis  EndI.),  China  (L.  macrdepis 
Bentfa.  et  Hook.),  Zelanda  nouă  {L.  Bidwilii 
Hook.),  Noua Caledooie,  California,  Japonia;  prin 
urmare  L.  are  astădi  o  arie  geografică  foarte 
disjuncţi.  [S.  Şt  R.] 

Ubra,  Dud  de  mult  pond  oomeroial  în  Spania 
şi  America  spanioli »  460  gr.,  în  A^ntinia  şi 
tJruguay  =  459-37  gr. 
Librar,  cel  ce  se  ocupă  cu  comoroiol  de  cărţi. 
LIbrftria,  profesiunea  celui  ce  se  ocupi  cu 
comeroiid  de  cărţi,  precum  şi  prăvălia  de  cărţi. 
Afacerile  de  L.  sunt  de  mai  multe  feluri.  Dacă 
o  librărie  cumperă  manuscriptul  dela  autori  şi-1 
tipăresce  pe  spesele  sale  ca  să-l  dea  în  formă 
de  carte  publicului,  L.  se  namesce  editoare. 
Librăriile  de  aoriirnent  se  ocupă  numai  cu  vin- 
derea cărţilor  primite  dela  editori  »fi  comiaiune, 
sau  comandate  anume.  Librăria  care  se  ocupă 
exclusiv  sau  aproape  exclusiv  cu  vinderea  şi 
camperarea  de  şi  opere  de  artă  vechi  şi 
rari,  se  numesce  antiquariat.  Românii  din  Un- 
garia şi  Transilvania  au  de  câţiva  ani  câteva  li- 
Drării  românesui;  în  România  mai  ales  străinii 
sânt  librari. 

Llbraţluae,  flatj  balanţare,  clătinare.  L.  lunei, 
apariţiunea  şi  dispariţiuoea  periodici  a  unor 
anumite  păr^  marginale  ale  lanei. 

Libretf  (ital.  libretto  =  cărticica),  nume  dat 
poemului  dramatic  pus,  sau  destinat  a  fi  pus  în 
musică.  Se  f^ioe  mai  cu  samă  despre  textul  unei 
opere.  Libreiist  =  autor  de  L.-e.         [T.  C] 

Llbvniet  bastimente  ale  Romanilor  vechi,  cu 
veli  levantini  şi  doue  rânduri  de  vîste.  An  fost 
inventato  de  Qiri. 

LibiniMt  (Portui  L.),  numele  latin  al  ora- 
şului Livorno. 

Libussa,  lege&dara  întomeietoare  a  oraşului 
Praga  (7U)),  lato  mai  tineri  a  lui  Erok;  dupi 
moartea  acestuia  ijunse  regină  a  Cehilor  ^  se 


Digitized  by  Google 


lioata  —  lichteoberg. 


99 


^aritâ  ca  ţeranul  Ffemysl,  devenind  străbuna 
?femysli(jilor,  cari  an  domnit  în  Boemia  pfină 

i  1306. 

Ucsta,  (Alicata),  oraş  cu  port  în  prov.  ital. 
î.i^nti  (în  StoUia),  17^78  Ioc.  Export  de  po- 

UecHfa,  (lat.)  permisiune}  libertate  de  a  face 
«va.  L.  poeiică,  nşoarS  abatere  gramaticală  în 
tiTuroI  ritmulni  sau  rimei  poesiei. 

Licenţă,  şrad  universitar,  t.  Licenţiat. 

Lieenfăr  tmpoait.  Snb  numirea  de  L.  se  mai 
Înţelege  în  Rom.  şi  impositol  ce  se  pl&tesce  de 
■  .mercianţii,  cari  exercită  comercial  de  beuturi 
'pirtcase.  Acest  comerciu  se  exercită  pe  basa 
.Doi  brevet  de  L.  (permisiune),  liberat  de  mi- 
Li-teriul  finanţelor,  şi  din  faptul  că  impositul  ia 
:i£cere  odată  cn  emiterea  brevetului  de  L.,  i-s'a 
iit  acest  nume.  L.  este  trecută  printre  imposi- 
t*-le  directe  şi  se  plătesce  deoseoit  de  patentă, 
Ur  este  aşa  de  strîns  leg^  de  acest  din  armă 
jr.posit,  căci  în  general  oins  plătesce  L.,  plă- 
■jfiJM  şi  patenti.  L.  s'a  înfiinţat  pen^  prima 
'.'jri  priD  l^ea  din  1  Apr.  1873. 

Lieuţiat  se  numesce  absolventul  uiei  lacul - 
'3p  oarecare,  după  ce  printr'un  examen  annme  a 
jobiodit  dreptuT  (licenţa)  de  a  profesa  în  pablio 
>  s^'iÎDţi  ca  specialitate  a  sa.  Acest  examen  e  o 
'.usdiţie  de  admitere  în  corpul  didactic  secundar 
ţi  superior,  în  cele  mai  mnlte  state  europene. 
Ia  România  s'a  adău^t,  prin  legea  actuală  a 
ÎDTeţămentulai,  examenul  de  capacitate  pentru 
eoisul  secundar ;  şi  s'a  adoptat,  ca  în  alte  state, 
^lamenol  de  babilitare  pentm  cel  superior. 

Ue6>,  nome,  împrumutat  din  Fxancia,  pentru 
ţimnasiul  (v.  ac.)  saperior  ţoiganisat  ou  7  clase). 

lichea,  (med.)  morb  de  piele,  oaracterisat  prin 
Apariţia  onor  papale  albe  saa  roşiefa'ce,  la  virf 
iir-perite  cn  solzi  albi;  aceste  papule,  grupate 
In  cfrcuri,  dispar  prin  exfoliaţiune  şi  nu  pro- 
'«.;aeă  mâncărime,  Se  deosebesce:  L.  scrofulo- 
jorumşi  L.  ruber  (aconimatus  şi  planos);  primul 
"4  tratează  cu  untură  de  peeoe,  al  doilea  ou 
sT'îuţie  de  arsenic. 

Uebeiil,  (botan.)  lidients  (germ.  FlechtenJ, 
lasă  de  Crijptogame  celulare  (Eothallopbyte), 
aUtarată  de  Ciuperci,  după  alţii  incorporată  lor, 
-ia  de  alţii  considerată  ca  independentă  şi  făoeud 
trt^cerea  dela  Ake  la  Gupera.  In  lealitate  în 
<  'mposiţia  unui  L.  întrfi  doue  soiuri  de  elemente : 
iRcle  veriji  sau  albastre,  ^ise  gontdii  (v.  ac.), 
^'jTudite  că  sunt  Alge ;  altele  incolore  ce  aparţin 
tlupercUor.  Aşadar  L.  na  siint  decât  Ciuperci 
iintre  Basidiomyoeţe.  dar  m^  ales  dintre  Asco- 
n.ycete)  ce  trăiesc  în  asociaţie,  în  simbiosă,  sau 
■•.'□Mrtia  ca  Alge  (din  cele  veriji  sau  din  cele 
lihastre);  mai  rar  (Ruperea  se  comportă  ca  părăsit 
im  de  Alga  ca  care  s'a  asociat  L.au  un  aparat  ve- 
j^tAtiv  sau  thal  foarte  divers  conformat:  gelatinos 
:  hf/meomer,  saa  uegelatinos  şi  heteromer  (v.  ac.), 
ic  care  cas  e  sau  difus  crescend  sub  scoarţa 
r-bijrilor,  ori  e  ca  o  ooqe  pe  stimei  (thal  cru- 
-tuvu),  sau  6  foliacea,  on  fmtioatos  (v.  ao.). 
't*ipi  natara  thalului  se  şi  disting  L.  ea  thal 
-Tj!,taceu,  L.  foliacei,  L.  fniticuloşi  şi  L.  gela- 
y^-^î  {s.  e.  CoUema,  Leptogium,  ş.  a.).  L.  se 
iainulţese  prin  soredii,  na  soiu  de  propagule 
i  -rvaaie  din  gonidii  şi  din  filamente  de  Ciuperci, 
ţrji  conidii  (r.  ac.),  prin  spori,  etc.  Sporii  sunt 
p.duşi  în  ascele  apiOec^or  {y.  ac.)  sau  in  baside, 


după  cum  Ciuperca  din  L.  e  Ascomycetă  sau 
Basidiomycetă.  Din  acest  punct  de  vedere  se 
deosebesc  L.  în  Aacolichent,  oei  mai  numeroşi, 
şi  în  Baaidioli^ni.  L.  sunt  respăndiţi  preste 
tot  globul,  mai  numeroşi  din  ce  îa  ce  dela  ecuator 
spre  poli,  şi  din  cftmpii  spre  TÎifurile  munţilor  ; 
la  poli  şi  pe  creştetele  pleşuve  ale  mun^lor  ei 
sânt  aproape  singurii  representanţi  ai  v^eta- 
lelor.  Cresc  pe  substraturile  cele  mai  variate: 
pe  stânci,  ziduri,  scoarţa  arborilor,  pămint,  pe 
frunze,  pe  alţi  L.  sau  pe  muşchi,  chiar  pe  fier 
vechiu  şi  sticlă.  Unii  preferă  stâncile  de  pe  ţermul 
mărilor,  alţii  se  găsesc  numai  pe  stânci  calcare, 
ori  pe  stânci  silicioase,  alţii  numai  pe  sooar^le 
arborilor  (L.  saxicoli  cei  de  pe  stânci,  corticoli 
pe  scoarţă  de  arbori).  ResistA  mult  uscăciune!, 
au  crescere  înceată  şi  durată  aproape  nelimitată. 
Cu  timpul  desagregă  substratul  pe  care  trăieso, 
şi  aşa  pregăteso  terenul  pentru  alte  plante  mai 
superioare.  Unii  L.  au  întrebuinţări  (v.  C^atia. 
Ctadonia,  Leeanora,  BoceUa).  (Pentru  studiai 
aprofundat  al  L.  Cf.  Krempelhuber,  Oesohîi^te 
und  Litteratur  der  Lichenologie  bis  1870,  2  toL 
Miinchen,  1867 — 72;  pentru  literatura  mai  re- 
centă, M.  Fiiofstaok,  Flechten  in  natiiriichen 
Pflanzenfam.  von  Engler  u.  Prantl,  Lief.  180, 
I  Teii,  1  Abt.)  [8.  Şt.  R.l 

Lichenlna,  (Cg  Ht»  0()n.,  principiul  extras  din 
planta  Liobenolui  ^va  islandes.  Se  presintă  ca  o 
massă  j^umoasă  fără  gust  şi  miros.  Se  colorează 
Cu  îod  m  brun  sau  galben.  In  apă  rece  devine 
gelatiooasă,  iar  în  caldă  se  disoalvă.  Cu  acid 
sulfuric  treoe  în  gtuoosă.  B  optico  activă.  £  un 
hidrat  de  carbon  analog  amidonului.  [S.Af.] 

Uchanrif  beuturi  dulci  alcoholioe,  amesteoiM» 
ou  diferite  sucuri  de  poame  (persed,  pere,  vi- 
şine, cireşe,  fragi,  smeură,  portocale,  etc.)  ori 
cu  extracte  de  plante  aromatice  (cafeauă,  cacao, 
vanilie,  etc.).  L.-le  cu  foarte  mult  zahăr,  groase 
ca  oleul,  se  numesc  creme  (cremes).  Vinuri  L.^ 
sunt  cele  foarte  tari  şi  mult-puţin  dnld :  de  Tokaj, 
Malaga,  Xeres,  Madeira,  Porto  alicante,  eto. 

Lichide  se  numesc  corpurile,  cari  au  volum 
determinat,  dar  nu  au  formă  proprie,  oi  iau  forma 
vasului  în  care  se  afiă.  De  corpurile  solide  se 
deosebesc,  căci  aceste  au  forma  lor  proprie,  iar 
de  corpurUe  gazoase,  căci  aceste  nu  au  nici  formă 
proprie  nici  volmn  determinat  Corpurile  lichide 
se  mai  numesc  şi  fiuide  sau  picurăeiotue.  In 
vase  şi  reservoare  mici  suprafaţa  apei,  daci  e 
liberă,  în  stare  de  echilibru  formează  un  pUm 
orizontal,  in  lacuri  mari  şi  în  mări  suprafaţa  îi 
este  curbă. 

Uchidaţiune,  flat.)  operaţiunea  priu  oare  se 
limpe(Jesce,  ee  discurcă  un  patrimoniu,  o  avere, 
pentru  a  se  sci  la  ce  valoare  se  ridică  şi  din 
ce  se  compune.  Cel  însăroinat  cu  această  ope- 
raţiune, se  numesce  Lichidator.  Societăţile  odată 
disolvate,  trebuesc  lichidate.  Lichidatorii  nu  pot 
întreprinde  nici  o  operaţiune  nouă  de  comerciu 
şi  ei  pot  sta  în  judecată  sau  să  fie  aoţionati  in 
interesul  lichidănt,  fiind  snpuşi  regnlelor  man- 
datului. L-,  desfacerea  societăţU,  nu  liberează  pe 
asociaţi  şi  nu  împiedecă  dedaraţiaoea  în  stwe 
de  faliment 

LIchtenberg,  fost  principat  german,  dat  de  Prusia 
181(5  ducelui  de  Coburg,  cedat  de  acesta  1834 
Prusiei  pentru  o  rentă  anuală  de  80,000  taleri. 

Liehtenberg,  v.  Dealul  Iederii. 


Digitized  by 


Google 


100  lichtenbeii 

Lldrtwberg,  Qeorg  CAnri^A>  Rmciaii  genn., 
n.  1  Iulie  1742,  f  24  Febr.  1799.  L.  a  fost  pro- 
fesor Ia  uniT.  dio  OSttiiigen,  şi  a  făcut  mai 
multe  descoperiri  |>e  tereoul  electricităţii.  Aşa 
între  altele  au  remas  vestite  figurile  L.  Aceste 
fi^ri  sunt:  experienţa  prin  care  se  demonstrează 
diferenţa  de  propaga^une  a  celor  doue  electri- 
dtăţi  pe  materiile  reşinoase.  Pentru  acest  scop 
vine  luat  un  disc  de  reşiaă,  pe  a  cărui  supra- 
faţă se  trasează  cu  o  sferă  electrisată  cu  electri- 
citatea negativă  un  desemn,  iar  cu  o  fdtă  sferă 
înciroatftcQ  electricitatea  positivă,  nnalt  desemn. 
Proiectând  apoi  pe  acest  disc  cu  un  instrument 
de  soflat  o  smestecătoră  de  prafuri  de  minium 
şi  de  pucioasă,  aceste  doue  prafuri  treoend  prin 
tubnl  instrumentului,  se  electrisează  unul  positiv 
^  celalalt  negativ.  Pucioasa  care  o  electrisată 
negativ  se  aşează  pe  curbele  positive  ale  do- 
semnolui,  iar  minium  pe  cele  electrisate  negativ. 
Ceea  ce  e  remarcabil  este,  că  liniile  galbene  ale 
pucioasei  presintă  ramificaţiuni  multiple  şi  di- 
vergente, iar  cele  roşii  făcute  cu  minium  pre- 
sintă conture  unite. 

Uola,  (LykiaJ,  în  evul  vechin  provincie  îd  Asia 
mică  la  ţiarmurii  sudici,  bogată  în  munţi  de  origine 
vulcanică  (Eragoa,  Masikites,  acrnn  Aotar-Dagh, 
Bolima,  Olimp,  etc).  Avea  însemnat  comercin  de 
export  ţcedru,  pin,  platan,  vin,  grâu,  etc.).  Sub 
imperaţti  romani  provincie  romană.  Lociiitorii 
din  familia  indo-germană.  Kemăşiţele  sculpturale 
şi  architectonice  mărturiseso  despre  o  înaltă 
oivilisaţîe. 

Uelnlis  8t«lo,  tribun  al  poporului  la  Roma 
dela  37tt — 367  a.  Cbr.  împreună  cu  colegul  seu 
Luciua  BextoB  presentă  legi  cari  oglindeau  ne- 
voile şi  dorinţele  poporului  roman.  Ei  cereau 
ca  să  se  restabilească  cele  doue  consulate  şi  unul 
să  fie  ocupat  de  cătrâ  un  plebeu.  Mai  cereau  şi 
alte  reforme  favorabile  plebei,  între  cari  şi  legea 

Srin  oare  căr^le  S^rbiline  să  nu  mai  fie  păzite 
B  doi  patricieni,  d  de  4Qce  magistraţi,  dintre 
oari  dnci  să  fie  plebei.  In  anal  SU?  legile  ace- 
stor doi  mari  b&rba^  se  realisară  ^  puseră  capet 
luptelor  dintre  plebei  şl  patrideni.  Aceste  legi 
pMită  numele  de  licinienu  şi  au  un  caracter  pur 
Bodal.  In  367  Sextus  fu  primul  consul  plebeu. 

[Caion.] 

LIelt,  oe  este  permis  de  lege. 

Uoltâţiun6ţ  operaţiunea  vendării  prin  inter- 
mediul justiţiei.  L.  sau  meeatul  imobilelor  se 
face  la  tribunal,  unde  agentul  urmăritor  (porta- 
reliil)  cetesce  publicaţiunile,  condiţitmile  veD<)ării, 
sudneie  ce  poate  ave  imobilul,  etc.  L.  se  face 
prin  trei  stngăn.  Lucrul  se  adjudecă  asupra 
aceluia,  care,  la  ultima  strigare,  dft  cel  mai 
mare  preţ. 

UomtoRioa,  sapranomele  grec  al  oraşului 
Chilia  (seci.  XII),  probă  de  vecnimea  ledurilor 
comerciale  dintre  Ored  şi  ţerile  dela  Dunăre. 

Llctar,  magiun  (v.  ac.).^ 

LIctarI,  funcţionari  cari  însoţiau  pe  magistraţii 
de  frunte  ai  Romei  şi  în  special  pe  consuli, 
purtând  fascele,  adecă  însemnele  consulare.  L. 
iioeau  şi  slujba  de  călăi.  [Caion.] 

Llonala  Thunb.,  (botan.)  gen  de  Palmieri,  trib. 
Coryphee,  cu  vr'o  30  specii,  arbuşti  cu  frunze 
flabelate,  ou  flori  uneori  foarte  mari  comparativ 
cu  oale  OB  siint  de  obiodu  la  Palmieri,  cu  fruct 
o  baoă  drapacee.  Speciile  sale  trăiesc  în  Asia  orien- 


;  —  liebîg. 

taU  tropicală,  Uaiaesia,  (Joiana  nouă.  Australia 
boreală:  aşa  e  Cetemca  Mtq.  din  îosnlele  Ce- 
lebes;  L.  tiegans  Blume  din  Sumatra;  L.  Bw»- 
phii  Blume  din  Holuooe,  ş.  a.  (S.  Şt  R] 

Ucnn,  V,  Lykuig. 

LiCflriolu,  com.  rur.  în  Romftnia,  j.  Ooij,  ca 

1222  loc.  (Dicţ.  geogr.  1892). 

LICHrlclyl,  (LampyHs  no^Uuca  L.),  un  însect 
din  fam.  Lainpyridelor,  are  antene  de  forma  firelor, 
corpul  întins,  moale.  La  partea  dinderet  jos  a 
abdomenului  organe  de  iluminat  (fosforescenţă). 
Coloarea  brună,  aripile  negre.  Lungimea  bărbă- 
tuşului  10  mm.,  a  femeinşiî  12 — 16  mm.  6boar& 
rar,  stă  de  obiceiu  ^n  iarbă.  Se  află  în  Bo- 
mânia,  Transilvania,  Ungaria,  Italia  şi  alte  (cri 
ale  Europei,  Altă  specie  mai  este:  LampyHs 
aplendidida. 

LldlSt  (L^dia),  provincie  antică  la  termurii 
vestici  ai  Asiei  mici,  la  sud  de  Hysia,  cu  bogate 
mine  de  aur.  CapitaJa  Sardea.  Lidienii  au  in- 
ventat boiangeria,  metalurgia,  eto.  In  antichitate 
regat  putermo  sub  domnia  8iaadoni(}ilor  şi  Hei^ 
mna()ilor.  Ultimol  învins  şi  supos  (546 
a.  Chr.)  Persiei. 

LIda,  (ital.,  plural  UdiJ,  ţermuri;  deosebi  fâ- 
şiile de  păment  cari  despart  lagunele  de  oătră 
mare.  In  acest  înţeles  L.  a  devenit  termin 
technic  geografic.  Pe  Ij,  din  preajma  Veneţiei 
se  afiă  stabiliment  balnear 

Lleber,  fVafHMc,jpublidst  şi  savant  american, 
n.  18  Martie  1800  in  Berlin,  ţ  2  Oct  1872  în 
Kew-York.  A  luat  parte  la  asediul  cetăţii  Namur 
(20  Iunie  1B15)  şi  în  lupta  dela  Waterioo 
(5—6  Iulie  1815).  Ca  universitar  în  Berlin  a 
fost  arestat  pentru  agitaţiuni  demagogice,  iar  în 
Halle  şi  lena  stătea  sub  supraveghiare  poliţie- 
nească. Trecut  în  America  (1827),  publica  »Enci- 
olopedia  Americana*,  1835  prof.  de  istorie  şî 
sdmţele  de  stat  din  Columbia,  iar  dela  IBSiS 
în  New-Tork.  Ser.:  «Folitical  ethics*  (2  voL), 
■Civil  liberty  and  selfgouvernment^  eta 

LlebfraHenniloh,  renumit  vin  de  Rin,  extras 
din  struguri  risling,  tramin  şi  silvan  de  pe  te- 
ritor  ca.  3Vs  ha.  din  jurul  Inserioei  Bf.  Haria 
(Kirche  unserer  lieben  Frau)  din  Worros.  L. 
veritabil  nu  se  exportează;  cele  din  comerda 
sunt  vinuri  comune  de  Rin,  ca  eticheta  L. 

Lieblfl,  Ittttua,  celebru  chimist  german,  n. 
12  Maiu  1803  în  Darmstadt,  f  1873  în  Miiuchen ; 
studiă  mai  ântăiu  farmada,  apoi  chimia  în  Bonn 
şi  Erlangen,  şi  în  fine  la  Paris  în  laboratorul 
lui  Cray-Lossac.  La  întoarcere  fu  numit  praf.  la 
univ.  din  Giessen  1826.  înfiinţa  primul  laborator 
de  chimie,  la  care  se  pregătiră  o  întrebă  pleiadă 
de  chimişti  germani  şt  stnuni,  ca  Frankland, 
Fresenius,  (îerhardt,  Hoffmano,  Kopp,  Streoker, 
WilliamsoD,  Wîiftz,  etc.  In  1860  fu  ohiemat  ca 
profesor  în  Miinohen,  unde  fu  şt  numit  pre- 
şedinte al  academiei  de  sciinţe  şi  director  al 
museului  sciinţific.  El  dete  o  mare  desvoltare 
chimiei,  ridicându-o  la  rangul  de  sciinţă,  iar  nu 
numai  la  acela  al  unei  arte  de  experimentare. 
Numeroasele  sale  lucrăii  denota  un  vast  spirit  de 
in^'estigaţiuni,  a  căror  înrîurire  s'a  simţit  cu 
deosebire  îo  domeniul  chimiei,  fisiologiei  şi  a^ri- 
culturei.  Printre  prinuîpalele  scrieri  numerâm: 
Analisa  elementară  organică  j  Chimia  în  agri- 
cultură şi  fiaiologie;  Chimia  organică  în  fisiologie 
şi  patologie;  Chimia  farmaceutioă;  Analele  de 


Digitized  by  Google 


tiebkneclit  —  tiga  sohmalkadioK. 


101 


chimie  şi  farmacie,  1832;  Scrisori  chimice,  1878. 
Lucrările  importante  sunt:  ConBideraţiaiii  asupra 
teoiiei  radicalelor;  Despre  cianuri  şi  ^licaţia  lor 
în  galvauoplastie  \  Argintarea  prin  ajutorul  alde- 
hidei  etilice.  Importanţa  ingrişămintelorpeotru 
agricalturfc;  Preparaţia  extractului  de  câine; 
Fabricaiva  fericiaDiimlai  de  potasiu;  întrebuin- 
ţarea acidului  pirogalic  în  fotografie.  Descoperi 
addul  hipuriCf  kreatinina  şi  fii  cei  diutfiiu  care 
prepara  in  mod  artificial  base  oi^anice,  eto.  etc. 

LiebkBecM,  Wiihelm,  socialist  gerra.,  n.  1826 
ÎD  Oiessen,  închis  şi  apoi  exilat  pentru  partici- 
parea la  revolte;  186::!  reîntors  în  Germania, 
editează :  tDemokr.  "Wochenblatt»  şi  »V'orw&rts«, 
oi:gannI  uvrierilor  germani,  al  căror  conducător 
a  fost  L.  închis  du  repeţite  ori  pentru  delicte 
politîf».  Dela  1B74  membru  al  Reichstag-uloi. 
t  1900. 

Uebr^eli,  MaUdas  Eugen  Oskar,  medic  germ., 
n.  lKj9  ÎQ  K&nigsbei^;  uela  1872  prof.  de  far- 
macologie şi  director  al  institutului  farmacologic 
din  Berlin.  L.  a  publicat  o  mulţime  de  studii 
din  domeniul  specialitiţii  sale;  dela  1887  redi- 
gează  revista  «Therapeutische  Monatshefte*. 

Uecbtewteln,  ducat  între  Vorarlberg  şi  caD- 
toanele  Graabiinden  şi  St.  Gallen,  159  km*.,  loc. 
ca.  9500.  Capitala  Vadoz;  riu  principal  e  Rmol; 
climă  moderată,  ocupata  poporaţiunii  agricul- 
tura, viticultura  şi  economia  de  vite.  F&ai  Ia 
1886  apar^nea  la  federaţia  germană,  avend  să 
deie  55  solda^.  Dela  1880  nu  ^larţine  nici 
Oemuuiîn  nioi  Aostriei.  Parlamentul  e  compus 
din  15  membri  sub  presidenta  duoeliu,  se  în- 
truneace  odată  pe  an  în  Vaduz.  A.utoritatea  supr. 
administrativă  e  cancelaria  de  curte  a  ducelui 
in  Viena.  In  chestiuni  judiciare  forul  apelativ 
e  tribunalul  din  Innsbruck;  afacerile  de  postă 
Ia  administrează  Austria.  Armată  nu  are.  Popo- 
raţia  na  plătesce  contribaţie.  23  Febr.  1899  şi-a 
serbat  iubileul  de  200  (mi  dela  existenţa  sa  ca 
ducat  L.  Familia  L.  îşi  derivă  originea  dela 
Hang,  iar  arborele  genealogic  se  întinde,  fără 
întreruperu,  iwaă  la  Henric  I,  proprietarul  ce- 
tăţii  NicolsbuiK  (-f;  ca.  1260). 

Mulţi  membri  dia  famiha  L.  au  servit  ca  ge- 
nerai în  armata  Austriei,  luptftnd  în  numeroa- 
sele ei  resboaie  după  vremuri;  totre  aceştia 
loMÎf  VeneiOav^ii.  19  Aug.  1696,  flOFebr.  1772), 
a  li^)tat  alăturea  cu  Eagen  de  Savoya  contra 
TuToilor  în  Ungaria ;  loan  losif  (n.  26  Iun.  1760, 
-f-  24  Apr.  1836),  în  luptele  contra  Iui  Napoleon 
s'a  distins  deosebi  Ia  Aosterlitz.  Wagram,  Regens- 
barft,  Aspem,  etc.  Ei  a  subscris  pacea  dela  Fojon 
(26  Dec.  1805);  Frandac  loachim  (n.  25  Febr. 
IM02,  j- 1  Apr.  1887),  a  luat  parte  sub  'Windisch- 
grStz  IU  resboiul  pentru  sufocarea  revoluţiunii 
maghiare,  etc.  Dintre  membrii  în  viaţă:  L. 
Aioitiu  (n.  18  Nov.  1846),  după  Lue^r  e  cel 
□uâ  intreind  conduoetor  al  purtidulm  creştin- 
social  (antisemit)  din  Austria;  e  bun  orator  şi 
polemist  de  fortfi.  L.  MiuMfj  dela  2  luUe  1896 
e  suprem  mareţal  de  curte  al  împendnlui  Fran- 
dsc  losif  I. 

U^ge,  numirea  franc,  a  oiaţ ului  L&ttich  (v.  ac). 

LIsgBitz,  1)  L.,  district  prus.  între  Boemia  şi 
Saxonia,  13,608  km«.  cu  1.067,243  loc.  (1895). 
2)  L.,  capitala  districtului  L.,  cu  51,518  Ioc. 
Numeroase  fabrice  şi  institaţiuni  culturale ;  mo- 
Domeatiil  Ini  Fnderic  otA.  Hue  şi  al  ostaşilor 


căduţi  1870—71.  La  L-  a  fost  bătut  generalul 
CoUoredo  (13  Maia  1634)  şi  generalul  Laudon 
(15  Aug.  1760).  3)  Prineua  de  L.,  soţia  mo^;a- 
natică  a  r^Iui  prus.  Frideric  Wilhulm  III,  con- 
tesă Harracb,  f  5  Iunie  1873  în  Hombn^. 
Ues,  V.  Splina. 

UMtarla,  o  formă  de  dîareă,  în  care  evacua- 
ţiunile  intestinale  conţin  alimente  nedigerate. 

[V.  I.] 

Llesol)  com.  rur.  in  Bom.,  j.  TecQciu,  formată 
din  2  căt. :  L.  şi  Şerbănesci,  cu  3763  loc.  (Dicţ. 
geogr.  1897),  can  se  ocupă  cu  agricultura;  are 
3  biserici  şi  3  şcoale.  Com.  e  st^bătată  de  şo- 
seaua caţională  Tecuciu-Galaţi  şi  de  calea  ferată. 

LIeue,  {f  rc.  pron.  lio)  sau  mii  franc,  ă  2284'2  toise 
franceze  —  4451'9  m.  sau  V»  aequatorgrad. 

Liftă,  (lîtfă),  numire  dată  străinuor  năvălitori 
ia  ţerile  rom^e  =  cumplit,  selbatec,  uneori  şi 
venetic.  Ocură  des  în  poesiile  poporale  din  Ro- 
mânia şi  la  Alexandri. 

Liţa,  itaUenesce  alianţă  (v.  ac.),  Ie^tui*ă.  Cele 
mai  însemnate  în  istorie  sunt:  L.  binelui  public 
făcută  de  nobilii  francezi  contra  regelui  Lu- 
dovic XI  1465;  L.  sfântă  făcută  contra  lui  Lu- 
dovic XII,  regele  Franciei  şi  a  lui  Maximilian  ly 
împeratul  G^maniei  de  cătră  Ferdinand  (cato- 
licul i-egele  Spaniei,  de  papa  luliu  II  (de  aceea 
sfântă),  de  Veneţia  şi  Anglia-  L.  eaiolică  sau 
gfântă  făcută  de  prinţii  catolici  (1538)  spre  a 
se  apera  contra  alianţei  dela  Schmalkalden ;  L. 
sfântă  făcută  de  oatolioii  din  Francia  contra 
Hughenoţilor  1585;  £.  catolică  făcută  1609  de 
prinţii  catolici  oontia  protestanţilor. 

Liga  pentrv  unitatea  etUturală  a  BomânUor, 
societate  înfiinţată  1891  în  Bucuresci;  are  sec- 
ţiuni în  toate  oraşele  României.  Pftnă  la  1899 
a  editat  o  revistă  pol.  lit.  sub  titlul:  »£dga 
Eotnână.* 

Liga  patrlsţllor,  societ.  franceză,  înfiinţată  de 
Deroulede  după  resboiul  din  1870—71,  pentru 
a  prop^a  între  Francezi  idea  de  revanşă  şi  a 
recuceririi  provinciilor  Alsaţia-Lorena.  1888  a 
luat  numirea  >Uniou  patriotique  de  Francec  1889 
desfiinţată. 

Liga  sohaalkaldică,  s  a  stipulat  în  Dec.  1630 
într*o  adunare  ţinută  in  oraşul  Sohmalţalden^ 
definitiv  s'a  încheiat  însă  numu  în  1531  în  alttt 
adunare  tot  în  acest  oraş.  Membrii  L.  s,  au  fost 
principii,  conţii  şi  oraşele  de  confesiunea  pro- 
testantă, sub  conducerea  principelui  loan  Fri- 
deric I,  fiul  princ.  de  Saxonia,  şi  a  landgrafului 
Filîp  de  Hessa;  scopul  L.  a  fost  aperarea  pro- 
;  testantismului  contra  împeratulai  Caro\  V.  L. 
s'a  încheiat  la  început  pe  un  termîti  de  şese  ani, 
dar  mai  târ4ia  s'a  reînoit  pe  alti  10  ani.  în- 
cordarea între  partidul  catolic  şi  cel  protestant 
a  devenit  din  ce  în  ce  mai  ameninţătoare,  iar  re- 
fusând  unii  principii  protestanţi  a  trimite  repre- 
senttuiţi  la  concîhul  din  Trident,  a  enwt  resboin 
formal  (1546)  între  L.  s.  şi  împerattu  Canri  T. 
Protestwitii  erau  la  începutul  resboiului  în  po- 
nţione  norocoasă  faţă  de  armata  împărătească, 
dar  auimosttăţile  între  cei  doi  capî,  i-a  împie- 
decat a  ataca  pe  duşman  şi  au  lăsat  să  treacă 
cea  mai  bună  ooasiune.  In  acel  restimp  împăratul 
şi-a  ados  armată  din  Italia  şi  Olanda,  a  bătut  la 
Muhlbei^  (1547)  pe  loan  Frideric,  liAndu-I  pri- 
sonier,  silind  apoi  pe  landgraful  Filip  a  capitula 
şi  a  se  p.reda.  Frin  aceasta  s'a  desfiinţat  şi  L.  s. 


Digitized  by  Google 


102  ligamente  — 

UgUWiito,  tesat  alb  şi  fibros,  oare  anesoe 
oasefe  sau  viscerele;  au  formă  de  bande  (făşii) 
iau  oapBule  (la  articulaţii).  Ău  rol  important  îq 
chirurgia  luxatiilor  (Bcrintitarilor). 

Llgiridls  Paisie  {PanteUmon),  înveţat  dascăl 
grecesc,  originar  din  Hios  şi  studiat  prin  Italia, 
care  da  lec^,  dimpreună  cu  un  alt  conaţional 
Ignaţîe  Fetriţ,  la  şcoala  greşească  diu  Tîrgovişte. 
A  ajutat  dimpreună  cu  acest  ieromonach  P»triţ, 
Im  Dionisie  (Daniil)  Panoniaual  la  traducerea  >de 
pre  limba  elinească  pre  limba  proastă  romfinească* 
a  Pravilei  cei  mari  sau  Imireptair*a  Urni  a  lui 
Matein  Basarab  (1652).  După  detronarea  Lupuloi- 
Vodă  a  treont  în  Moldova  şi  în  1655  e  mare 
dascăl  la  şcoala  din  Iaşi. 

Llgitm,  ţmusică),  semn  de  notaţiune,  o  linie 
onrbă,  de  o  intreboioţare  dublă:  1)  cuprin^end 
mai  multe  note,  ne  spune  că  atacul  acelor  note 
să  se  facă  liniştit,  păzenJ  cu  rigoare  valoarea 
lor  indicata,  şi  nepărăsind  pe  uua  decât  drept 
în  momentul  atacului  celei  următoare.  2)  Pusă 
deasupra  a  doue  note  de  pe  acelaşi  grad.  su- 
primă atacul  notei  a  doua,  care  nu  mai  e  decfit 
ca  o  prelungire  a  celei  diDtăiu.  L.  in  cootra- 
pnDotoI  modem  e  sinonim  ca  sincopă.  In  vecliia 
ranaioă  proporţională,  L.  (lat:  li  ga  tur)  se  na- 
miau  grupuri  de  sunete  representate  prin  figuri 
de  note  complexe.  In  faotura  iustramentală  se 
dă  In  special  numele  de  L.  la  o  specie  de  dublu 
inelf  ou  şuruburi,  care  menţine  ancia  clametei 
şi  a  saxofonului.  [T.  C] 

Ugatura,  (med.)  oprirea  unei  emoragii  prin 
legarea  vasului  sanguinifer,  fie  în  partea  lesio- 
nată  a  vasului  fie  în  continuitatea  lui. 

Llgne.  (pron  Lini),  famihe  veche  belgiaaă,  diu 
oare:  Catol  loaif,  duce  de  L.,  (n.  1735  în  Bru- 
xella,  t  1814),  intrat  în  armata  austriacă,  s'a 
distins  în  numeroase  lupte  sub  Laudon.  A  fost 
de  multe  ori  trimis  în  misiuni  diplomatice  la 
FetersbttiK-  Era  om  deştept,  bun  scriitor  şi  mare 
curteaan.  Intre  scrierile  lui  se  află  şi  despre  res- 
boaiele  Iui  Rabutin  (y.  ac.)  în  Uagaria.  Jiugen 
JLamoralf  duce  de  L.,  de  Amblise  şi  Epinoy, 
grand  spaniol,  n.  1804.  După  desfacerea  Belgiei 
de  oătră  Olanda,  erau  să-1  candideze  la  tron,  dar 
a  refusat.  1842—48  ministru  plenipotenţiar  la 
Paris,  1852  president  al  senatului.  t2UMaiu  1880. 

Llgalia,  lAgnoea,  (bot.)  v.  Lemn. 

LIgHit,  cărbune  fosil,  la  care  se  mai  vede 
Structura  lemnului;  se  găsesce  şi  în  trunchiuri 
întregi.  Cf.  art  Cărbune. 

Ugrolna,  un  product  lichid  volatil,  obţinut  între 
temperatura  ISO'—ISO',  dela  destUaţia  petro- 
leului.  ^  întrebuinţat  în  technică  din  causa 
marei  sale  volatilităţi  ca  gai  aerian  la  luminat, 
apoi  ca  mediu  disolvant  pentru  diferite  sub- 
stanţa organice.  [8.  U.] 

Ugili,  (botan.)  formaţiune  apendiculară,  de 
obiceiu  ca  o  mică  lamă,  ce  se  observă  la  frunzele 
Oramineelor  între  limb  şi  teacă;  la  frunzele  de 
Isoetes  şi  Selaginetla;  la  petalele  de  Sitene, 
Narcissua,  ş.  a.,  unde  formează  ooronula  (para- 
corola). 

Ugalirla  Cass.,  (botan.)  secţiune  din  genul 
Senecio  L.  (v.  ac.). 

LlgMrit.  Alfonto  Ifaria  de  L.,  sfftnt,  n.  1693 
£n  o  nobilă  familie  neapolitană,  fost  advocat, 
în  1726  a  frot  sfinţit  întră  preot.  L.  a  fundat 
congregaţiunea  Bedemptoriştilor  (v.  ac.),  17(i2 


Lifca^Erbava. 

numit  episcop  de  S.  Agata  dei  Ooti  în  regatul 
neapolîtan,  1775  s'a  retras  în  mănăstirea  E^- 
demptoriştilor  fundată  de  diiisul.  f  1787 ;  l&ii 
a  fost  cacoiiisat  ca  sfânt.  Ser.:  Teolo^a  moralii, 
apărută  mai  ftntăiu  la  1748,  >Homo  apostolicu3<,et(;. 

[Dr.  Is.  Marcu.] 

Ligiira,  instrument  mn<i  foarte  vechio,  res- 
pândit  deja  de  prin  seci.  X  în  toate  ţerite  Eu- 
ropei sub  diferite  nume  (Harmonie,  S^mphonie, 
Vielle  in  Francia,  Sambaca,  Ohirouda,  Lira  rustica, 
tedesca  sau  pagana.  Viola  da  orbo,  Stampella 
în  Italia,  Drebleyer,  Bauernleyer,  Betierleyor 
in  Oermauia,  Hurdygurdy  în  Anglia,  ş.  a.).  In 
general  e  formată  dintr'o  ladă  de  resonanţă,  latâ 
ca  a  chitarei  sau  bombată  ca  a  cobzei,  pe  care 
suut  întinse  mai  multe  coarde  ce  pot  fi  puse  în 
vibraţiune  prin  frecarea  cu  o  roatâ-arcuş  miş- 
cată de  o  manivelă.  Unele  coarde  vibrează  liber, 
dâud  o  specie  de  pedală,  ca  sonul  cimpoiului,  iar 
altele  pnn  ajutorul  unei  specii  de  claviaturi,  care 
le  variază  lungimea,  pot  da  diferite  sunete. 
A  trecut  prin  diferite  perioade  de  favoare  şi  de- 
cadenţă. [T.  C] 

LlgarlSf  regiune  nordică  a  Italiei  aotioe,  cu- 
prinzi între  Gallia  şi  Etruria,  coaţinend  toate 

Srovinciile  situate  la  nordul  golfului  de  Oenua. 
'raşe  prindpale:  Oenoa,  Augusta  laurinorum, 
Veturium,  Lucus  Bormani,  Honoeeus,  Dertona 
şi  altele.  (Caiun.] 

Liguria,  republica,  numele  republicei  geno- 
veze,  conform  pactului  încheiat  cu  Napoleon  la 
1797,  sub  gavem  democratio.  1805  anexată  la 
Francia. 

Llgnstrun  L.,  (botan.)  gen  din  familia  Olea- 
ceelor,  tribul  Oleineae,  cuprinde  tufe  sau  mici 
arbori  ^labrii  şi  are  vr'o  25  de  specii,  respăn- 
dite  pnn  Europa,  Asia  şi  Australia.  In  părţile 
noastre  cre.sce  prin  tufişuri,  crânguri  şi  pe  mar- 
ginea pădurilor  Ii.  vulgare  L.,  numit  de  poporul 
nostru  Măliniţă,  Mălin  negru.  Lemn 
cănesc,  Lemnul  ofinelui.  Această  specie 
se  cultivă  ca  plantă  decorativă  mai  cu  sama 
pentru  garduri  vii.  [Z.  C.  P.J 

Li-Hang-Clang,  om  de  stat  chinez,  n.  1823  îo 
satul  Hveilong  din  provincia  Anhuei.  Primul 
fapt  prin  care  a  atras  asupra-şi  atenţiunea  curţii, 
a  fost  sufocarea  rescoalei  Taiping  din  provincia 
Nganhui  în  1853.  Secretar  al  guvernatorului  su- 
prem Ceng-Kuo  Fan,  judecător  suprem  în  pro- 
vincia C^-Kiang,  apoi  guvernator  al  provinciei 
Eiangsu.  Sufo<ând  şi  aici  revoluţia,  împeratd 
pe  lângă  alte  distincţiuni  îi  dă  rangul  de  nobil 
ereditar.  Cel  inai  mare  diplomat  al  Chinei,  se 
ridică  pfină  la  rangul  de  vicere^,  e  încredinţat 
cu  cele  mai  dificile  misiuni  diplomatice;  el  a 
condus  tratativele  păcii  dela  Simonoseld  (res- 
boiul  japan-chinez).  In  conflictul  chinez-european 
pentru  masacrarea  creştinilor  şi  asasinarea  con- 
sulului german  baron  £etteler  (I90U),  L.  a  fost 
singurul  vice-rege,  care  nu  s'a  asociat  boxerilor 
şi  nu  a  mobilisat  contra  trupebr  europene,  lu- 
crând pentru  aplanarea  conflictului  pe  oale 
pacinică. 

Lika-Krbava,  comitat  în  Croaţia-Slavoaia.  măr- 
ginaş cu  Bo8nia,Dalmaţiaşi  Adriatica;  621 1  -48  km*., 
190,978  Ioc.  (1891)  Croaţi,  Şerbi,  Germani  (IOC) 
şi  Maghiari  (15).  Ţinuturi  muntoase  şi  în  mare 
parte  neroditoare,  cu  cea  mai  pregnantă  carac- 
teristică a  Earstului.  Bînrile  se  pierd  printre 


Digitized  by  Google 


lila- 

mnn^  făitt  a  li-se  cttnoasce  locul  unde  se  varsă 
ÎD  mare,  astfel  Ijka,  OaAka,  ObSeniţa,  Rîdiţe  şi 
Krbava;  are  13  lacuri  ca  frumoase  cascade.  Ma- 
joritatea locoitorilor  se  ocapă  on  agricaltara.  Cel 
mai  anidfabet  comitat  dia  ţerile  coroanei  an- 
Kare:  78-3«/«  analfabeţi  şi  94'3«/o  analfalbete. 
Gsţntala  Gospift. 

Ula,  o  coloare  compnsă  din  rSaSt  şi  roşa. 

Uiao,  (zool.)  cf.  art.  Chiroptera. 

Liliac,  numele  popular  al  plantei  Syringa  vol- 
ga ris  L.  (v.  ac.)- 

lĂHac  de  munte,  (botan^  numele  popular  at 
arbostului  Alaus  viridis  DC.  (v.  ao.). 

Llllaces,  (botan.)  familie  de  Honocotiledonate, 
destul  de  naturali,  cupriDiJend  plante  mai  des 
ierboase,  ori  perene  sau  arbuşti,  mai  rar  arbori ; 
tulpina  aeriană  erectă  sau  căţărătoare,  fninzoasă 
ori  fără  frunze ;  tnlpiua  subterană  e  un  ibizom 
sau  o  ceapă  (balb.);  florile  ermafrodite,  homoobla- 
mydee,  mai  w  hetezoohiamydee}  franzele  pe- 
riau tnlai  mu  des  6,  libere  sau  unite;  stamioe  6 
în  2  verticile  de  cftte  3;  ovar  cu  3  logi  (şi 
ca  2,  4,  5)  super  saa  iufer,  cu  placentaţie  axilă; 
fruct  divers,  bacă,  capsulă,  eto.  Cuprinde  preete 
2000  specii  respfiodite  şi  în  re^unile  tropicale, 
^  în  cele  temperate,  ireci  şi  alpine  ale  globului. 
Se  divide  în  mai  multe  subfamilii,  acestea  ca 
mai  multe  triburi;  meuţioDăm  următoarele  sub- 
familii: MelatUhoidee  cu  genuri  mai  însem- 
nate Veratrvm,  Colehieutn  (v.  ac),  Bulboco- 
diurn  (v.  ac);  Asţhodeloidee,  eec.  Aaţhodelus 
(v.  ac.),  Antiierieum,  HemaroceXU»  (v.  ac.),  Aloi 
(v.  ac);  AUioidee,  gen.  Agapanthus  (v.  ac). 
Oagea  (v.  ao.),  AUium  (v.  ac);  LUioidee,  gen. 
Littum  ty.  ac),  l^ritillaria  (v.  ac),  Erywro- 
iHMm  (v.  ac),  TulwOf  SciOa,  Omiihogalum, 
Hyaeinthu$(v.  ac),  MuM:ari;Dracenoideefgsa. : 
JJasţflirion  fv.  ac),  CordjfUne  (v.  ac),  Dracaena 
(r.  ac),  Tueea;  Asparagoidee,  gen.  A^ragu» 
(V.  ac),  Btueua,  Majanthemum,  Potypmtattm, 
Convailaria  (v.  ac).  Paris;  Smilacoidee,  gen. 
Smiiax.  [S.  Şt.  R.] 

Ulie  sau  Crin,  numele  vulgar  al  plantei  Li- 
liom  Martagon  L.  (v.  ac). 

Uniflore,  (botanO  serie  de  Monocofiledonate, 
caracterisată  prin  flori  bomoiochlamydee  pe  tipul  3 
(2  verticile  de  3  tepale,  2  verticile  de  3  stamine, 
3  cârpele),  dar  ^  pe  tipal  4;  semSnţa  are  al- 
boraen  cărnos  sau  comoe.  Aci  întră  familiile: 
Juneaceer  LiHacee,  Amarytlidaeee,  Dio$eoriacee, 
Iridaeee,  ş.  a. 

Lfiipiit,  ţeara  piticilor,  Itftjmtom  »  piticii.  Cu- 
noscuţi din  romanul  «Călătoriile  lui  Galliverc  al 
lui  lonathaa  Strift  (1726). 

Llilth,  fovr.J  după  tradiţia  rabin,  femeia  primă 
a  Iui  Adam,  creată  deodată  cu  dînsol.  Trăia  apoi 
ca  strigoaie  seducătoare. 

LUIan  Toum  ,  (botan.)  gen  din  familia  Li- 
Hacee, trib.  Tulipee,  cuprinde  plante  ierboase, 
florile  an  un  periant  oampanulat;  stamine  cu 
an  te  re  lineare,  doraiftxe;  aro  vr'o  60  specii  de 
prin  regiunile  tempmate  nordice.  Ptîn  Eurom 
eresce  L.  eandiâum  L,  L.  Matiagmi  L,  L. 
Imtbiferum  L.,  L.  Aakedotiieum  L.  fmL.  al' 
bameum  Griseb.),  etc  Cele  dintâin  doue  specii 
cresc  şi  pe  la  noi,  prima  cultivată  prin  grădini 
pentru  florile  sale  albe,  simbolul  curăţeniei  tru- 
peşei şi  al  candoarei,  numită  de  popor  Crin 
alb}  Lilie  albă;  a^aa  ţreBoe  Bpontaneaprin 


Limba.  103 

crângurile  dela  marginea  pădurilor,  se  cultivă 
pentru  florile  sale  frumoase  cărămiijii,  pătate 
cu  violet,  galben  şi  purpuriu,  şi  e  numită  popular 
Cric,  Lilie,  Aiu  de  pădure.  Bulbii  de  L. 
eandidutn  L  s^aa  folosit  altădată  contra  hy- 
dropsiei ;  w}i  se  flerb  în  aţă  sau  lapte  şi  se  uo 
cataplasme  emoliento  cu  ei,  căci  conţin  muci- 
lagiu.  Florile  sale  aa  miros  plăcut,  pătrunzător, 
dar  vătămător  dauft  se  ţn  m  odăi  unde  locuim. 
Din  ele  se  scotea  altădată  o  l^>ă  folosită  ca  an 
calmant  [S.  Şt  R] 

Lllle,  (olaod.  Byaael),  oraş  francez,  capitala 
depărtam.  Nord,  cetate  important^  160,966  loc 
(1891);  cetatea  are  7  forturi,  citadela  e  un  cw> 
de  operă;  universitate,  academie  de  musică, 
mnseu  de  arte  şi  de  sciinţele  naturale;  însem- 
nată industrie  textilă,  oomerciu,  grădinărit  de 
legume  şi  flori. 

LUvUUtB,  IMibaeum,  în  evul  vechiu  promontor 
fortiont  în  Sicilia,  cu  rol  însemnat  în  multe 
resboaie.  Carthaginezii  ţineau  gamisoaaă  de 
20,000.  Fortul  a  susţinat  (250)  cu  snooes  aaedial 
Romanilor  şi  namai  după  încheierea  {^i  a 
trecut  în  posesia  lor.  Sub  Romani  era  residenţa 
unuia  dintre  qnaestorii  Sioiliei.  Marsala  de  acum 
e  zidită  între  murii  sadici  ai  veohiului  oraş. 

Lim,  afluent  pe  dreapta  al  rîului  Drica,  isvo- 
resce  din  munţii  Zljeb  la  graniţa  muntenegrină, 
avend  ours  nord-vestic  pe  întindere  deca.2(X)km. 
ou  basin  de  6625  km*.  Valea  Limului,  partea 
la  vest  a  Novibazarului,  conform  contractului 
dela  Berlin,  e  ocupată  de  trupe  aastro-ungare 
şi  tarcesoi;  staţiuni  princîpide:  Hevlje,  Prilwj 
şi  Priepolje. 

Lima,  1)  L.,  capitala  departunentoloi  cu  acelaş 
nume  şi  a  repablicei  Peru  în  America  sadică, 
întemeiată  de  FraaciscPizarro(  1^35) ;  103,5S(I  loc. 
(1890),  numeroase  iostituţiani  culturale,  între 
cari  universitatea,  îotomeiată  de  Carol  V  (1551), 
67  biserit^  şi  capele  (cea  mai  însemnată  cate- 
drala cu  o  «Yeronică*  de  Murillo),  33  parcuri  şi 
promenătţi,  statua  equestră,  de  bronz,  a  Uber- 
tadonilui  şi  statua  de  marmoră  a  lut  Columb. 
1746  outremuF  de  păment,  în  care  au  perit 
5000  oameni.  2)  L.,  oraş  în  statal  Ohio,  ca 
15,981  toc  (1890);  fabrică  de  vagoane,  hârtie^ 
dinamită,  maşini  şi  rafinerie  de  petroleu. 

Llaan,  v.  Port 

Umax,  melc  (v.  ac). 

Ltnb,  (teoL  dogm.)  locul  în  oare  se  deţin  dupX 
moarto  sofletele  acelor  oameoi,  cari,  ftră  vina 
lor  peisonală  sânt  lipsiţi  de  fericirea  suprana* 
tnrată,  de  a  vede  pe  D^eu  faţă  la  faţă  în  ceriu. 
Aşa  au  fost  patriarchii  şi  toţi  drepţii  înainte  de 
venirea  Iui  Christos ;  Ia  aceste  suflete  s'a  coborît 
sufletul  lui  Cbristos,  pe  când  îi  zăcea  trupul  în  mor- 
mânt (Evr.  1 1, 39 ;  8, 9).  Acest  L.  (Umbus  patnun) 
a  încetat  cu  înălţarea  lui  Cbristos  la  ceriu.  £1 
se  numesce  în  8f.  Ser.  şi:  » Sinul  lui  Ariratn*. 
In  L.  (limbus  puerorum)  ajung  sufletele  pron- 
oilor,  cari  mor  uebotozaţi  înainte  de  a  fi.  ajuns 
la  anii  priceperii,  fiind  ei  întinaţi  numai  cu  pă- 
catul oru^nai.  [i — m.] 

Linb,  (botan.)  lamina,  partea  Iată  a  frunzei,  se- 
palului,  petalului  şi  a  tuturor  felurilor  de  frunze. 

Unibai  exprimarea  gândirilor  prin  sunete  ar- 
ticutote;  în  înţeles  special  sistem  de  combina- 
ţiani  fonetice  de  care  se  servesoe  un  popor 
pentru  acwt  scop.  După  structura  lor  gramati- 


Digitized  by  Google 


—  limbaj. 


104  Limba  - 

cală,  limbile  se  împart  in  trei  clase  prindpale: 
limbi  «M»MMiZaMi»  san  itolante,  la  cari  combi- 
naţinnile  fonetice  elementare  (rădăcinile)  remio 
neschimbate  şi  raportările  gramaticale  se  exprimă 
prin  aşezarea  şi  gruparea  rădăcinilor  în  propo- 
siţie ;  limbi  aglutinante,  cari  posed  done  categorii 
de  rădicini,  rădăcini  cari  exprimă  ideile  şi  ră- 
dăcini cari  arată  raportuiile  gramaticale  şi  se 
alipesc  (se  sagluticează*)  la  cele  dintâiu;  şi  limbi 
cu  flexiune,  la  cari  combinaţiunile  fonetice  (cu- 
vintele) sunt  variabile  şi  exprimă  şi  idei  şi  ra- 
porturi la  nn  loc,  ca  aiatorol  anei  schimbări  a 
sonetelor  mediane  (eogi.  mau,  om,  men,  oameni) 
aaa  finale  (rom.  umbltt,  uaUfli,  uaMă,  eto.). 
C3asa  dintâin  coprinde  limba  chinezi  şi  nnele 
idiome  din  Indo-China,  a  doua  limbile  oralo- 
altaice,  precum  şi  limbile  autochtone  din  Africa 
şi  America,  a  treia  familiile  limbilor  iudo-europene 
şi  semitice.  Ijmbile  se  află  într'o  evoluţiune  con- 
tinuă şi,  diferen^iodu-se  în  timp  şi  spaţiu,  dau 
nascere  la  varietăţi  de  limbi,  numite  limbi-fice 
în  raport  cu  idiomul  din  care  au  ieşit  (limba- 
mumă)  şi  limbi-surori  în  raporturile  lor  reciproce, 
toate  Ia  un  loc  formând  o  familie  de  limbi.  X}e 
aici  se  expUcă  marele  oumer  al  limbilor,  care, 
chiar  dacă  ne  restringem  ta  limbile  rii  şi  facem, 
abstracţie  dela  nennmeratele  lor  dialecte  şi  sub- 
dialecte, totnşi  se  urcă  Ia  vr'o  mie. 

Clasificarea  limbilor  după  relaţionile  de  înru- 
dire 08  exista  intre  ele,  ne  dft  unnătoarele  fa- 
milii şi  grupe: 

L  Famila, indo-chinuă:  chineza,  siameza,  bir- 
mana,  tibetana  şi  limbile  din  Himalma. 

U.  Familia  malaao-poUnenană:  grupul  ma- 
laez,  melanesian  şi  poUnesian. 

IIL  Limbile  Drawida,  voibite  în  India  do  sad: 
Telngu,  Tamil,  Canaresa,  etc. 

IV.  Familia  uralo-aUaică  sau  turaniană,  cu- 
prin<}end  cinci  grupe :  grupul  6no<ugric,  cu  fineza, 
estnîcaf  lapona,  maghiara,  eto.;  grupul  samoied, 
turc,  moDgoUc  şi  tongus. 

T.  limbile  Amti*  din  Africa  de  sud. 

VT.  Familia  hamUo-am,it&,  ca  grupul  hamitic, 
care  cuprinde  limbile  Berber  (Africa  de  nord), 
limbile  etiopice  şi  vechia  egipteană  ou  fica  sa 
copta,  şi  gropul  semitic,  onprin(Jâad  asiriana, 
batnlonioa,  ebraica,  feniciană,  limbile  aramee, 
araba,  etc. 

Tll.  Familia  ariană  sau  indo-europeană,  se 
împarte  în  noue  grupe,  şi  anume :  grupai  indian, 
ca  sanscrita,  pracrita.  Pali,  Hindi,  Sindi,  limba 
Ţiganilor,  etc. ;  grupai  iranian,  cu  Zend,  vechia 
persană  a  inscripţiilor  cuneiforme,  Pehlewi,  etc; 
armeoMo.;  grupul  grtc,  cu  elina  şi  greaca  mo- 
demA;  woaMMi;  gmpnl  itaUc,  cu  latina  şi  lim- 
bile romanice  ieşito  diotr'însa,  timbra  şi  osca; 
grupul  oeUte^  ou  chimrica  şi  bretona,  oomica 
şi  f^lioa;  ţ^rapnl  lefo-slov,  ou  vechia  prusianfl, 
lituaniana  şi  letona  de  o  parte,  bulgai'a,  rusa, 
aerbo-croata,  ceha,  polona,  dialectal  bisericesc 
(vechia  bulgară  sau  slovenă),  etc.  de  alta;  în 
fiue  grupul  germanie,  care  se  subîmparte  în 
ramura  estică  ou  limba  gotică,  ramura  nordică 
ca  suedo-daneza  şi  norvego-islandeza,  şi  ramura 
vestică,  cu  germana  de  sas  (Hochdeuttich),  ger- 
mana de  jos  (Plattdeatsch),  olandeza,  flamanda 
şi  engleza.  [Ti.] 

UHţWţO  massă  cărnoasa,  fixată  prin  muşchi  de 
osul  hioid  şi  maxilaml  inferior,  a  cărei  basă  e  ai- 


toatS  la  partea  poaterioară  şi  al  oirei  vîrf  e  la  cps 
anterioară;  ea  are  o  suprafaţă  si^»erioar&,  uns 
inferioară  ^  doue  mai^ini.  Massa  musunlara  a 
L,,  compusă  din  muşchiul  liiigual,  e  acoperită  Is 
suprafaţă  de  mucoasa,  al  cărei  epitelia  e  petvi- 
mentos  stratoGat;  mucoasa  e  oaraoterisată  prin 
conţinutul  papilelor,  cari  s'int  de  4  feluri :  ealici- 
forme,  fongiforme,  fiiiforme  şi  hemisferice.  I'a- 
pileie  caliciforme  conţin  corpuacuUU  gustative^ 
in  cari  se  termină  rainificaţiuaile  nervilor  glo-so- 
faringian  şi  tingual ;  cu  aceste  oorpuscule  se  face 
perceptiunea  gustului  priu  nervul  gloso-farinfrian, 
pe  când  nervul  lingual  e  pentru  percepţiuuea 
tactilă,  ijub  chorionâ  mncoaaei  snnt  situate  nu- 
meroase glande  salivare  mioi  şi  foliouli  închişi. 
De  limbă  se  inserează  mai  mulţi  muselii :  ^ito- 
gloB,  hyo-gloa  şi  genio-^los,  etc.  Arteria  limbei 
este :  linguala,  oaie  provme  dela  carotida  externă ; 
vina  are  acelaşi  nume;  vasele  limfatice  sunt 
foarte  numeroase.  L.  este  organul  gustului,  ea  are 
un  rol  în  fonaţiune  şi  masticaţiune.        [V.  I.] 

Limba  boiiul,  numele  popular  al  plantei  An- 
chusa  offîcinatis  L.  (v.  ac). 

Limba  broascel,  numele  românesc  al  plantoi 
Alisflia  Plantago  L.  (v.  ac.). 

LlMba  eeriwlul,  Limba  veci$m  sau  Năvalnic, 
namirile  romftnesci  ale  plantei  Scolopendriuni 
ofiioinarum  8w.  (v.  ac). 

UMbaglii,  graiu  (v.  ac.). 

LInbariţii  t.  Umba  broascei  şi  Alisma. 

LInbrIe,  Âscaria,  vierme  intestinal  din  ordinul 
K»matoidelor,  familia  Ascaridelor;  gura  limitaţii 
cu  3  baze  (1  mediana  dorsală;  2  laterale).  Băr- 
batul este  mai  mic  ca  femeia,  şi  coada  sa  puţin 
recurbată;  prove4ut  cu  2  spicule  ventrale.  Fe- 
meia are  coada  mai  lungă  şi  mai  dreaptă.  L.. 
cuprinde  mai  multe  specii,  una  din  cele  mai 
principale  este  Ascaris  lumbricoides,  cel  mai 
comun  părăsit  la  om,  trăiesce  în  intestinul  subţi  re, 
mai  cu  deosebire  Ia  copii.  Bărbatul  esttt  luog'  de 
15 — 17  cm.,  femeia  de  20—25  cm.  OueJe  sunt 
elij>8oide,  deavoltarea  se  faoe  în  apă  sau  în  pâ- 
ment  umed-  L.  se  capetă  daca  se  bea  apă  nefil- 
trati,  care  are  oue  de  L.  saudacă  se  măidn  că  salată 
sau  alte  legume,  cari  an  fost  stropite  cu  apă 
murdară.  Se  poate  ca  cineva  să  aibă  L.  fără  ca 
să  aibă  cunosciuţă  de  presenţa  lor,  alte  ori  din 
contră  dau  loc  la  diferite  accidente:  oonvutsiuni, 
congestiuni  cerebrale,  scoborîre  de  temperatură, 
uneori  chiar  oprire  de  respiraţinue,  care  poate 
provoca  moartea,  dacă  nu  se  intervine  la  timp  ; 
se  semnalează  accidente  hysteriforme,  paraiîsie, 
pseudo-menengită,  turburări  intelectuale  grave  şi 
chiar  moarte  subită.  Contra  L.-ior  se  prescrie 
ou  succes:  santonina,  calomel,  semen,  eto.  {Ct. 
R.  Blanchard,  Zoologie  mMioi^e.  Paris,  1889. 
Pentru  caşuri  mai  deosebite  în  România :  Dr.  V. 
Immerwol,  (?ontribution  ă  l'etnde  de  l'etiolog^e 
des  abces  vermineux,  Revue  des  maladies  de 
L'enfance,  Paris,  şi  Y.  C.  Bimitriu,  Considera- 
ţiuni  asupra  Helmintbiasei,  tesă  de  doctorat  dela 
faoult  de  medicină  din  laşi.)     [Dr.  N.  Leon.J 

Llmbiirţ,  fost  ducat,  prin  pacea  vestfalică  fu 
împărţit  intre  republica  Ţeriior  de  jos  şi  Olanda 
aostriacă,  1794  ajunse  la  Fraucia,  1814  iarăşi 
la  Olanda;  1830  se  ataşă  la  revoluţiunea  belgiană, 
1839  fu  împărţit  între  Belgia  şi  Olanda,  formând 
actualele  provincii:  l)prov.  oland.  L.,  în  partea 
sud-estioă  a  regatoloi,  2204  lun^  cu  256,721  loc. 


Digitized  by  Google 


106 


(1890)  ;  capitala  Maaetrioht  2)  prov.  belg.  L.,  în 
partea  nordică  a  ţerii,  2412  km>  ca  222,814  loc. 

(1891)  ;  capitala  Hasselt 

Linbarg,  1)  L.,  oraş  în  prov.  beJg.  Ltitticb, 
mai  de  mult  capitala  ducatului  L-,  4805  loc. 
(1801);  se  fabrici  brânză  renamită.  2)  L.,  oraş 
în  guvernam,  pnts.  Wiesbadea,  6860  loc.,  re- 
şedinţă episcopească,  catedrală  fnunoasă. 

T.  şi  art  Flamandi.  [ — ] 

Cronica  de  Limburg,  un  op  istoric  anmit  dapă 
oraşul  Limbiu^t  din  Olaada,  scris  de  notarul 
î/np.  nietnan  Elhen  de  Wolfbagen  în  limba  ger- 
mană după  1402.  Se  începe  cu  1336  şi  termină 
ca  1398.  Are  însemnătate  mai  mult  culturală, 
decât  istorică,  căci  descrie  din  propria  iutniţiuno 
persoanele  acelei  timp,  povesteaee  anecdote,  îq- 
^lA  poesii  poporale,  conţiDe  informaţiuni  despre 
doBvottarea  mosioeiţ  poeâei,  portului,  eto.  Prima 
dată  a  fost  edată  sub  titlul:  *Ftuti  Limpur- 
gaue»*  de  I.  F.  Faost  (Limburg,  ltil7),  apoi  la 
1826  de  Vogel,  Ia  1860  de  Bosel  şi  la  1875  în 
•Monnmeota  Germaniae  historica*  (între  cro- 
nicele germane  t  4).  [Dr.  F.  O.] 

Uiibarglta,  rocă  eruptivă  vulcanică,  formata 
principal  de  microlite  de  augit  şi  oliviu. 

Liaeriok,  comitat  irlandez  în  prov.  Monster, 
2755  km*,  cu  158,563  loc.  (1891);  capitala  L. 
are  37,072  loc.,  port  bun,  comerciu. 

LhHt,  (lat)  frontieră,  graniţă;  L.  imperii 
romaniy  luţol  uvrajeior  de  aperare,  ridicate  pe 
timiml  imp^ţilor  în  acele  părţi,  ande  irapenal 
roman  era  ameninţat  de  popoarele  barbare.  Astfel 
era  X.  brUoHnieua  la  nordul  Britanici  între 
Oceanul  atlantio  şi  Marea  nordică;  L.  germa- 
fncM  in  Germania  dela  Taunuâ  preste  Main  şi 
Neokar  pAnă  la  Dunăre;  £.  Daeieug  in  Tnm- 
ffilTania;  L.  pamnoniau  în  Slavoma,  Croaţia  şi 
în  lingaria  (dincolo  de  Dunăre);  X.  alutamu 
dealnngul  Oltului  până  la  Dunăre  (Bomânia).  Of. 
Cohausen,  Der  rom.  Orenzwall  in  Deutschland 
(1884  şi  1886);  Mommsen,  Kom.  Oeschicbte, 
Bd.  5  (8.  Anft.  1886)  şi  Der  Begriff  des  L. 
(> Westdeotscbe  Zeitscbrift-  voi.  13, 1894) ;  Torma 
Kăroly,  Adaltt  eezak-nyugati  Dâoia  f91d-  es  hely- 
iratihoz  (1863)  şi  A  L.  daacus  fels6  risze  (1880); 
FrShiich  B.,  (Aidi.  Ert,  1892) :  Or.  O.  Tooilesoa, 
Raport  asupra  luciirilorâe  expiorara  întreprinse 
la  L.  alutanna.  (Anal.  Aoad.  Bom.,  sena  II, 
tom.  XVIII.  Partea  adm.  şi  deabat  p.  97).  V.  şi 
Valal  lui  Tnuati. 

UmtB^  V.  Lympha. 

Livfionl,  un  braţ  de  mare  Inng  de  157  km., 
ce  S8  viră  în  partea  estică  a  Jfltlandei;  preate 
L.  duc  doue  poduri. 

LM^a  apestrioran,  (lat.J.  Pentru  ca  pontificii 
romani  să  aibă  cunoscînţe  exacte  despre  starea 
singuraticelor  dieoese,  episcopii  diecesani  la  anu- 
mite termine  sunt  obliga^  a  merge  la  Roma  şi 
a  cerceta  mormintele  ^(il*)^  a^Mstoli  Petru  şi 
Pavel  (se  praeeeotare  apo^orum  Petri  et  ^uli 
limtBibQB  aeu  riaitatio  Uminum  sa.  apottolorumj. 
Ca  această  ocasiane  episcopii  au  să  relateze 
despre  moravurile  clerului  şi  ale  poporului,  despre 
seminarie,  mănăstirile  călugărescî,  starea  ma- 
terială a  bisericii  şi  despre  toate  raporturile  din 
diecesă.  [Dr.  ^.  Marcu.] 

Unita,  (laij  margine,  linia  care  mărginesce 
ceva,  hotar. 

LWtat,  măigiiut;  se  ^oe^  dar  rar,  şi  im- 


propria ÎD  seasul  de  lipsit  de  o  pricepere  mai 
largă  a  lucrurilor.  Io  acest  cas  este  o  traducere 
prin  neologism  a  ouventulai:  măiginit  luat  In 
sens  figurat 

LImItatiune,  mărginire ;  determinarea  hotarelor 
uoui  lucru.  Totuşi  ar  ft  impropriu  întrebuinţat 
pentru  hotărnicie. 

Limitativ,  Ciot.J  ceea  ce  limitează,  mărginesce. 
In  Hlosofle  se  numesc,  după  Kant,  judecăţi  li- 
mitative acele,  cari  deşi  au  forma  judecăţilor 
afirmative,  totuşi  din  pricina  restringerii,  limi- 
tării no^unii  predicative,  au  inţeies  negativ.  8.  e., 
când  (ţie  >safletal  este  nemuritur<,  se  limitează 
înţelesul  noţiunii  »muritor«  şi  judecata  exprimă 
acelaşi  lucru  ca  şi  judecata  «sufietul  omului  au 
este  muritor.*  [PI.] 

Limitrof,  ce  e  pe  limită,  pe  graniţă. 

Llmuathemuni  Omel.,  (botan.)  gen  din  fanulia 
Oentianeelor,  tribal  Menyantheae,  cuprinde  ier- 
buri aquatice  şi  are  vre-o  24  de  specii,  respân- 
dite  prin  regiunile  tropicale  şi  temperate.  In 
părţile  noastre  oresce  plutind  la  suprafaţa  apelor 
stagnante  şi  lin  curgetoaro  L*  nvmphoides  Link. 

[Z.  C.  P.] 

Unoilonin  L.,  (botan.)  gen  monotipic  din  fa- 
milia Orohideelor,  cuprinde  plaiite  erttacee  erecte, 
ou  tulpina  nefoliată.  Singura  specie  cunoscută 
L.  abortioum  Swartz.,  cresce  prin  regiunea  me- 
diteraniană  şi  prin  Europa  centrală.  In  părţile 
noastre  cresce  prin  pădurile  din  Dobrogea. 

[Z.  O.P.J 

LInogn,  (pron.  limOj),  capitala  departamen- 
tului Haute-Vienne  în  Franoia,  la  malul  drept 
al  Viennei;  72,718  loc.  (I896t,  residenţă  episco- 
pească.  Are  numeroase  instituţiuoi  culturale, 
brici,  musee,  pinacotecă,  etc.  In  piaţa  Jourdan  se 
află  statua  mareşalului  Jourdan.  Sub  Romani  se 
numia  Attgustoritum  şi  s'a  încreştinat  în  seci.  III. 

Limonada,  apă  amestecată  cu  şuc  de  lămfiie 
şi  îndulcită;  beutură  recoritoare.  L.  caldă  se  fo- 
losesce  la  afecţiuni  catarale. 

LImonIt,  mineral,  oxid  de  fler  bidralat,  brun 
gălbiu  amorf,  ceva  cristalin,  oolltic  sau  în  masse 
reniforme,  etc.  Produs  prin  alteraţiune  de  mi- 
nerale de  fier,  poate  fi  deposit  de  iavoare  feni- 
ginoase  sau  pnn  substanţe  organice,  minereu 
apreciat  de  fler.  L.  e  foarte  respâudit;  în  Ro- 
mânia se  cunosc  gisemiute  mai  mari  la  dealul 
Dîrmoxa  (Suceava),  la  Baia  de  fier  (Gorjiu),  în 
dealul  Serijilor,  în  împrejurimile  Bahnei  (Me- 
hediuţi),  etc. 

LInosella  L.,  (botan.)  gen  din  familia  Scropbu- 
larineelor,  tribal  Gratioieae,  cuprinde  mici  ier- 
buri cespitoase  cu  frunze  radicale  sau  fasoicu- 
late  la  noduri;  florile  mici  albe  sau  palid-rosee. 
Acest  mic  gen  are  vr'o  o — 6  specii,  respândite 
prin  regiunile  temperate  şi  tropicale  ale  globului. 
L.  aquatica  L.  cresce  îa  Europa  şi  prin  păr- 
ţile noB8ti-e.  [Z.  C.  P.] 

LhMUSiii)  vecbe  prov.  (comiţiat)  franc,  cu  ca- 
pitala Limogea,  dela  1589  unită  cu  coroana; 
acum  formează  depart.  Vionne  aoper.  şi  Correze. 

LlMpeijtre,  v.  Filtru. 

Liaiplarfa,  aluminat  de  sodiu  Na,  H,  O4. 

LImpopo,  Oori,  Bempe  sau  Siul  crocodililor, 
rîu  mare  în  Africa  de  sud  cu  o  lungime  de 
1900  km.,  în  republica  Transvaal.  ISToresce  între 
Pretoria  şi  Pocefstrom  şi  se  varsă  în  ainul  De- 
lagoa  în  Oceanul  Indio. 


Digitized  by  Google 


linaceae  —  »L'independanoe  Ronimine*. 


106 

LInaoaae  sau  LIneae,  (botan.)  familie  de  Di- 
ootyledonate-Folypetale,  cupnnde  plante  erbacee 
san  fiutesceaie  mai  rar  arbori  ou  franzele  al- 
terne sau  opuse;  florile  r^alate  hermafrodite, 

calicele  cn  6  sepale,  rar  numai  4,  libere  san 
uBite  Ia  basă  şi  imbricate;  corola  cu  petalele 
în  numer  egal  cu  al  sepalelor.  L.  au  vr'o  14  ge- 
nuri cu  vr'o  135  de  specii,  respăndite  pe  întrea^ 
suprafaţa  globului.  Această  familie  se  divide  in 
următoarele  4  triburi:  I.  trib.  Eulineae,  plante 
erbacee  sau  subfrutescente,  capsule  ca  detiis- 
cenţa  Be[)ticidă,  nieuţionăm  genurile:  Radiola 
Qmel,  Linum  L.  11.  trib.  Hugoniefu,  plante 
arborescente  sau  frutescente  adesea  acăţătoare, 
fructul  o  drupâ,  însemnăm  genul  HugoMa  L. 
111.  trib.  Ery^roxyUat,  plante  frutescente  sau 
arborescente,  froctal  dru^ă,  men^onăm  genul 
ErythroxyUm  L.,  şi  în  fine  IV  tribal  Ixonan- 
theae,  din  care  mentionftm  genul:  Ixonanthet 
Jack.  [Z.  C.  P.] 

Llnares,  1)  L.,  provincie  în  Chile  (Amenca 
de  sud)  9036  km*,  ca  115,646  loc.  (1891).  (!a- 

Îitala  L.  are  7611  loc.  2)  L.,  oraş  în  prov.  span. 
aen  (Audalosia),  29,692  loc.  (1887);  mine  de 
plumb  şi  argiot 

LInaria  Juss.,  (botan.)  gen  din  fam.  Scrophu- 
larineelor,  trib.  Antirrhineae,  coprinde  plante 
erbacee  mai  rar  subfrutesoente  şi  are  vr'o  130 
de  apeoii,  respftndîte  prin  regiunile  temperate  şi 
calde  ale  şlobulai.  In  părţile  noastre  oreso  mai 
multe  specii,  dintre  cari  menţionâm :  L.  vulgari* 
Hill.  numită  de  poporLinariţa,  In  selbatio. 
Gura  m&ţei,  sau  Buruiană  de  ie.  L.  oe- 
nistifolia  Mill.,  X.  minor  Desf.,  etc.    [Z.  C.  ?.] 

Linarita,  mineral,  sulfat  de  cupru  şi  plumb, 
rar,  se  gâsesoe  la  lânaris  (Spania),  Rezbânya,  etc. 

Una  Rajallna,  după  o  poveste  romilnă  e  <}iaa, 
care  înven}esce  câmparite  şi  înQoare  florile.  Are 
însuşirile  ^ia^i  Flora  la  Romanii  vechi. 

Llnas,  Otarles  de,  anbquar  francez,  m.  on.  al 
Acad.  Rom.,  a  publicat  numeroase  studii  asupra 
industriei  metalelor  preţioase  în  evul  mediu, 
asupra  antichităţilor  religioase,  etc.  -f  1887. 

Llnofll,  academia  dei,  înfiinţată  la  Roma,  în 
1603,  de  principele  Frederico  Ceai.  Numele  ei 
însemna,  că  membrii  ei  trebuiau  să  studieze 
natura  cu  ochi  de  lince  sau  rîe  (lat.  Lynx).  Cei 
mai  renumiţi  savanţi  i-au  fost  membri  (Oalitei, 
Colouna^  eto.  Acum  e  soc.  lit  regală,  ou  sediul 
în  Roma  in  palatul  Corsint. 
LinMH,  V.  Lynkeus. 

Lincoln,  l)  L.,  oraş  în  Anglia,  e  capitala  comita- 
tului L.,  cu  89,500  loc.  Acest  oraţf  are  o  fru- 
moasă catedrală  gotică.  Aci  se  găsesc  multe  ruine 
din  epoca  anglo-saxonă  şi  normandă.  2)  L.,  oraş 
în  Uniunea  nordamericană,  capitala  Statului  Ne- 
braska,  60,000  loc,  universitate. 

LiDOOln,  Avraam,  president  al  Statelor  Unite, 
n.  12  Febr.  1809  în  Hardin  Gouuty  (statal  Ken- 
tucky)  din  părinţi  săraci ;  a  fost  ucenic  de  me- 
seriaş, ziler  şi  matroz.  După  roscoala  indianilor 
(1832)  a  deschis  prăvălie  în  New-Salem,  apoi 
strămutat  în  Springfield  (183t))  a  practicat  advo- 
catura, câştigând  şi  ceva  avere.  1846  deputat  la 
coQgres.  1854  candidează  la  presideuţie  contra 
lui  Douglas.  1860  ales  president  de  partidul  repu- 
blican, decretează  emanciparea  sclavilor  (22  Sept. 
1862).  Sub  el  a  decurs  resboiul  de  secesiune 
(1861—65),  terminat  ou  triumful  statelor  dela 


nord,  pirtinitoaie  ale  enuucipirii  solaTlIor. 
t  14  Apr.  1865  împnscat  în  taaira  de  actorul 
Booth  Wilkes.  [t] 

LlMnwta,  V.  Uooleom. 

Llndau,  oraş  în  guvernam,  bavarez  Şvabia, 
situat  pe  3  insule  ale  lacului  Constanţa,  5349  loc. 
(1890);  port,  far,  statua  regelui  Uaximilian  11; 
comerciu  şi  navigaţie  pe  Iac. 

Llndau,  PaiU,  critic  şi  poet  dramatic  german ; 
n.  la  Magdebarg  1839,  studii  la  Halle,  Leipzig 
şi  Paris.  Studiile  sale  despre  >Holi^re  şi  Alfred 
de  Mussetc,  arată  cunoscinţe  temeinice  asupra 
literatorii  franceze.  Criticele  şi  Disertaţiunile 
sale  estetice,  publicate  prin  deosebite  juraale, 
se  află  colectate  in  >Dramatu^8che  Blătter< 
4  voi.,  1876  şi  1879;  »Au8  dem  litterarischen 
Frankruiohc,  1S82 ;  >Aus  der  Hauptstadt*,  epistole, 
1884.  Dramele  sale,  cele  mai  multe  primite  cu 
aplanse  şi  trecute  in  repertoriele  tuturor  teatrelor 
mari,  apărură  în  3  voi.  »Theater«,  1879,  Berlin. 
Despre  Rom.  scrie  îa>Aasd.  Orient*,  Breslau,1890. 

LIndeal,  nume  vulgar  oe  se  dă  ouelor  de  Pe- 
dioulus  (v.  ac.). 

„L'indăpeadaaea  Rauaaiae",  ^iax  ce  apare  în 
Bucuresci  în  limba  franceza,  fandat  de  Alex. 
Ciurcu  şi  Emil  Galii  în  Haia  1878  sub  titlul 
»l*OrieiU.*  Contribui  foarte  mult  la  succesul 
Orientulat  plecarea  lui  A.  CHurcu  pe  câmpul  de 
resbolu,  de  unde  trimitea  ^ilaic  şi  chiar  de  mai 
multe  ori  pe  4i  telegrame  şi  coiespondenţe.  Dună 
terminarea  resboinlui  şi  proclamarea  runtului 
s'a  schimbat  nomele  ilarului  in  »L'lnd.  Roum.* 
Prosperitatea  acestui  diar  a  mers  tot  creaoend; 
el  a  contribuit  la  transformarea  4>anBticei  în 
România.  Linia  de  purtare  a  <ţiarahij  era  cu 
totut  independentă.  £1  câştigase  o  deosebită  im- 
portanţă atât  în  ţeară  cât  şi  in  străinătate.  1883, 
consihul  de  miniştri,  dupa  îndemnai  dlui  Dim. 
Sturdza,  pe  atunci  ministru  de  externe,  expnlsâ 
din  ţeară  pe  Emil  Oalli.  Atunci  Ciarcu  Ivuk  di- 
recţiunea (jiaralui,  resoomperă  şi  partea  lui  Oalli 
şi  asociându-şi  ca  colaborator  pe  FrM.  Dame, 
începît  în  contra  guvemuloi  o  luptă  mai  pro- 
Dun^tă.  In  6  Sept  1885,  guvernai,  profitând  de 
proclama^  inoendiară  pe  care  oftţiva  tineri  tran- 
silvăneni aşezaţi  în  România  o  trimiseră  presto 
Carpaţi,  expum  dio  ţeaiă  alAt  pe  Al.  Ciurcu, 
cât  şi  pe  tatăl  seu  Nicolae  N.  Cturou^  dimpreună 
cu  autorii  proclamaţiei  şi  ou  alţi  doi  Bomăni  de 
preste  Carpaţi,  cari  ajutaseră  pe  cei  dintâiu  Ia 
expedarea  proclamaţiei.  Cu  toate  că  Ciurcu  apera 
în  «L'Ind.  Roum.<  causa  Românilor  din  Ungaria, 
nici  el,  nici  tatăl  seu  nu  avuseseră  nici  un  ame- 
stec  în  chestia  proclamaţiei.  Nnmeroase  mee- 
tinguri  de  protestare  se  ţinură  în  toată  ţeara 
în  contra  acestor  expulsări,  iar  după  deschiderea 
corpurilor  legiuitoare  gavemut  fâ  interpelat  atât 
in  cameră  dit  şi  în  senat ;  în  cameră  mai  ales 
Mîhail  Kogălnioeann  rosti  unul  din  disoarsurile 
sale  cele  mai  remarcabile.  Al.  Giorou  se  daso 
mai  âutăiu  dimpreună  cu  părintele  seu  la  Rascioo. 
El  vendu  lui  Geo^  £m.  Lahovari  ijiaral  şi  plecă 
apoi  la  Paris.  >L'lnd.  Roam.<  fu  condasi  de 
George  Em.  Lahovari  până  în  (fiua  de  29  Nov. 
1897,  când  fu  ucis  în  duelul,  pe  care  I-a  avut 
cu  N.  Filipescu.  De  atunci  proprietetea  (ţianilui 
a  trecut  asupra  lui  AI.  Em.  lÂhovari,  fost  mi- 
nistru al  României  la  Roma,  frate  mai  mare  al 
repoBi^ui  O.  Em.  Lahovari,  iar  direcţia  nomi- 


Digitized  by  Google 


Lindley  —  tinla. 


107 


ută  o  ara  K.  Eretolesoa,  Boorol  lui  Al  Em. 
Lahorari.  Pânft  Is  expolsarea  Ini  Al.  CSnrcu  ati- 
tudinea ^aralui  a  fost  independentă,  după  ex- 
polsarea  lui,  noul  proprietar  dăduse  ^iitrulai  ^ea 
o  coloare  curat  conservatoare,  iar  dela  moartea 
acestuîa>L'Ind. Roam.*adevenit un  oi^ao  liberal. 

LlMHey,  John,  botanist  englez,  1799,  f  1865 ; 
a  dirigiat  mult  timp  socieâtea  regală  de  horti- 
cultaiă  din  Londra;  s'a  ocupat  in  speoial  cu 
Orchideele  (colecţia  Iui  făcută  din  aceste  plnDte 
se  află  in  berbarol  din  Eew),  despre  cari  a  scris: 
The  genera  and  species  of  Orchidaceous  plauts, 
1830 ;  Orohideae  Lindenianae  1846,  etc. ;  pentru 
dasificaţia  plantelor  are  scrierea  foarte  impor- 
tantă The  Togetable  Kingdom  (regnul  vegetal), 
1846f  ediţ.  3, 1S53:  mai  are  şi  alte  multe  scrieri. 

[8.  Şt  R.] 

UadpalitMr,  P.  L,  compositor  germ.,  n.  1791 
în  Kobleoz.  f  13&6.  Şef  de  orchestră  şi  de  cor 
la  MiiDchen  şi  Stattgart,  unde  mai  cu  samă  ţi-a 
făcut  un  renume,  a  scris  mai  multe  opere,  ba- 
lete, oratorii,  mise,  un  Stabat,  cantate,  sinionii, 
concerte  şi  muaică  de  cameră  ^  un  mare  namer 
de  cântece  (Lieder). 

Llanr,  (botan.)  lineari$,  strimt,  alungit  şi  cu 
marginile  paralele,  cam  este  limbul  frunzelor 
de  graminee,  Zoatera,  Elodea,  ş.  a. 

Lmeitţ  mioend,  solfură  de  cobalt  conţinând 
şi  fier  Şl  nicket. 

Uagalţl,  (dela  onvental  sanscrit  lingam  > 
semn,  indiciu,  gen.  Simbcdnl  forţei  virile  a  ^eiUni 
Siral,  societate  religioasă  în  India  sudică,  intru 
venerarea  forţei  generătoare  a  lui  Siva. 

Uagard,  John,  ecriitor  englez,  n.  1771  aproape 
de  Lancaster,  f  1851,  era  preot  catolic  în  Nor- 
thomberland.  El  debută'  ca  istoric  în  1809  cu 
scrierea:  Antichităţile  biserioei  anglo-saxone. 
Istoria  Angliei  până  la  lti88.  Deşi  scrierea  e 
^ută  din  punctul  de  vedere  catolic,  avu  un 
mare  sncoes  în  Anglia. 

Llngerlei  (franc)  rufărie,  adecă:  albiturile  ne- 
cesare atftt  pentrn  îmbrăcămintea  trupului,  cftt 
9Î  pentru  îmbrăcămintea  patului  ^  a  mesei.  L. 
se  numesce  şi  magazinul  imde  se  vinde  exclusiv 
numai  rufărie  şi  pftnzărie.  [M.  B.] 

Ubh,  Herman,  poet  germ.,  n.  1820  în  Lindau, 
lângăTacolConstanţa,  pensionat  la  1850înMunchen 
ca  medic  militar,  e  considerat  ca  unul  din  cei 
mai  talentaţi  poeţi  germani.  >Oedichte«,  ^toesii) ; 
»Die  ^'alkyren*,  dramă;  >Catilina<,  tragedie; 
»Die  Volkerwaoderung*  (Migraţi unea  popoarelor), 
epopee  în  8  cărţi ;  >  vaterlăndische  Bauden  und 
Gesănge*  (Balade  şi  cântece  patriotice) ;  >I>untIe 
Gewalten»,  novele  în  versuri;  >Von  Wald  und 
tiee«,  novele  în  prosa,  ş.  a.,  sânt  cele  mai  în- 
semnate din  scrierile  Iui  L. 

Uagoare,  v.  Febra  tifoidă. 

UbICU,  bare  sau  drugi  de  aur  şi  argint  în 
oomerdid  firancez  şi  olawlez. 

Uignle  sau  ImAmI^  nnonim  ou  palatale  (v. 
Consonante). 

UaOMtţa,  Cap,  mai  nainte  Aluxtkeraunic,  capul 
nord'Vestic  ai  munţilor  Keraunici,  lângă  Marea 
Ionică. 

Llagalst,  cel  ce  se  ocupă  ca  studii  linguistice. 

LlBfalatloa,  sciinţa  care  cercetează  natuni, 
origiaea  şi  evoiuţiunea  graiului  omenesc,  precum 
şi  Importurile  de  înrudire  dintre  diferitele  limbi. 
In  înţelesul  din  uimă,  ea  se  numesce  şi  filologie 


comparată.  Cf.  Whitoey,  Language  and  the 
study  of  languages  (18ti8) ;  Beibriick,  Einleituog 
in  das  SpraoE8tndium(1880);  Paul,  Principiender 
Spraoh^schichte  (1880);  Fr.  Muller,  Orundriss 
der  Spracfawissenschaft  (1876—88).  Despre  ori- 
ginealimbii :  Steinthat  ( 1 85 1 ),  L.Oeiger(l8ti9— 72). 
Reviste  linguistice:  Zeitschrift  fdr  Yolkerpsy- 
chologie  und  SprachwisseDSchaft  de  Lazarus  şi 
Steinmal,  Zeitschrift  fiir  vergieichende  Sprach- 
forschung  de  Kuhn  şi  Sohmidt,  Elevue  de  lin- 
guistique  et  de  philologie  comparee,  etc.  [Ti.] 

Ungulide,  (zool.)  v.  Ecardiue. 

Unguţire,  nisuinţa  de  a  câştiga  favorul  altora 

ftriu  Hiude  false,  ^rin  onoruri  prefăcute,  prin 
ucrări  ori  chiar  şi  numai  pnn  semne  anume 
căutate,  dar  minotnoase,  şi  de  aceea,  exagerate. 
GfA  ce  se  poartă  astfel  se  numesce  »ltnKaşitor«. 

[PI-] 

Ltnia,  calea  unui  punct  matematic ;  L  ca  me- 
snrăde  lungime  =  Vui  ori  '/ti  policar.  In  armată 
se  numesce  L.  armata  stabilă,  în  special  pede- 
strimea;  L.  de  bătaie,  posiţiunea  trupelor. 

Liniar,  linear,  ce  privesce  linia;  ce  se  com- 
pune din  linii,  s.  e.  desemn  L.  Sistem  în 
musică  cinci  linii  trase  paralel  în  direcţie  ori- 
zontală, menite  a  se  acrie  pe  ele,  intre,  sub  şi 
preste  ele,  notele  musioale. 

lÂnianunt,  trăsurile  priacipale  ale  unoi  opere. 

lÂntiia  geodetieă,  linia  dreaptă  (distanţa)  intre 
2  puncte  pe  teren,  determinată  trigonometricesoe. 

Linie  de  forţă  (electr.)  se  numesce  o  linie 
tangentă  în  toate  punctele  sate  la  direcţiunile 
forţelor  ce  trec  în  acele  puncte.  Kesultă  din 
această  definiţiune,  că  în  ori  oe  punct  al  unui 
câmp  de  forţă  (adecă  spaţiul  în  oare  se  simte 
acţiunea  unei  forţe)  trece  una  şi  nnmai  una  linie 
de  forţă. 

Linie  focală,  (fis.)  se  numesce  figura  lumi- 
noasă, ce  o  formează  lentilele  convexe  ^  oglin(}ile 
concave,  dacă  curbătura  lor  e  mare  şi  afară  de 
raza  centrată  întră  şi  raze  mai  depărtate  de  axă. 

Linia  foeuiui,  (milit)  întinderea  frontului 
ocupat  de  trupele  cari  dau  focuri,  această  linie 
poate  fi  linia  do  foo  a  trupelor  de  foc  de  infan- 
terie şi  care  este  cea  mai  apropiată  de  inamic, 
sau  linia  de  foc  de  artilerie  care  ocupă  de  obioeiu 
posiţiuai  înapoia  ti'upelor  de  infanterie.  L.  de 
foc  in  forti&râţie,  numită  şi  creasta  de  foc,  este 
hnia  de  unde  pleacă  focurile  trapelor  dinapoia 
parapetelor;  liniile  de  foc  în  fortificaţie  pot  fi 
etajate,  adecă  aşezate  pe  mai  multe  rânduri, 

{irecom  aveau  de  exemplu  Turcii  în  fortificaţiile 
or  dela  Plevna. 

Linii  metgnetiee.  Dacă  unim  pe  o  hartă  geo- 
grafică cu  nisce  linii  toate  localităţile  cari  au 
aceeaşi  indinaţiune  şi  aceeaşi  declinaţlune  mag- 
netică, obţinem  o  hartă  pe  caro  sunt  semnate 
liniile  magnetice  ale  ei.  (V.  şi  isodinamio). 

Linia  de  ochire,  (milit)  (ÂuA  se  tra^  cu  o 
armă  de  foc,  este  raza  vi^uaUt,  oare  plecând  din 
ochiul  trăgetoruloi,  trece  prin  mijlocul  oreetă- 
tnrei  înălţătorului,  prin  vîrful  cătărei  (ţel)  şi 
prin  punctul  ochit  Pentru  flecare  distanţă  la 
care  se  trage,  trebae  să  se  ia  o  altă  linie  de 
ochire,  căci  din  cele  patru  puncte  care  determină 
linia  de  ochire,  numai  doue  remăn  constante' 
pentru  acelaş  trăgetor:  ochiul  şi  vîrfal  cătărei, 
iar  cele  alte  doue,  punctul  ochit  şi  înfilţimea 
înălţătorului,  variază  cu  distanţa. 


Digitized  by  Google 


108  tiniment  - 

Linia  de  tragere,  (milit.)  este  osul  (evei  pre- 
iuD^t  Ia  infinit,  adecă  este  direcţiunea  care  o 
ia,  ia  momentul  tragerei,  proiectilul  când  iese 
din  ^ra  ţevei. 

Xtm'a  tiraihrUor,  (milit.)  linia  pe  care  se 
luptă  oamenii  isolaţi,  ea  este  foniiată  din  iufan- 
terişti  aşezaţi  pe  un  zftnd  şi  despărţiţi  unii  de 
alţii  de  un  pas,  putdod  astfel  da  focuri  cu  mai 
multă  înlesnire,  an  mai  multă  iniţiativă,  se  pot 
adăposti  după  accidentele  tci-ennlni,  fiind  astfel 
mai  puţin  expuşi  focurilor.  Jndată  ce  o  trupă 
în  ordioe  strinsă.  întră  în  zona  focurilor  in- 
fanteriei (cam  la  1000  m.)  trebne  să-şi  snbţieze 
formaţia,  adecă  să  respândească  în  tirăilori  o 
fracţiune  din  tnijm  şi  care  treptat  se  întăresce 
ou  alte  trupe  dela  spate,  numite  sustinere  şi 
reservă  şi  care  se  afla  la  început  la  200  m.  noa 
de  alta.  Trecerea  unei  trupe  din  formaţiunea  cu 
ordine  strinsă  în  liuie  de  tirăilori  se  face  pro- 
gresiv-, cu  cit  sîîntem  mai  departe  de  inimic,  se 
păstrează  o  formaţiune  mai  strinsă,  apoi  treptat 
se  desparte  în  o  fracţiune  destinată  liniei  tinti- 
lorilor,  alta  sosţinerei  şi  alta  reservei 

Uiineit,  grăsime  medicamentoasă  lichidă  cu 
oarecare  oleiu,  se  întrebuinţează  la  fricţiuni  sau 
trageri  pentru  a  scoate  receaia  din  corp  sau  a 
micşora  vr'o  umflătură  dureroasă. 

LiniBB,  a  numit  Scbwartz  sabstanţa  filamen- 
toasă,  ce  formează  m&ssa  fundamenUlă  a  nuc- 
leului; e  ca  o  reţea  în  care  siint  prinşi  chro- 
mosomi  (v.  ao.)  şi  nucleolii ;  nu  se  colorează  cu 
reactivii  coloranţi ;  în  o  soluţie  de  sare  de  bucă- 
tărie 200/0  se  nmflă;  nu  se  disolvA  in  sulfatul 
de  magnesie  sau  de  cupru;  prin  aceasta  se  şi 
deosebesce  de  paralintnăf  ce  formează  sucul 
nuclear,  şi  care  e  solubilă  în  aceşti  reîictivi, 

Link,  Meinrich  Friedrich,  botanist  german, 
n.  1767,  +  1851;  a  fost  profesor  de  botanică  la 
Bostock,  Breslau  şi  dela  1815  la  Berlin;  printre 
scrierile  sale  siint:  Hottus  regins  botanicus  bero- 
linensis,  1827,  1833  (ca  descrieri  de  specii  noi); 
Icones  anatomo-botanicae,  1837 — 12;  Filicum 
specios,  1841 ;  cu  F.  Otto  împreună,  despre 
Mdoeaetus  şi  Sdtinoea^ua  (1827);  cu  1.  C. 
Hoffmannse^  a  călătorit  prin  Portugalia  la  1797 
pfină  1799  şi  apoi  aa  scris  Flora  portugheză  1809 
pfină  1840,  eto.  [8.  Şt  R.] 

l}mk,CarotutLinHeua,cBlehTii  botanist  svedez, 
n.  1707  ia  Rashult,  f  1778  la  Upsala.  Fiul  unui 
pastor  de  ţeară,  a  studiat  ta  Upsala  sub  Rudbeck, 
iar  în  Olanda  sub  Boerhaave;  dela  1741  timp  de 
37  de  ani  a  fost  profesor  de  botanică  la  Upsala. 
£1  a  imaginat  nomenclatura  binară  a  fiinţelor: 
un  anim^  sau  o  plantă  să  se  numească  sciinţi- 
ficesce  cu  doue  nume,  unul  analog  numelui  de 
familie,  altul  pronumelui  (s.  e.  Orzul:  Uordeum 
vnigare  L.,  Guşterul:  Lacerta  viridis,  ş.  a.)  Are 
numeroase  scrieri  botanice ;  printre  cele  capitale, 
ce  au  fost  traduse  în  mai  multe  limbi  şi  au  avut 
mai  multe  ediţii,  cităm:  Syateffla  naturae,  ed.  II, 
1840,  Oenera  plantarum  1737,  Classes  plao- 
tarum  1738,  Philosopfaia  botanica  1751,  Species 
plantarum  17r)3,  Manlissa  plantarnm  1767,  Sy- 
stema  vegetabilium  1774,  Flora  lapponica  17ii7, 
Fto'ra  svecica  1745,  Flora  zeylanica  1748  ş.  a. 
1.  I.  Reichard  a  publicat  după  moartea  lui  L. 
opera  lui,  Bystema  plantarum  1779—80;  H.  E. 
Richter  a  reunit  la  un  loc  Systema,  Oenera  şi 
Species  1835 ;  P.  D.  Giseke  i-a  publicat  Termini 


—  linam. 

botanici  1781  şi  Praelectionea  1792.  In  1735  L. 
a  publicat  un  sistem  de  claaificaţiune  a  plantelor, 
cunoscut  sub  numele  de  ristaiuU  «eanw  al  lui 
L.  Deşi  este  artificial,  căoi  nu  ^ne  cont  de  afi- 
nităţile şi  legăturile  genetice  dintre  plante,  totuşi 
a  fost  şi  wte  fincă  urmat  de  botanisti,  din  caosa 
inlesnirei  ce  oferă  spre  a  fixa  locul  unei  plante 
în  cadrul  sistemului.  Plantele  cunoscute  pe  acel 
timp,  L.  le  cuprinde  în  24  clase,  deosebite  după 
caracterele  organelor  sexuale;  a  24-a  clasă  cu- 
prindea plantele  Cryptogame  (v.  ac.);  celelalte 
23  pe  cele  Fanerogame,  şi  aci  clasele  1 — 20 
pe  cele  cu  flori  ermafrodite,  21 — 23  pe  cele  cu 
flori  unisexcate  (Monoecia,  Dioecia,  Polygamia); 
pe  cele  cu  flori  ermafrodite  le  deosebesce,  după 
cum  etaminele sQnt  libere(l — 15)sau concrescute 
prin  filamente  (16—18),  ori  prin  antero  (19  Syn- 
genesia),  ori  ou  Oyneoeu  (20  Oynandria  |v.  ac.])- 
Clasele  1 — 16  s&nt  caraoterisate  după  numănil 
staminelor  (I — 13)  şi  după  lungimea  lor  relativă 
(14  —  15),  (pentru  numele  claselor  I — 18  ve^i 
androoeu).  La  rândul  lor  clasele  sfint  divisata  în 
unul  sau  mai  multe  ordine  tot  după  cuBcterele 
organelor  sexuale.  Gruparea  plantelor  în  familii 
naturale  după  afinităţile  lor,  a  făcut-o  L.  ta  1 738. 
—  Fiul  lui  L.,  C.  v.  Linne,  Linneus  filius,  o.  1741, 
1 1783,  a  fost  profesor  totla Upsala;  ascris:  Decas 
plantarum  rariorum  HortiUpsalieDsis(1762 — 63), 
despre  Gmmînee  (1779),  etc.         [8.  Şt  R.] 

Unolsam.  materie  inventată  de  fabricantul 
englez  Walton  înainte  ca  ca.  40  ani,  compusă 
din  făin&  de  ească  şi  soluţiane  brută  de  caaciuc 
(linenuta).  Se  întrebuinţează  avantagios  in  locul 
mnşainelii.  E  bun  isolator  contra  schimbărilor 
de  temperatură  şi  contra  umezelii.  L.  e  mai 
ieftin  de  cftt  linorusta.  Se  fabrică  tn  Ajiglia, 
Berlin,  Brema  şi  Paris. 

Utton,  (pron.  lino),  pânza  cea  mu  subţire  de 
in,  avend  fineţa  batistei.  L.  este  cea  mat  scumpă 
pânză  în  comerciu,  şi  se  întrebainţeaiă  pentru 
rufăria  cea  mai  fină. 

Linos,  în  mitol.  greacă  un  păstor  tinor  şi 
frumos,  dar  curând  răpit  de  moarte.  L.  ca  şi 
Uyakinthos,  Narkissos  şi  Hylas  represintă  natura, 
care  in  timpul  înfloririi,  cade  pieririi.  L.  in 
Theba  era  un  cântăreţ  ronumît,  ^  A^llon  i-a 
dăruit  o  liră  ca  trei  ooatde,  dar  olod  ei  au  con- 
certat, L.  a  vrut  să  întreacă  pe  ApoUon,  care 
atunei  1-a  omorît  [A.tm.] 

Liiotopl,  cândva  un  oraş  arămftnesc  pe  poalele 
nordice  ale  muntelui  Oramos  în  Macedonia  sud- 
vestică,  foarte  populat,  dar  după  jăfuirea  dio 
partea  Turcilor  şi  a  Albanezilor  locuitorii  s'an 
împrăştiat  A<)i  se  află  acolo  numai  ruine  şi 
câteva  colibe  ale  ciobanilor  albanezi. 

Linte,  numele  vulgar  al  plantei  liCns  esculenta 
Moeucli.  (v.  ac.) 
Linte  optică,  v.  Leutila. 
lAnte  sau  LmHfoara,  (zool.)  t.  Oestoda  şt 
CysticerouB. 

Lintltft  sau  Lintea  broaacei,  numiri  populare 
aie  plantelor:  I^emna  polyrrfaiza  L.  şi  Lemna 
trisulca  L.  (v.  ac.). 

Unum  L.,  (botan.)  gen  din  familia  Lineae, 
tnbul  Eulineae,  cuprinde  ierburi  uneori  subfni- 
tescente  şi  are  vr'o  80  de  specii,  respândite 
prin  rejgiunile  temperate  şi  calde  ale  globului, 
in  părţile  noastre  cresc  mai  multe  specii,  dintre 
cari  menţionăm  L.  atuMacM/m  L.  numit  de 


Digitized  by  Google 


Uu  —  lÂpik. 


109 


^pcff  [nett^i  Innvor,  In  de  cAmp.  L, 
ju-FM  L  vulgar  In  galben.  £.  hirgtUum  L. 

nlgar  Ia  ntare,  L.  extraeixiiare  W.  Kit.  care 
mce  Dumai  prin  pişunile  din  regiunea  alpină, 
l  e^hartiatm  U,  etc.  X.  uaitatisaimum  L. 
:3»scatde  poporal  noetru  sab  nomirea  de  In, 
^  cdtiTâ  la  noi  deja  de  malt  pentru  fibrele 
ule  textile,  produse  de  liberal  acestei  plante, 
^  peDtm  semiaţele  sale,  avute  în  muctlagiu  şi 
:s  oieo,  din^  care  caosa  se  întreboinţea^  în 
aedicinâ  ţi  în  industrie.  [Z.  G.  P.] 

L  H  otiHoă  pe  o  ncarft  întinsă  în  toate  ţehle 
îL-opn.  Gultara  Iul  no  este  dificilă.  Plai^  este 
când  sa  ved  eotorele  îngâlbiDinda-se  îm- 
;r»ioi  ca  fructale;  atonei  se  face  recolta  sniul- 
fesia-se  din  pămSnt  ca  rădăcină  cu  tot  şi  te- 
iiidn-se  in  mănuşi  ca  a&  ae  osoce.  Seminţele  s«» 
jslac  saa  frecfind  în  mfini  TÎrfurile  plantei  sau 
Uiudn-le  oşor.  După  coriţirea  seminţelor  fibrele 
»  desfac  de  pe  cotor,  sau  prin  prooesul  vechia 
fflsoscut  de  a  întroduoe  L.  uscat  în  văi  pentru 
ţ/pin  saa  patre4ire,  sau  prin  sistemele  mai 
ijoe  introdusa  în  fabricaţiunea  mare  prin  pro- 
:«dsn  chimice  în  usioi  speciale.  După  (opt>« 
immk  mdiţarea  printr'un  aparat  anmit  me- 
hta.  cus  sfarmă  părţile  lemnoase  lăsftnd  intacte 
^îrele.  Se  mai  curăţă  prin  anumite  proceduri 
ii  pozderii  şi  se  aepară  de  aşa  numiţii  eâifi, 
ori  se  vend  separat  pentru  (abrioarea  de  saui 
pcfi  m  surgiue.  L.  cant  se  leagă  în  fuioare 
^seriode  după  greutate,  oea  mai  bună  calitate 
esiede  coloare  blonda  lucie  şi  mătăsoasă.  Din  L. 
duitse toarce  şi  se  ţese  pinza  cea  nuu  frumoasă. 

Seme»ta  de  tn  dă  un  oleu  foarte  fto,  bun 
lut  peotru  coDsumaţiane  în  tjile  de  post  şi  de 
dulce,  cât  şi  pentru  întrebuinţare  în  pictura, 
\i  văpseh  CD  oleu  91  picturi  în  oleu.  Turtele 
ii  m  sunt  csle  mai  bune  pentru  hrana  vitelor. 
Calma  inuhu  este  mai  bine  desvoltată  şi  se 
fice  mu  astematîc  îa  Belgia,  unde  din  fibrele  lui 
H  fic  vestită  dantele  de  Bruxella,  ce  se  plătesc 
foarte  scump. 

Uk,  capitala  Austriei  superioare,  pe  malul 
iiftţt  al  Donării,  are  47,68&  loc.  (1890).  L.  in 
timpiilBomanilor  era  castra:  Lentia  şi  din  acesta 
u  desYottat  oraşul  de  astădi.  Fiind  lângă  Du- 
siie,  industria  şi  cwmerciul  este  viu;  are  u  fa- 
brica mare  de  tutan,  fabrici  de  bere,  maşini, 
chibrituri,  turnătoare  de  fier,  ş.  a.  Dintre  edi- 
Eoile  mai  însemnate  amintim :  palatul  episcopiei, 
casa  deputaţilor,  museul  Francisco  CaroUnutn, 
biblioteca  cu  32,000  voi.,  institutul  de  surdo- 
moti,  biserica  ediScată  în  stil  gotic,  ou  numele  : 
Mana,  biserica  capucinilor,  ş.  a.    |M.  Bodio.] 

Um,  V.  Lyon. 

Lliriiize,  (botan.)  sânt  namîte  de  Van  Tieghem 
plantt'le  la  cari  toate  stratote  calyptrei  (v.  ac.) 
od,  se  exfoUază,  încât  suprafaţa  rădăcinei  dela 
^îrf  io  sos  e  netedă,  iar  stratul  do  peri  absor- 
bant e  produs  de  zona  externă  a  scoarţei;  aşa 
aeÎQteoiplă  la  toate  Cript(^raiQele  vasculare,  afară 
'ii  Lycopodium  şi  Isoetes,  la  mai  toate  Mono* 
^''Cilâiuaatele,  şi  dintre  DicotUedonate  Ia  Nym- 
I'bmceij.  In  oposiţie  cu  L.  sunt  plantele  clima' 
(orhite,  la  cari  ultimul  strat  ai  caiyptrei  persistă 
on  iioia  de  scară  la  periferia  scoarţei  şi  din 
^  mc  perii  absorbanţi ;  aşa  este  la  Lycopodium 
^  Isoetes,  la  Gymnosperme  şi  la  toate  Dicotile* 
dQuiels,  afară  de  Nymphaeacee.     [8.  Şt  RJ 


Upişak,  (med.)  lomulţirea  grăsimei  în  singe, 
ce  normal  se  găsesce  îa  2— 3o/m'  ^  observă 
Ia  morbi  de  ficat  şi  la  ftisie. 

Lipan  sau  Bruatur,  numirile  populare  ale  plan- 
telor: I^pa  major  Gaertn.,  Lappa  minor  DC. 
şi  Lappa  tomentosa  Lam.  (v.  Arutium.) 

Lipan,  (zool.)  v.  TbymaJlus  vulgaris. 

Lipan,  delegat  al  ţeranilor,  care  ca  şi  Eni  Co- 
jocarul (V.  ac.)  ia  parte  io  1848  ta  comisia  con- 
vocată pentru  reţfularea  raporturilor  diutre  clă- 
caşi  şi  proprietari. 

LIpanIn,  un  amestec  de  94  părţi  unt-de-lenin  cu 
tţ  părţi  acid  oleic ;  servesce  în  medicină  contra 
scrofulelor.  înlocuind  untura  de  pesce. 

Upvtt  Clâole  Ltport  sau  EolineJ,  un  grup 
de  insule  în  Marea  Mediterană  spre  oord  de 
Sioilia,  117  km*.,  17,000  Ioc  Italieni.  Toate  vul- 
oanioe,  de  altcum  fructifere.  Se  produce  în  abun- 
danţă  rin,  cereale,  bumbac,  fructe  sudice.  Cea 
mai  mare  este  Lipari,  38  km*.,  7542  loc,  cu 
oraşul  L^ari.  Salina,  27  km*.,  â035  loc.,  Vul- 
cano,  21  km*.,  de  present  cu  vulcau  activ. 
Panaria,  3  km*.,  Fillicuri,  9'5  km*.,  Alicuri, 
Siromboli,  12'&  km'.,  cu  vulcan  în  continuă  ac- 
tivitate. Insulele  sânt  în  posesiunea  Italiei. 

[M.  Bodiu.1 

Unri»  RictL,  (botan.)  gen  de  Orcbidee  Mo- 
nandre,  tribal  Liparidee;  are  tulpina  uneori  paen- 
dobuiboasft,  frunzele  au  şi  peţiot  şi  vagină ;  Horile 
sânt  mtoi,  racemoase;  are  preste  iOO  specii  priu 
regiunile  tropicale  şi  temperate;  in  Homânia 
cresce  prin  locurile  umede  din  păşuni  L.  Loe- 
selii  Rich.  [S.  Şt.  R] 

LIparit,  rocă  eruptiva  efusivă,  equivalentul 
modern  al  porfirelor.  L.  sunt  in  general  foarte 
sticloase. 

Upoani,  tirgiişor  din  Basarabia,  limitrof  ou 
România.  Fosiţiunea  geografică  cade  sub  48"  6'  lat. 
nord.  şi  44**  18'  long.  est.  Tirguşorul  este  aşezat 
pe  malul  înalt  al  Prutului  şi  face  parte  din  ju- 
deţul Hotin.  L.  e  foarte  vecbiu,  era  locuit  altă 
dată  de  imigranţii  din  Utuaaia,  eunoscu^  sub 
Dome  de  »Lipea*  sau  curieri  Poporaţiunea 
3118  suflete,  din  cari  presie  2000  Ovrei,  majo- 
ritatea cărora  se  ocupă  cu  contrabanda. 

Upla,  com.  rar.  în  Rom.,  j.  Buzeu  cu  2314  loc. 
(Dicţ.  geogr.  1892),  4  biserici  şi  2  şcoale. 

Lipia-BoidanI,  com.  rar.  în  liom.,  j.  Ilfov, 
compusă  uio  10  cat,  cu  5-42  loc.  ţDiuţ,  geogr. 
189i'),  oari  .se  ocupă  cu  agricultura  şi  prăsirea 
vitelor.  Pe  teritoiiul  cont.  se  află  mănăstirea 
Căldăruşani.  (v.  au.^ 

LIplk,  loc  de  cură  balneară  în  Slavonia,  co- 
mitatul Poiega.  Situat  la  o  înălţime  de  200  m. 
cu  ataţiuiie  de  cate  ferată.  încungiurat  de  co- 
line dumbravoase,  slabilimental  se  distinge  prin 
norocoasa  comprâiţie  a  apetoTţ  prin  aranja- 
mentul modem  şi  prin  resursele  de  cură,  cari 
în  re>ttmp  du  abia  doue  decenii  au  făcut  să 
proH|>ereze  această  staţiune  balneara  ca  pu- 
ţine altele  din  intreg  regatul.  Termalitatea  is- 
voiului  artesiac,  care  se  menţine  neschimbat 
la  gradul  de  (}4'>  C.  ar  fi  singură  de  ajuus  pentru 
a-i  face  reputaţia.  Compoziţia  chimică,  intre  oari 
sarea,  bicarbonatul  de  sodiu,  dar  uu  deosebire 
iodul,  un  mmeral  rar  în  apele  termale,  fac  din 
aceste  isvoaiti  o  S)>ociaIitate  naică  in  tot  regatul 
ungar  şi  pre-ste  tot  rar  în  felul  seu.  Oa  aran- 
jament: parcul  bine  îngrijit,  basuurile  mari 


Digitized  by  Google 


110  lipitoarea 

deOBebit  pentra  elită  şi  popor,  apartamentele  de 
transpirat,  salonol  de  cură  splendid  şi  spaţios, 
mm  acest  stabilimeat  ÎDtre  cele  dintSiu  ale  ţerii. 
Indicaţiile  terapeutice  pentru  apele  de  aici  sftnt 
numeroase.  Apa  se  folosesoe  atftt  la  cure  interne 
cât  şi  oa  bue  Ia  o  mulţime  de  afecţiuni,  între 
cari  în  locul  prim  amintim  scrofulosa,  apoi  si- 
filisul, exsudate,  boalelede  piele,  reumatismul,  etc. 
Lit  Dr.  Buleman,  >Magyar  fiirdSk  es  jlsvâuyos 
vizek.«  Badapeat,  1896.  [Dr.  Vuia.] 

Upttoarea,  vîrf  de  munte  din  culmea  Joiţei, 
Rom.,  j.  A^eş,  înalt  de  1964  m. 

UpHoarea,  gen  de  vierme  din  clasa  Aneli- 
delor.  (v.  Apode.) 

Upoma,  tumoare  produsă  de  ipertrofia  ţesu- 
tului grasoB  de  sub  piele  în  diferite  părţi  ale 
corpolni,  s.  e.  în  spate,  cap,  etc.  Prin  opera- 
^nne  se  deportează  uşor. 

Llpenatosls,  Adipositas,  (med.)  ÎDgrămădire 
abDormă,  morbidă,  de  grăsime  îu  corp  (L.  uni- 
versală, corpulenţă)  eau  numai  în  unele  oi^ane 
(L.  parţială)  ale  corpului.  Oamenii  afiţiaţi  de  L. 
sfint  greoi,  neajutoraţi,  asudS  osor,  respiră  greu, 
ameţesc.  Cel  ce  înclină  spre  L.  să  observt^  o 
dietă  strictă,  să  trăiască  moderat,  să  se  ferească 
de  alimente  grase,  de  alimente  bosate  în  zahăr 
şi  amil,  să  nu  consume  bentari  alcoolioe.  (Cf. 
şi  aii.  Banting.) 

LIpova,  (magh.  lAppa),  oom.  mare  în  Bănat, 
cottTimiş,cu70001oc.(1891)ÎQtre  cari  3300  Rom., 
2608  Oerm.,  961  Ma^.  Judecătorie  cerc,  cassă 
de  păstrare,  iostitot  de  credit,  doue  tipografii  şi 
fabrică  de  oţel.  Sediul  băncii  române  >lipovaaB«. 
In  vechime  avea  mari  magazii  de  sare  şi  co- 
merciu  de  lemne.  Acum  e  însemnată  pentm 
tîrgurile  sate  de  vite  şt  industria  de  olănt.  Are 
staţiune  de  cale  ferată  (Hndna-Lippa).  In  apro- 
piere isvor  de  apă  minerală.  Cetatea  Lipovei, 
clădită  de  Bela  IV,  a  jucat  rol  in  istoria  ungară. 
1487  proprietate  a  Im  loan  Corvinul,  1514  în 
posesia  insurgenţilor  lut  Dozsa;  1529  loan  Ză- 
polya  primesce  în  ea  omagiul  părţilor  ardelene. 
Oştirile  turcesci  au  luptat  mult  pentru  ea,  bă- 
tălii mai  renumite  s'au  dat  în  jurul  ei:  24  Iul. 
1659  între  Georee  Răkoczi  II  şi  paşa  Ahmed 
Baid,  13  Nov.  184B  între  oştirile  împerătesci  şi 
maiorul  Mâriăssy.  L.  dela  1718  încorporată  Ut 
Bănatul  timişan, 

lApova,  protopresbiterat  gr.-or.  îd  diecesa 
Aradului  cu  B6  comune;  resid.  în  L.  ^ — ] 

IsBonU  •t^a  aeră*  din  L.,  mult  neglijat  în 
timpul  mai  nou,  ar  merita  o  eoarte  mai  bună, 
considerând  composiţia  sa  chimică  ca  apă  al- 
calină-feruginoasă  şi  mai  vîrtos  acidul  carbonic 
liber,  care  după  analisa  făcută  în  1854  de  prof. 
Kedtenbach  din  Vieoa  face  942  c.  c.  la  un  litru 
de  apă.  înainte  de  câteva  decenii  provincia  din 
comitatul  Timiş  şi  Arad  alerga  des  la  >apa  acră< 
din  L.  Astădi  este  prea  pu^n  visitat  locul,  deşi 
s'a  construit  un  mic  stabiliment  pentm  băi  otddu 
şi  reci,  precum  şt  camere  de  închiriat.  O  nonă 
analtsă  a  apelor  şi  o  asanare  a  locului  se  impune. 

[Dr.  Vuia.] 

Upovul  sau  FU^oni,  una  din  iiennmera- 
tele  ramuri  alu  sectei  rusesci  a  Rascolnicilor, 
sau  vechi  ortodoxi  (staroverţi).  Ei  conservară 
în  viaţa  lor  familiară  şi  comunală  o  mulţime  de 
datini  vechi  slavonesoi,  şî-şi  organisară  traiul 
religios  după  convingerea,  că  preoţia  adeverata 


a  încetat  ou  desăvîrşire,  după  ce  derul  aretase 
atâta  servilism  faţă  ou  reformele  subversive  ale 
lui  Fetru  cel  ilare.  Betrftnii  lor  bisericesci  (prm- 
bitori)  trăiesc  in  ascesă  riguroasă,  împărtăşesc 
numai  botezul,  figurează  ca  simpli  martori  la 
spovedania,  care  se  face  de  trei  ori  pe  ui  unei 
icoane  de  sfinţi,  şi  nu  binecuvînteasă  cas^ria; 
ei  nu  permit  a  jura,  şi  sfint  chiliaşti.  Ei  ţin  un 
vel  secret  preste  credinţele  şi  obiceiurile  lor,  şi 
au  fost  adesea  acusaţi  oă  interpretează  reu  unele 
locuri  din  evan^lie  şi  oă  de  aceea  se  castrează 
şi  încuragîază  sinuciderea.  încolo  sQnt  oameni 
muncitori  şi  cinstiţi.  Această  sectă  are  o  im- 
portanţă oarecare,  fîind-oă  numeră  mulţi  adep^ 
şi  ÎD  Kom&nia.  Din  pricina  perseouţiunii  bisericii 
de  stat  rusesci,  ei  au  trebuit  să  emigreze,  afară 
de  vr'o  10,000,  mai  Intfti  în  Crimea,  iar  uci 
fiind  decima^  de  l^tari,  an  fn^t  şi  de  acolo,  şi 
s'au  stabflit  în  Bucovina,  în  Pnisia  ţâ  mu  ales  în 
România.  In  1893  se  afiau  în  ţeară  28  biserici 
lipovene  cu  19  betrâni.  (Strahl,  Beitr.  z.  russ. 
Eirchen-Qeeoh.  Halle.  1824, 1.  p.  287  uu. ;  Alman. 
Cult.  Buc,  1893,  p.  91 ;  Helchjsedec,  Lipovanii.) 

LIpOVăţ,  com.  rur.  în  Rom.,  j.  Vasluiu,  com- 
pusă din  4  sate  cu  1741  loc.  {Dicţ.  ^ogr.  1889), 
cari  se  ocupă  cu  agricultura  şi  prăsirea  vitelor; 
în  com.  sunt  3  biserici  şi  1  şc»ală. 

LIpovu,  com.  rur.  în  Rom.,  j.  Dolj,  pe  ambele 
maluri  ale  Dăsnăţuiului,  compusă  din  3  c^  cn 
1644  toc.  (Dicţ.  geogr.  1896);  com.  are  1  bise- 
rică şi  1  şcoală. 

LIppe,  1)  afiuent  pe  dreapta  al  Rinului,  255  I^m. 
lung.  2)  L.,  sau  L.-Detmoid,  spre  deosebire  de 
8cbaamburg-L.,  principat  germ.,  laolaltă  ca  păr- 
ţile separate  de  el :  Lipperode,  Kappel  şi  Oreven- 
hagen,  are  o  întindere  de  1215  km*.,  134,854  loc. 
(1B95),  între  Yestfalia  şi  Hannovera,  sub  cotitura 
rîuluî  Weser,  lângă  partea  sudică  a  pădurei  teuto- 
burgice.  Pămentul  este  puţin  fructifer,  dar  are 
păşuni  bune  şi  păduri  întinse,  acomodate  spre 
nutrirea  şi  prăsirea  animatelor,  cari  sfint  articlii 
primi  de  export.  Industria  şi  comerciul  este  puţin 
însemnat,  &c  export  însă  cu  lemne,  animale  în- 
grăşate. Princnp^l  este  constituţional ;  în  sensul 
constituţiunei  din  1836,  rectificată  8  Dec  1867, 
linia  bărbătească  a  familiei  princiare  de  L.,  are 
drept  de  ereditate;  ca3adepataţilordiQ21  membri, 
aleşi  pe  4  ani.  forul  legislativ,  ou  tribunalul  în 
Detmold,  cu  forul  de  apel,  după  contractul  din 
1879,  la  curtea  de  apel  prusiană  din  Celle.  Ve- 
nitul anual  este  1.103,659,  cheltuielile:  1.134,577, 
datoria:  810,398  mărci.  Istoria.  L.-Detmold  îşi 
trage  numele  probabil  dela  rîul  Lippe  (Luppia). 
Numele  seu  este  mai  ântâiu  amintit  in  o  diplomă 
din  1123,  când  Bernhard  de  Lippia  era  posesorul 
acestui  principat.  De  aci  încoaci  a  fost  condus 
de  mai  nmlţi  conţi  din  ramul  familiei  Bernhard, 
Schaumburg-Biickeburg,  Brake,  L.-Biesterfeld  şi 
L.-Biestei-feld-Weis3enfeld,  din  cari  familii  şi 
astădi  trăiesc  principii,  cari  au  drept  de  ereditate. 
Cel  din  urmă  principe  a  fost  prinţul  Hermann, 
care  in  1884  mărind,  ca  erede  a  fost  ales  nepotnl 
seu  Woldeinar,  dar  şi  acesta  murind  fără  a  avea 
fii,  din  ramul  familiei  mfu  sus  dise,  mai  mulţi  pnn- 
cipi  fac  pretensiuni  Ia  tron.  Până  laalegerea  defini- 
tivă a  principelui,  afacerile  principatului  le  con- 
duce Adolf  de  Lippe-Schaumburg.   [M.  Bodiu.] 

Lippia  L.,  (botan.)  gen  din  fam.  Verbenaoeelor, 
trib.  Fisrdenea^  are  vr'o  90  de  specii  mai  cu 


Digitized  by  Google 


111 


omăunerioue,  foarte  pnfiM  «bieane.  Lippia  L. 
L^rinde  plante  fratesoente,  snbfrateBoente,  nr 
ierburi  ^abre,  pobescente  saa  hirsute.  Diotra 
nineroasele  specii  ala  acestui  gen  exotio  men- 
ţiuim  L,  eitriodora  H.  B.  et  K.  cultivată  prin 
.asele  oamenilor  tji  cunoscută  de  poporul  nostni 
namtrea  de  Lămâiţa.  L.graoecieHs  H.  B. 
n.  L  ae  îutrebiUDtearil  la  prepararea  iofusia- 
£01  digestiTe.  [Z.  C.  F.] 

lipsea,  (Xjcipns),  oraş  91  capitala  c&pitaoatalo) 
a  icela^  niune,  în  regatul  saxon,  situat  Iftogă 
ictrnoirea  rîazilor  Elster,  Pleisse  şi  Parthe, 
^«iMS  loc  (1895).  Din  punct  de  vedere  indn- 
^t^ll  91  comercial,  după  ^unbarg  şi  astăzi  ocniĂ 
[ţcnl  prim  în  într^  imperiul  german.  In  L.  se 
tdă  o  mnlţime  de  librării  On^ol  L.  atât  în 
mtm  c£t  şi  în  aabnibii,  ars  o  mulţime  de 
eMciî  pompoase,  dintre  cari  mai  însemnata 
iiiA  pe  piaţa  hii  Aogustua:  teatral^  museul,  Aa- 

Sstenro,  în  oare  este  aşezată  univeiBitatea,  fau- 
ri ÎD  1409,  SbnigBbans,  pAoă  la  1829  reudenţa 
principilor  saxoni,  totalei  au  locuit  Petra  cel  Ilare, 
Canl  Xllf  Jerome  şi  Napoleon  oel  Mare ;  palatul 
librarilor,  casa  oraşului,  tribaoalol,  ş.  a.  Cea 
mai  însemnată  este  univeratatea,  cercetată  anual 
de  3000  ascultători,  îotra  cari  sânt  şi  mulţi  Ro- 
mÂni.  In  localitatea  universităţit  este  biblioteca 
Albertîna  ca  43&000  voi.;  molte  semiaarii,  cli- 
nice, musea  anmeoloeic,  etnc^rafio  şi  minenp 
legic,  2  laboratoare  ohimioe,  grădină  botanit^ 
couerratorde  mas!că,ş.  a.  Are  multe  biserici  fru- 
moase, ca:  bisenca  Nicolai.  Panlinas,  ş.  a.  Presa 
et>te  foarte  desvoltată,  dispune  de  450  ijiue  ^  re- 
riste,  350  societăţi  de  tot  ramul  soiinţifio.  Aici 
este  reşedinţa  tribunalului  legislativ  şi  comercial 
imperial.  Dintre  monumente  amintim:  etatoa 
lui  Luther  şi  Melanchton,  statoa  triumfală,  a 
lui  Tbaer,  Gellert,  ş.  a.  La  L.  sânt  anexate  vr'o 
16  comunităţi.  Oraşul  Ii.  îşi  ia  începutul  în 
»ecl.  X  din  'loloaia  germană:  urhs  Libzi,  aproape 
de  no  sat  slav  ca  numele  lipci,  (ai  cărui  locuitori 
traian  din  pescărit),  din  care  s'a  dssToltat  oraşul 
de  istă4i-  L-  a  sufuit  foakte  mult  în  resboiul  de 
30am,î&  reaboaiele  ca  Napoleon,  1812, 1818,  cftnd 
in  mai  multe  lindori  a  fost  asediat  şi  ocupat 
la  bătălia  popoarelor  de  lângă  L.  a  fost  franţa 
puterea  lui  Napoleon  de  puterile  aliate  contra 
Ini,  dar  în  care,  deşi  învins,  din  nou  a  dovedit 
talentul  sen  strălucit  strategic.     fH.  Bodiu.] 

UşaiMt  ^ehard  AdaUmi,  teolog  prot ,  germ., 
a.  1^  în  Gera.  1861  a  fost  numit  prof.  la  facul- 
tatea teol.  prot.  din  Tieoa,  pe  care  a  represeotat-o 
în  sinodul  general  austriac  din  1864.  1871  prof. 
la  lena,  unde  a  fost  ales  membra  al  sinodului 
general  în  mai  multe  ttndnri.  A  scris  mai  multe 
opere  teologice. 

Lteto,  (germ.  lĂpţau),  oott.  în  Ung.,  măivinaş 
cu  Galiţia  şi  cott  Arva,  Szepes,  Gomor  şi  Turieţ 
iTorocs),  oel  nai  muntos  comitat  al  Ungariei, 
teritor  de  2257  54  km>.  cu  76,850  loc.  (1891), 
iD  curs  (le  10  ani  un  scăi^mSot  de  2^3  sufiete, 
datorit  emigrărilor.  Pe  teritorul  cott  L.  se  extind 
Dînnţii:  Cu-pa^  centrali,  Tatra  mică  şi  Talra 
mare,  co  piscuri  pflnă  la  aproape  25(X)  m.  (£.rivân 
24U4,  Bistra  2250,  Furcota  2437  m.  şi  alte  vr'o  8) 
şi  Iacul  (Surba  (20*4  ha)  cu  stabiliment  do  cura 
climatică  şi  hydroterapeutică.  Numeroase  isvoare 
minerale  (Coritni^  şi  Jelejno,  cu  apă  acră  feru- 
gisoasă,  şt  Lacski  cu  1^  feruginoasă  termală, 


apoi  Boţa,  Halujina,  Smreosan,  Osadă,  Lujua,  et.). 
Clima  e  aspră ;  cel  mai  framos  anotimp  e  toamna. 
Din  regnul  mineral  se  atlă  aur,  argint,  cupru  şi 
antimon,  fără  însă  ca  mineritul  să  fie  in  deosebitit 
înflorire.  Io  hotarul  comunelor  Bobroţ.  Cvacian 
şi  Huti  se  aSă  marmoră.  Productele  agricole 
sânt  representate  prin  cartofi,  orz,  cânepă,  in; 
grâului  şi  săcării  nu-i  priesce  clima.  Nici  eco- 
nomia de  vite  nu  e  prea  de  laudă.  De  însemnat 
f(>restrăria  ambulantă,  industria  de  spirt,  şi  brânza 
(brânza  de  Liptau  e  specialitate).  L.  a  fost  locuit 
din  cele  mai  8trăvechi  timpan,  dovadă  cetăţile 
păgâne,  coloniile  din  epoca  de  piatră  şi  cea  de 
bronz  şi  cimiteriile  din  timpurile  antice.  Pe 
timpul  imigrării  Maghiarilor  e  locuit  de  Slavi, 
sub  dominaţinne  ma^iară  a  quna  numai  prin 
seoL  XI. 

LiqMfaotIme,  trecerea  unui  corp  solid,  gazos 
ori  de  vapori  în  stare  lichidă.  Fenomenul  mai 
poariă  numele  pentra  caşul  dintâiu  de  fMsiune  ^ 
se  produce  prin  ajutorul  căldurei,  iar  pentru  al 
doilea  de  condensaţiane  şi  se  produce  prin  scă- 
dere de  temperatură  (recire)  sau  prin  compre- 
siune. Gazele  sunt  mai  puţin  lichitiabile  ca  va- 
porii. Licbifiarea  gazelor  se  execută  usănd  în 
acelaş  timp  şi  de  recire  şi  de  comprimare. 

UqiM,  V.  Lichide. 

UqaMuibar  L.,  (botan.)  gen  din  familia  Ha- 
mamelidaoeo,  tribal  Altingiee,  cu  4  specii  de  ar- 
bori balsamiferi.  £.  orietiialU  Mill,  din  Asia 
midL  cultivat  şi  prin  ^dini,  produce  stor  ax 
lidiidt  ce  se  scoate  pnn  presiune  din  scoarţă, 
după  ce  se  fierbe  în  a|)ă;  e  o  reşină  moale  fo- 
losită ca  şi  terebentina,  balsamul  de  Tolu,  ca 
agent  terapeutic;  L.  ttyracifiua  L.,  dm  Ame- 
rica de  Nord,  produce  baliam  de  CopaUme  sau 
ambra  lidiidă  şi  oleu  de  L. ;  L.  formoaana 
Hance,  cresce  în  Formosa,  produce  iar  balsam 
folosit  de  localnici ;  L.  macrophyUa  Oerst,  cresoe 
în  America  centrală.  [8.  Şt  R.] 

Ltqalde,  ntntte,  grapul  de  sunete  format  de  l  şi  r. 

Ura,  instrumental  musical  clasic  al  vechilor 
Ored.  Primitiv  era  formată  dintr'o  tastă  de 
brtMoă  (de  unde  numele  de  hdi&,  ce  i-se  mai  da) 
pe  oare  era  întinsă  o  membrană  formând  astffl 
o  ladă  de  resooanţă.  In  aceasta  erau  împlSntate 
doue  braţe,  afectând  forma  a  doue  coarne,  sus- 
ţinute la  partea  superioară  printr'o  traversă 
numită  jug.  De  jug,  prin  ajutorul  unor  curele, 
erau  legate  mai  multe  coarde  flxatt;  Ia  celalalt 
capet  în  lada  de  resonanţă  prin  intermediaral 
unui  cordar  şi  ţinute  la  distanţă  printr'un  scâunaş. 
Numeral  coardelor  a  variat  In  Egipt  existau  lire 
p&nă  cu  18  coarde  şi  cbiar  instrumente  cu  an 
numer  mai  mare  de  coaixie,  erau  tot  lira  mai 
mult  sau  mai  puţin  perfecţionate.  De  altmin- 
trelea seria  numelor  atribuite  lirei  e  destul  de 
însemnată.  După  numeral  coardelor,  precum  şi 
după  nnmele  inventatoraluî  şi  după  detalii  de 
oonstraoţie  L.  se  nnmia:  heli*,  barbitiu,  forminx, 
epigonionf  magadi»,  ş.  a.  O  perfecţionare  a  Inei 
adatnascereinstramentului  numit /wara(v.  ac.). 

[T.  CI 

„Ura  romftnă",  foaie  niusica!ă  şi  literară,  a 
apărut  in  Bucuresci,  mai  ilntuiu  septemănal  apoi 
nereţîulat,  deia  2  Dec.  1870  păna  la  31  Oct.  1880 
(39  de  numere).  A  publicat  biografii,  traduceri 
şi  mai  cu  samă  o  serie  de  articole  asupra  muaicei 
populare,  semnate  G.  Misail,  T.  looesco,  ş.  a. 


Digitized  by  Google 


112 


Lira  —  Liszt. 


Un,  moDeta  ita).  k  100  centenmi ;  fineţa900 
şi  pondul  5  gr.  =  Cor.  0  96. 

LIrlo,  plin  de  simţement  şi  de  ioapiraţiaDe 
poetici ;  dela  liră,  iostrumeat  musical  cu  coarde, 
cu  oare  poeţii  elini  acompaniau  cântecele  lor. 
Lirica  (poeaia),  unul  dio  cele  3  ^ouri  prio- 
cipale  de  poesie.  Fondul  ei  e  riaţa  intimă  a  su- 
fletului, aimţemiutele  şi  cugetările.  De  aci  strinsa 
leţ^tură  cu  musica,  de  unde  şi  oumele  ei.  Spe- 
ciile ei  sunt;  oda,  imnul,  ditirambul;  elegia,  so- 
netul, cântecul,  gazelul,  rondelul,  trioletul,  glosa, 
madrigalul,  idila,  ecloga,  cari  se  deosebesc  mai 
mult  după  formă;  epistola  poetică,  epi- 
grama, satira,  pcesia  1.  filosofică,  pc«sia  gnomică 
sau  maximele,  al  căror  obieot  principţ^  s&at  oa- 
getările;  pastelul  sau  poesia  L  descriptivă. 

UriwieMlrtii  L.,  (botan.)  gen  monotipio  din 
fani._  Magnoliaoeelor,  tribul  Magnolieae.  Unica 
spede  L.  iuXipifera  L.,  eate  un  frumos  arbore, 
ce  cresce  în  America  boreală;  frunzele  trun- 
chiate siDuato-4-lobate;  florile  mari  galbene- 
ver^ii  sunt  solitare  şi  terminale.  L.  iulipi/era  L., 
este  onltivat  prin  parcuri  ca  plantă  decorativă. 

[Z.  C.  R] 

Lisa,  1)  L.,  corn.  mică  în  Trs.,  cott.  Făgăraş, 
1407  Ioc.  (1891)  Români.  2)  L.,  corn.  mică  îu 
Ung.,  cott.  Trencin,  1818  Ioc.  (1891)  Slovaci. 

UsMntţ  oom.  rar.  în  Buc,  suburbie  şi  atenenţă 
la  parocfaia  Suceava,  moşie  orăşenească,  în  căp.  şi 
j.  Sttcevii,  are  607  Ioc.  (586  ort-or.,  9  rom.-uat., 
1 2  mos ),  o  şcoală  primară.    [Dr.  1. 0.  Sbiera.1 

LIsIgene,  (botan.)  lyaigene,  spaţinri  interceln- 
lare  produse  prin  distrugerea  unui  numer  oare- 
care de  celule;  aşa  sunt  spaţiurile  aerîfere  din 
tulpina  şi  frunzele  de  Junem,  din  frunzele  de 
N^phaea,  din  mtrenodurile  tnlpinei  de  Ora- 
mmee,  Eqaisetum,  Umbelifere,  ş.  a. 

Usinski,  loan,  v.  loac  Lusinaki. 

Uasa,  una  dintre  insulele  dalmatine,  la  20  km. 
dela  Leşina  şi  44  km.  dela  malul  dalmatin,  te- 
ritoriu de  90  km*,  cu  8674  loc.  (1890).  La  noid  şi 
▼est  are  golfuri  practicabile.  Inapropieredegolful 
nordic  se  află  oraşul  L.  oa  4822  loc.  şi  forturi  pu- 
ternice. Aici  (veobiB  Issa)  s'au  intâmtţlat  nume- 
roase bătălii  navale:  384  a.  Qir.  Dionisie  din 
Sicilia  a  învins  asupra  Ulirilor,  1811  flota  en- : 
gleză  pe  cea  franceză,  18  Iulie  1866  flota  au- 
striacă sub  Xegettboff  a  nimicit  flota  italiană  sub 
comanda  lui  Persane,  avend  mare  parte  la  isbanda 
luptei  colonelul  baron  Urs  (v.  ac.)  de  Margiua, 
comandant  al  cetăţii.  In  amintirea  acestei  lupte 
s'au  ridicat  în  L.  doue  monumente. 

LIssabona,  (Liaboa),  capitala  Portugaliei  şi  a 
provinciei  Estremadura,  residenta  archtepisco- 
pului,  pe  malul  drept  al  rîului  Tejo,  laolaltă  cu 
SDburbioI  Belem,  are  301,000  loc.  (1890).  In- 
dustria şi  oomeroiul  in  timpul  din  onnă  a  Inat 
un  av§nt  însemnat  Are  mai  molte  stabilimente 
şi  fabrici  de  zahăr,  tutun,  maşini,  sticlă,  săpu- 
nărie,  piei,  postav,  turnătoare  de  fier,  arsenale, 
fabrici  de  arme,  tunuri  ş.  a.  Avend  port  ma- 
ritim practicabil  şi  societăţi  de  navigaţiune  ca: 
Empresa  nacional,  Empresa  insulana,  face  un 
comerciu  foarte  însemnat  cu  coloniile  sale  şi  cu 
deosebire  cu  Brasilia.  L.  are  o  posiţîune  foarte 
frumoasa,  uii  un  aspect  admirabil  în  toate  părţile 
spre  mare.  L.  este  împărţita  în  4  cercuri  (bairros) 
şi  fortificată  cu  deo.sel)ire  spre  delta  riului  Tejo. 
O  mulţime  de  grădini  şi  pieţe  frumoase  fac  o 


impresiune  foarte  plSontă,  oa  s.  e.:  giădiiu 

Estrelta,  la  înălţime  de  70  m.;  Pra^a  do  Prin- 
cipe Be^;  Sano  Pedro  de  Alcantara;  parcul 
regal:  Tapada;  Prapa  do  Commercio  s.  Terreiro 
do  Paşo,  1750  m.  lungă  şi  1100  m.  lati,  îa- 
oungiurată  de  palate  frumoase.  L.  are  aproape 
200  biserici.  Cele  mai  mari  şi  mai  frumoase 
sunt:  Sano  Comingo,  biserica  Estrella,  Roons, 
Sano  Tîcente  de  Fora,  locul  de  înmormântare 
al  regilor  portughezi;  cea  mai  veche  este:  dos 
Martyres  ş.  a.  Dintre  palatele  mai  frumoase 
amintim  palatele  regale:  Paţo  das  Necessidades, 
Paţo  de  Belem,  Pa^o  d'Ajuda;  casa  deputaţilor: 
Palacio  das  Cortes;  casa  oraşului:  Cămara  Mu- 
nicipal; petele  aisenalebr,  bursei,  ministe- 
rielor  ş.  a.  Monumente :  statueie  Camoes,  statua 
ecuestră  a  lut  losif  I,  a  lui  Dom  Pedro  IV,  ambe 
turnate  în  bronz;  Monumento  dos  Etestauradores 
de  Portugal,  ridioată  spre  amintirea  oelor  oe  an 
eliberat  Portugalia  de  sub  domnia  spaniolă  în 
1640.  Cultura  Portiig^ieî  este  concentrată  în  L. ; 
are  academie  de  soiinte,  de  arte,  politechnic, 
conservator  de  musică,  şcoale  militare,  institut 
de  agronomie:  Institute  Real  de  Agronomia  e 
Veterinaria;  şcoală  de  artilerie:  Esoota  do  Exer- 
cite; biblioteca  cu  300,000  voi. ;  Museu  colonial, 
industrial  e  commercial,  militar,  agricola  a  flo- 
restel  şi  Huşeu  nacional  de  tustoria  natural; 
grădina  botanică;  13  spitale;  oasa  aliena^r, 
surdo-muţi,  orfani;  7  teatre,  mai  însemnate: 
Theatro  Normal,  s.  Dona  Măria  II,  Theatro  Sano 
Carlos  ş.  a.  Istoria.  In  evul  vechiu :  Olisippo  s. 
Ulisippo;  ÎQ  timpul  Romanilor:  FeUcitas  lulia; 
în  timpul  Goţilor  şi  Snevilor:  Olisipona  şi  Ulys- 
sipona.  £n  timpul  Arabilor:  Al-Osbuna  şi  Lis- 
buna.  In  716  a  fost  ocupată  de  Arabi,  de  cari 
definitiv  numai  în  1 147  s  a  eliberat  In  1680  an 
ocupat-o  Spaniolii,  in  16^  şi-a  recâştigat  in- 
dependenţa. [M.  Bodiu.] 

List,  Frideric,  economist  germ.,  n.  1789  ia 
Eîeutiingen,  sinucis  1846  în  Kufstein.  1817—10 
prof.  de  economia  naţ.<  destitoit  ţentra  ideile 
sale  liberale  şi  înliinţarea  reimiunei  comercian- 
ţilor şi  industriaşilor  germani.  Persecutat  de  ga- 
vem,  îşi  petrece  viaţa  prin  străinătate  până  1S32, 
când  se  reîntoarce  ca  consul  al  Statelor-Unite  la 
Lipsea,  apoi  la  Badeo.  Agitaţiunilor  sale  (ESsen- 
baun-Journal,  1835)  se  atribue  crearea  primei 
căi  ferate  în  Saxonia  şi  introducerea  sistemnlni 
prohibitiv  de  vămi  in  Germania.  (>Nat.  System 
der  polit  Okonomie*).  Colecţia  scrierilor  sub  »L.-'8 
gesammelte  Schriften<  (3  voi.)  apărute  1850. 

Dstera  R.  Br.,  (botan.)  gen  din  vasta  fam.  a 
Orcbideelor,  trib.  Neottieae,  cnprinde  plante  er- 
bacee, şi  are  vr'o  10  specii,  ce  sunt  respundite 
prin  Europa,  prin  Asia  temperată  şi  montană  şî 
prin  America  boreală.  In  părţile  noastre  oresce 
prin  păduri  L.  oeata  R.  Br.,  iar  prin  păşunile 
umede  din  regiunea  alpină  şi  subalpina  orasee 
L.  cordata  R.  Br.  [2.  O.  P.] 

L'lstesso  tempo,  (ital.)  =  aceeaşi  mişcare,  ca 
mai  înainte,  în  musica. 

Uszt,  Francisc,  cel  mai  mare  pianist  al 
seci.  XIX,  n.  22  Oct  1811  în  Raiding,  t  31  Iul. 
1886  în  Bayreuth.  A  concertat  în  toată  Europa  cu 
cel  mai  mare  succes,  încupetid  seria  concertelor 
dela  vîrsla  de  9  ani.  Studiile  şi  le-a  făcut  în 
Viena  cu  Czemy  pentru  piano  şi  Salieri  pentru 
composiţie.  In  legături  de  prietenie  ou  Berlioz, 


Digitized  by  Google 


lita  —  Uteratara. 


113 


şi  unul  din  oei  mai  mari  admintori  şi  partisani 
ai  lai  E.  'Wagaer,  L.  a  fost  nnal  din  preconi- 
satorii  musicei  de  program.  Ca  compositor  a  de- 
butat deja  ÎD  1825,  ca  o  opereti,  Don  Saacho, 
dar  naoiai  mai  ttrdţo,  ivcgA  oe  şi-a  atatulit  re- 
putatiouea  sa  de  pianist,  s'a  dedat  mai  mutt 
compoai^unei.  Io  afară  de  masica  de  piano,  con- 
certe, nqwodii  ungureaei,  fantasii,  variaţii,  pa- 
rafrase  ş.  a,  a  Boris  an  mare  namer  de  com- 
poaiţiuni  pentru  orchestră:  poeme  sinfonîce, 
sinfonii  conJe  ş.  a ;  apoi  musioă  religioasă,  mese, 
oratoriile  Christos,  Stanislaa,  I^egenda  8. -tei  Eli- 
sabeth  ş.  a.;  cantate  şi  masică  oorală.  In  fine 
o  a  trrâa  ramoift  tn  oare  s'a  ilustrat  a  fost  lite- 
ratara  mnaicalft ;  sorieriJe  lai  formează  6  volome, 
relativ  la  R  Wi^er,  Ghopin,  Field,  Mnsioa  Ti- 
ganilor  ţ  a.  Intre  nenonieratele  onorari  ^  di- 
stiDotinni  oe  i-s'an  conferit,  a  fost  şi  titlul  de  Br. 
în  filoaofie  dela  aniveiintatea  ^a  Kbnigsberş, 
acel  de  nobil  prin  ordinal  Coroanei  de  fier,  ofent 
de  împeratul  Austriei,  şi  acel  de  cetăţean  onorifîo 
al  mai  multor  oraşe  germane  şi  austriaca. 

Uţa,  corn.  rur.  în  Rom.,  j.  Teleorman,  cu 
2329  loc.  agricultori  {Dioţ.  geogr.  1897),  1  bi- 
Bflrică  şi  1  şcoală.  Teritoriul  oom.  e  smbitut 
de  calea  ferată. 

UUrie,  T.  Utia. 

Utarflr,  oxid  de  jdumb  topit  şi  cristalisat, 
(Ptambam  ozidatuni,  lithatgţmin,  Bleigiătte, 
Massioot).  Se  preontă  în  doue  stări,  galben  netopit 
dis  masicot,  şi  galben  roşcat  topii  ^  litaigă. 
Cel  galben  se  obţine  dela  încăldirea  cu  precau- 
(iune  a  oarbonatoloi  de  plumb  sau  a  nittatului 
re«pectiv.  Se  întrebdnţează  în  pictură.  Celalalt 
se  obţine  ca  jţroduot  accesoriu  la  extracţia  ar- 
ţăntolui  din  miaereorile  de  plumb.  Acesta  servă 
ia  ^lasarăi  la  plasture  medioinaU  şi  la  prepa- 
raţia  oleiorilor  sicative  în  pictură.  El  fusîonează 
la  o  ÎDcAldire  mai  tare  şi  se  întăresce  la  recire 
sab  forma  unei  masse  oriittaline,  compusă  din 
mici  loiţe  strălucitoare.  După  cum  recirea  s  a 
făeol  mai  reiMde  sau  mai  inoet,  se  obţin  şi  va- 
rietiţîle  numite  L.  art^otia  sau  auria.  Foarte 
pu^n  BotoUl  îo  1^  mai  mult  însă  în  gliceiioă, 
in  gamft  şi  Bolirtiani  B&h&roase.  Uşor  solubil  e 
în  acid  acetic  şi  azotic. 

Ut  de  JasUeet  (frâne.)  se  oumia  la  Francezi 
tronul  revelai  în  paiiatnent  la  şedinţele  solemne. 
In  sens  figurat  oMar  aoeete  şedinţe. 

Uteaa,  Vatfa,  v.  Lythuon. 

Uteai,  1)  L.,  oom.  rur.  în  Rom.,  J.  Saceava, 
compusă  din  3  sate  ou  2870  loc.  (Dicţ.  geogr. 
Ifj94),  cari  se  ocupS  cu  agricultnra  şi  prăsirea 
vitelor;  3  biserici  şi  2  şooale;  comuna  e  odată 
de  Sirot  [—1 

2)  IâUhi,  corn.  rurală,  ateoeaţă  la  puoclua 
Zifairead,  moţe  boiereasoi  în  ol^.  ^  jud.  Su- 
cevii  in  Bucovina,  are  873  loo.  (770  ort-or., 
72  rom.-cat,  31  mos.),  1  şcoală  primară. 

[Dr.  L  O.  Sbiera.) 

Utorm,  semnul  sunetelor  unei  limbi,  oe  laolaltă 
dan  aUabetal  (v.  ac).  Litera  mare  majwteviif ; 
L.  mică  =  MtawcuUf. 

V.  şi  art  Caractere  tipografice.  [*] 

Lttmt,  omul  de  sciinţă,  care  fixează  gandi- 
nle  sale  prin  litera  scrisă.  [*J 

Utaratâral,  revistă  care  a  început  să  apară 
ia  1880  sub  direcţia  lui  B.  Floreecu,  avend  ca 
principali  colaboratori  pe  A.  Kacedooslu  şi  Tb. 

EKUursdla  nntlna.  VqL  m. 


Stomesco.  1881  se  nasc  neîntele^,  B.  Flo- 
rescu  se  retrage;  \886  L.  îşi  schimbă  direoţia 
şi  numele  şi  devine  ^Revista  literară*.  1887  mai 
apar  2  numere  sub  vechiul  nume.  L.  ou  s'a 
bucurat  de  colaboraţia  unui  numer  mai  mare  din 
scriitorii  noştri  de  valoare. 

Literatura,  îu  sens  larg  este  totalitatea  lucră- 
rilor scrise  ale  nuui  popor,  unui  timp,  etc. ; 
îu  sena  strins  şi  obicinuit  totalitatea  lucrărilor 
de  imaginaţie.  înţelesul  cuventuloi  se  precisează, 
natural,  prin  epitetul  ce  i-se  adauge:  L.  greacă, 
indiană,  populară,  etc.  In  oele  mai  multe  limbi 
există  tratate  generale  despre  literatura  de  ima- 

C|ie  a  celor  mat  multe  popoare.  Noi  n'avem 
i  asemenea  operă;  de  altfel  lipsa  nu  este 
regretabilă,  căci  prin  însăşi  natura  loorurilor 
atari  Incribi  na  pot  fi  de  ott  superficiale  şi  lipsite 
de  originalitate.  Pentru  detalii  cf.  fiecare  popor 
şi  fiecare  disciplină  soiinţifică  în  parte.       [ — ] 

Literaturap<qtorană(pm}n^),  cuprinde  toate 
productele  iospiraţiunii  poporului  necultivst  prin 
sciinţă  şi  scriere.  Ele  ţin  toate  de  sfera  poesiei, 
pentru  că  în  toate  predomină  fantasia.  împăr- 
ţirea cea  mai  nimentă  a  L.-ei  poporane  pare  a 
fi  îu:  lirică,  epică,  dramatică  şi  afori- 
stică. De  genul  liric  ţin:  doinole,  horele,  sa- 
tirele, strigăturile,  colindele,  bocetele,  desoftn- 
tecele,  versurile  jocurilor  de  coţii ;  şi  aci  se  pot 
subsuma  şi  cântecele  befarânesci  şi  istorice,  pentru 
forma  şi  aventol  br  liric.  Oenal  epîo  cuprinde 
basmele  şi  snoavele,  prototipul  romanelor  şi  no- 
velelor literaturei  oulte ;  tradiţiuuile  şi  legendele 
de  tot  felul  Froverbiele,  idiotismele  şi  oimili- 
turele  formează  genul  aforistic.  Cântecele  de  stea, 
vifleimul,  cântecul  păpuşilor,  pluj^şoral,  cân- 
tecul şl  obiceiul,  caloianul  ai  oraţiile  de  nuntă, 
sunt  rudimente  ale  poesiei  dramatice,  (v.  ac.) 
însuşirile  caracteristice  L.-ei  pop.  sunt:  anont- 
mitatea,  spontaneitatea  şi  prin  ea  oglindirea  cre- 
dincioasă a  vieţii  poporului;  nestabilitatea  sau 
continua  modificare  a  formei ;  naivitatea,  simpli- 
tatea şi  natoraleţa  expresiuaitor;  in  cântece, 
împreuoarea  eu  mnsioa,  şi  de  aoî  dese  neoo- 
recteţe  în  versificaţiune,  mai  ales  în  rime  şi 
anoeotuare.  Pentru  ori  care  popor  literatura  sa 
nescrisa  are  o  întreită  valoare  şi  însemnătate: 
psichologică,  istorică  şi  literară.  Ea  este  cea  mai 
scumpă  comoară,  este  reservoriol  averii  morale 
a  unui  popor.  Ea  nutresce  inima  şi  mintea  fie- 
cărei genera^uni  şi  continuă  astfel  firul  tradi- 
ţional al  vieţii  naţionale,  până  când  poporul  în- 
cepe a  ave  o  literatura  scrisă.  Şi  ca  atare  ea 
e  totodată  mărturia  valoarei  morale  şi  iotelec' 
tuale  a  poporului.  L.  p.  şi  în  special  poesia  li- 
rică şi  epică  este  apoi  un  însemnat  isvor  al 
istoriei  naţionale^  nu  atât  în  privinţa  fantelor, 
cât  mai  ales  a  aimtemintelor,  ideilor  şi  credin- 
ţelor poporului  din  deosebite  timpuri.  Ea  oglin- 
desce  geniul  naţional,  gradul  de  cultură,  morală 
şi  intelectuală,  şi  infiuenţele  ce  au  avut  asupra 
poporului  evenimentele  şi  împrejurările  fie- 
cărei epoce.  In  sfîrşit  L.  pop.  trebue  să  fie 
punctul  de  plecare  şi  piedestalul  literaturei 
culte,  care  numai  aşa  poate  fi  originală  şi  vi- 
guroasa. Un  strălucit  exemplu  de  acest  adever 
ni-1  dă  literatura  elină,  isvorită  întreagă  din 
legendele  şi  mitologia  naţională.  Recunoascerea 
însemnătăţii  L.-ei  p.  a  dat  nascere  unei  none 
Bciinţe,  follUorul  (v.  ao.).  L.  p.  na  trebue  a  o 

8 


Digitized  by  Google 


114  •Uteratorâ  şj  artft 

oonfaada  cu  L.  populară  (scrisă)  asemenea 
anonimă  şi  făcută  in  limba  şi  spiritul  poporului; 
se  deoselrâsce  însă  prin  tendinţa  sa  de  a  res- 
pândi  idei  morale  şi  religioase  şi  prin  faptul, 
că  e  scrisă  de  cărturari.  (Cf.  Haşdeu,  >Căr^le 
poporane<,  M.  Oastar,  «literatara  populară 
română*.)  [M.  Strajan.l 

„Literatură  artft  Ronflflft",  frumoasă  şi  bo- 
^tă  revistă  românească  contimporană^  apărend 
in  Bncuresci,  ilustrată  şi  lanar,  sub  direcţiunea 
lui  K.  PetraşcQ  şi  sub  auspiciile  >Geroului  ami- 
cilor literatarii  şi  artei  românes  al  oirai  pre- 
şedinte e  Dem.  C.  OlISaescn.  E  astft^i  în  al 
4-lea  ao  al  existenţei  sale.  Are  de  priacipia  fun- 
damental naţionalismul. 

LIthlasIs,  formaţiune  de  piatră  în  corpul  omului 
şi  mai  cu  samă  in  beşica  adnlui.  Se  scoate  de  aci 
ori  prin  tăierea  ţesuturilor  până  întră  în  be- 
şică,  ori  prin  instrumentul  numit  I  ith  otripto  r 
(epîirgător  de  piatră),  ce  se  întrodnoe  pe  ca- 
nalul udului.  La  boala  de  piatră  e  lăudată  i^a 
de  Căciolata  (jnd.  Bfimnicu- Vâlcea),  unde  era 
decis  a  venî  şi  Napoleon  III  du  a  se  curarisî. 
Piatra  din  âere  se  oumesce  CoUlithiasia. 

LIthIun,  element,  frrent  atomică  7,  monovalent, 
descoperit  în  1817  de  Arfredson  în  Fetalit.  Isolat 
pe  oale  electrolitică  de  Davy,  tiunson  ^  Hat- 
niessen.  Se  săsesce  foarte  respftndit  în  natnift 
snb  forma  ae  combinaţiuni,  dar  în  mici  can- 
tităţi. Se  întâlnesce  de  ordinar  în  ape  minerale, 
Kansbad,  Eismogen,  Badeu-Baden^,  Cftoinlata 
(România),  în  cenuşa  animală.  El  e  m  totdeuna 
alăturea  de  potasiu,  sodiu  şi  aluminiu  în  mi- 
nerale sub  forma  de  silicaţi :  Lepidolita,  Petalita, 
Triphylin.  In  acesta  din  urmă  în  unire  ou  acidnl 
fosforic,  fler  şi  mangan.  X.  e  de  o  coloare  argintie, 
moale,  grent.  speo.  0,594  şi  P.  de  F.  180°.  E  cel 
mai  oşor  metal  cunoscut.  Descompune  apa,  se 
oxidează  uşor  la  aer,  arde  cbiar  cu  o  flamă 
străladtoare  trecând  în  oxid.  Sărorile  mai  toate 
solubile  în  apS  afară  de  carbonat  şi  fosfat.  Să- 
rurile în  flamă  dan  o  coloraţie  roşie  purpurie. 
Spectrul  e  caraott>ri8tio  prin  o  linie  roşie  carmin 
şi  alta  roşie  gălbuie.  Cantitativ  se  dosează  ca 
fosfat.  PO4  Uj.  [S.  M.J 

Uthobiiis,  animal  miri^}od  (v.  ac.)  din  ordinul 
Chilipodelor,  trăiesce  sub  pietri. 

Llâteohnmila,  procedeu  litografic  care  constă 
în  a  reproduce  pictura  în  oleu. 

Uthodemus,  (zool.)  gen  de  Lamellibranchiate, 
cari  cu  cochilele  lor  lungi  arată  ca  nişte  curmale 
uscate.  Specia  Lithodomus  dtKljfim  Sow.  se 
săseBce  des  în  Marea  Uediterană  şi  se  mâncă 
bnouros. 

LltliofrMrteMr,un  preparat  explo6ibiI,o<m8titoit 
din  dinamită  şi  al^  explosibili,  dar  al  oămi  efect 
e  mai  mic  ca  al  însuşi  dinamitei  ^gare. 

Uthogllphlo,  gravat  pe  piatră. 

Utbograyhia,  t.  Grafioe,  arte. 

LttbwtMet  se  numesc  crăpături  în  roee. 

Llthologla,  învăţătura  despre  pietri. 

Llthopaedion  (med.).  La  graviditatea  extra- 
uterină  se  întemplă  de  fetul  moare,  părţile  moi 
degenerează  şi  ce  e  lichid  se  resoarbă.  Restul 
se  împregnează  cu  cristale  de  cholestearină, 
calciu,  magnesia  şi  pigment,  devenind  o  massă 
solidă,  care  se  numesce  L.,  adecă  fet  pietrificat 

UtlMOhlna,  un  amestec  de  esenţă  de  tereben- 
tină şi  olen  de  Lavand,  întrebuinţat  în  litografie. 


Bomână*  —  litra. 

UUWMM,  ooloare  albă  preparată  din  tratarea 
solfatiuai  de  zink  cu  snifur  de  bariu,  întrebuin- 
ţată foarte  dee  îu  pictară  ca  fiind  stabilă. 

LithosperMuai  L-,  (botan.)  gen  din  fam.  Bora- 
gineelor,  trib.  Borageae,  coprinde  plante  erbacee, 
subfruteficente  şi  are  vr'o  40  specii,  respândite 
pe  aproape  întreabă  aaprafaţa  globului.  In  părţile 
noastre  crasce  pnn  locnri  aride  şi  pietroase  L. 
officinale  L.,  cunoscut  de  poporul  nostru  sub 
nmnirile  de  Mărseluşe,  Meiu  păsăresc, 
L.  purpureo-coendeum  L.,  L.  arvense  L.,  etc. 

[z.  a  P.J 

LHbo^lHMra,  fgrecj  coaja  pămdntulai. 

UthatMif  (med.)  operaţiane  pentru  delătn- 
rarea  caloulilor  din  beşioft;  deschiaerea  opMatiTft 
a  beşicei  pentru  a  se  put6  extrage  oalonlu.  Looal 
inoisiunii  poate  fi  pe  putea  anterioară  a  abdo- 
menului Şl  la  perineu. 

Uthotrlftaia,  (med.)  distragerea  caloulitor  în 
beşică  pnn  instrumente  speciale  de  forma  ca- 
tetrului. 

Lithotypla,  lithographia  inatUl,  v.  Grafice,  arte. 

Lltl,  lidi,  leti,  lcu$i  fi  lagjrij  fUalJ  numirea 
iobf^plor  în  evol  mediu. 

Utla,  rugăciune  de  implorare,  procesiune, 
îm(>reaDat&  cu  rugăciuni  ţi  cântări  în  semn  de 
penitenţă,  prooesiane  reUgioasă  pe  timpul  neferi- 
cirilor publice  ori  ea  alte  ocasinni.  La  I*  se 
binecuventi  pâne  şi  prescuri,  grâu,  vis  şi  unt- 
de-lemn.  (I.  Stefanelli,  Liturgica  bis.  ort.-cat, 
Baonreeoi,  1886,  §  42.) 

Litur,  masa  pe  oare  se  pun  pânile,  vinnl, 
gifiul  şi  untul-de-lemn,  ce  se  bioecav§ntă  la  litiă. 

LUania,  complexul  mai  multor  rugăciuni  de 
invocare  la  procesiuni  şi  la  anumite  funcţiuni 
sacre. 

Lltlgant,  acela  cai-e  se  judecă,  care  se  afiă  în 
proces.  Se  mai  numesce  şi  parte  iitigantă,  adecă 
oare  are  rol  activ  în  un  litigiu,  proces.  LUigios  este 
oesa  ce  face  obiectul  unui  litigiu,  anat  proces. 
Judecătorii,  supleanţii,  procurorii  şi  advocaţii  în 
Rom.  na  se  pot  face  cosioaari  de  drepturi  liU- 
gioast,  oari  sânt  de  competenţa  cur^i  de  apel, 
in  a  cărei  oircnmscripţiune  îşi  exercită  func- 
ţiunile lor,  sub  pedea{Miă  de  nulitate,  spese  şi 
daune  interese.  (Art.  1309,  1403  ood.  oiv.  rom.) 

Litlanit,  sau  Zinnwaldttf  mineral,  mica  Itti- 
niferă;  în  gisemintele  de  staniu,  se  găsesce  la 
Zinnwald,  Cornwall,  etc. 

LItis  oontestatlo,  Clot-J  intrarea  în  proces  a 
pîrîtului,  respuns  la  pîră.  Liti»  denurUiatio,  ia- 
sciinţarea  unui  interesat  despre  un  litigiu,  ca 
să  între  şi  el  în  proces.  Litie  remmiitiaiio,  re- 
tragerea ^îrei. 

Util,  V.  Uthinm. 

Uto  — ,  T.  Litho  — . 

Litoral,  regiune  situată  dealungul  mării. 

Liioraud  austriac-iltiriCf  numire  colectivă 
pentru  oomitatul  Ooriţa-Qradisca,  marchionatul 
Istria  ^  oraşul  Triest,  aparţinetoare  imperiului 
austriac. 

Litoralul  de  aur  (eogl  Ootd  CoastJ,  o  faşio 
de  pănient  în  Africa  vestică  pe  ţermurii  lito- 
ralului Ouioea  (v.  ac.)  sup.  Numirea  o  are  dela 
bogăţia  de  aur,  ce  s'a  găsit  îu  aceste  locuri. 

Utota,  figură  retorică  prin  care  se  dice  mai 
puţin,  pentru  a  se  înţelege  mai  mult  [*] 

Litra,  mesură  de  capacitate;  în  România  V4 
dintr'o  oca  (v.  ao.)=  310Va  gr. 


Digitized  by  Google 


litni  —  liaohe. 


115 


Utni,  mesară  pentru  flaidită^  k  10  deoilitri, 
k  10  centilitri,  i  10  miUlitri.  (t.  Metru.) 

LHterie  aveeatwiaa,  (lat.J  v.  Dehortatoriu. 

Lfttorelia  L.,  (botao.)  gen  moaetipio  din  fa- 
milia PlantagÎDeelor.  Dnioa  specie  X.  lacurtrig  L. 
este  o  plantă  aqoatjoft  stoloniferS,  fmnzele  ra- 
dicde,  ceapitoase,  lineare  şi  groase;  florile  mo- 
noice ;  fraetul  o  nuculă  indehiwentă.  L.  laeuatria 
L.  cresce  prin  apele,  mai  cu  samă  din  regiunea 
montana  ale  Europei  medii  ei  boreale.  [Z.C.P.] 

UttrA,  Max  PatU  Emil,  savant  francez,  n. 
1801  în  Paria,  t  1S81  acolo.  Pregătit  pentru 
cariera  tnedioalÂ,  mai  târziu  ae  dedioi  sciiaţelor 
filologice  şi  istorice.  1875  alea  seoator  pe  viaţii, 
în  acelaşi  an  membru  al  Academiei.  Ser. ;  Trad. 
tatniur  scrierilor  lai  Hippocrat  (Paris.  1839 — 61), 
>Ana]yse  raisoanee  da  Gonrs  de  philosophie  po- 
ntive  de  Comte<  (Paris  1845),  »Auguste  Comte  et 
Ia  pbiloeophio  p<sitive«  (Paria,  18?7),  limbistioe: 
»DietionDaire  de  la  langue  franţaise*  (4  voi  şi 
1  supt.),  >Histoire  de  la  langae  franţaiae*,  >Litte- 
rature  et  faistoire*,  etc. 

Litar|l^  Cifffc.J  aervioiol  public  (Aristot  Oec. 
1,  3),  serviciul  pe  care  îl  făceau  cetăţenii  gratuit 
statului  (Plat  te^.  12,  p,  949  c).  Fiindcă  cel 
mai  strAlucit  semoiu  pnbUc  este  a  servi  lui  Btjeu, 
peatra  aceea  s'a  dat  îndeosebi  numirea  de  L. 
^rviciolut  preoţesc  jjoel.  1,  9,  2,  17)  şi  această 
însemnare  o  are  L.  lu  noul  testament  preste  tot 
(Luc.  1,  23;  Ovr.  S,  6).  In  limba  bisericească 
L  ae  (^oe  serTioiuI  divin,  prin  care  se  cele- 
breazt  şi  perfaoe  sacrifimul  eacfaariatic  (Const. 
ap.  1.  6,  a  6>,  iar  în  sens  mai  larg  L.  e  oom- 
plexal  ac^anuor  sacerdotale  în  nserică.  Ori- 
ginea L.,  respective  a  formulelor  de  a  săvîrşi 
saciificinl  eacbaristic,  se  reduce  la  iostituirea 
acestui  saciifidu  prin  Isus  Cbr.  ia  cina  cea  de 
taină.  La  formulele  fundamentale  instituite  de 
1.  Cbr.,  apostolii  fi  următorii  lor  an  adaus  al- 
tele, Şl  aţa  s'au  desvoltat  litorgiile,  cari  le  avem 
ai}i  în  biserică.  Ele  toate  se  încep  en  o  pre- 
parare (proscomedia,  v.  ac),  apoi  urmează  L. 
proprie,  care  simbolice  ne  represintă  viaţa  Mân- 
Tuitorinlai  dela  nascere  p&na  la  înălţarea  sa  la 
ceha.  In  L.  ae  disting  2  părţi,  partea  numită  L. 
catechumenilor  (pliift  la  sctţi  silnteţi  ohiemaţi 
iegiţi*,  etc),  tude  momentul  principal  e  cetirea 
dio  St-  Sfuiptuxft,  Apostol  şi  Evangelia,  şi  ex- 
pUcareâ  şi  aplicarea  practică  a  perioopeî  cetite. 
A  dona  parte  e  Ij.  credindoşilor,  io  care  di- 
iitiDgem:  a)  oferioriul,  ce  represintă  (prin  ie- 
sirva  cu  dwurile  şi  aşezarea  lor  pe  altar)  ofe- 
rirea voluntară  a  M&otuitorului  spre  patimă  şi 
spre  moarte;  b)  coMotrarea,  e  centrul  L.-ei, 
aici  prin  cuvintele  luaţi  măncaţi  «acesta  este 
trupul  mea«,  beţi  dintru  acesta  toti  «acesta  este 
sângele  men«,  etc.,  în  chip  misterios  pfioea  şi 
vinul,  determinate  ^rin  intenţiunea  preotului  ce- 
lebraot,  se  prefac  m  trupul  şi  sfto^le  Ini  Cbr. 
Consacrarea  aeparatăapfinei  şi  vinulm  închipuesce 
moartea  de  pe  cmoe;  c)  euwnmeana,  in  care 
trapul  şi  silele  Dommilai  se  dă  credincioşilor 
tpre  nutrirea  sufletească.  După  locul,  unde  s'au 
compus  şi  desvoltat  L.-Ie,  le  impărţim  în  orien- 
tale şi  occidentale.  Orientale  sflot:  I)  a  biserioei 
din  Ierusalim,  atribuită  Sf .  ap.  laoob  cel  Tiner ; 
2}  L.  din  constit  apostolilor  (Ub.  VIII),  atribuită 
St  Clemente  I,  p^>a  dela  Roma;  3)  a  bisericei 
alexandrine,  atribuită  St  bt.  Marou;  4)  L.-Ie  bi- 


sericei constantinopolitane,  cari  se  află  şi  Ia  noi, 
anume  L.  Sf.  Vasitiu  M.,  compusă  de  acesta  din 
cea  ierusalimitană  şi  olementină ;  a  Sf.  loan  Ourâ 
de  aur,  scurtat  dio  a  Sf.  Vasilin,  şi  a  Sf.  Ore- 
goriu  Dialogul  sau  a  mai  inunte  sflnţit^or,  din 
care  lipsesce  partea  esenţiaU  adeoă  consacrarea, 
ea  se  celebrează  Miercurea  ^  Vinerea  în  pa- 
resemi.  Io  apus  e  în  us  litniţia  romană. 

Liturgiariu  (missale),  se  numesce  cartea,  în 
care  se  cuprind  liturgiile. 

Liturgica  e  tractarea  sistematică  a  formulelor, 
riturilor  şi  disposiţiunilor,  după  cari  se  înde- 
pUoesce  serviciul  divin  în  biserica  ortodoxă 
catolică;  ea  formează  o  parte  a  Teologiei  pa- 
storale, p.  m.j 

Lltima,  ta  Romani  un  toiag  înoftmit  la  virf, 
ce  îl  purtau  Augnrii  (v.  ac.).  Când  aceştia  aveau 
să  profeţească  din  sburatul  paserilor,  cu  L.  îm- 
părţiau  orisontol  in  regiuni  (preijnruri). 

LKvult  UQ  ram  lateral  al  seminţiei  de  popor 
slavo-litvao,  din  familia  indo-germâni,  înrudiţi 
ca  Letţii,  Fruşii  vechi  şi  ou  Shmudii.  Toate  tri- 
burile litvaoe  numeră  ca.  3  milioane  de  suflete. 
Tip  de  popor  blond,  de  statură  pnteraioă,  religios 
şi  foarie  superstiţios,  încreştinat  prin  seol.  XIV 
pftnă  XV.  Un  principe  al  lor  (Jagello)  prin  căsă^ 
tona  cu  Hedviga,  fiica  regelui  Ungariei  Ludovic 
de  Anjou,  a  ajuns  pe  tronul  Poloniei.  Liimnia, 
teritoriul  locuit  de  L.  de  priu  850  d.  Cbr.  La  a 
treia  împărţire  a  Poloniei  (1795)  cea  mai  mare 
parte  a  L.-ei  a  ajuns  sub  st^tânire  msesscă 
(guvemamentele  Vilna,  Kovno,  Grodno,  Hohilov 
Vitebsk  şi  Hinsk),  iar  Ia  1814  şi  cealaltă  parte, 
pe  oare  pAnă  atund  o  avea  Prusia.  litvanil  an 
jQOat  rol  şi  în  istoria  Moldovei. 

Liiba,  1)  jD.,  Qruia  (Murgu),  publicist  tom., 
n.  15  Hârtie  1845  îo  Măidan,  în  Bănat,  din  pă- 
rinţi ţeranij  f  1877  ca  advocat  în  Veişeţ.  A 
fost  stipendi&t  al  familiei  de  Moctionyi.  Ca  student 
univ.  în  Pesta  şi  colaborator  Ia  «Albina*  a  su- 
ferit pentru  un  articol  vehement,  scris  de  alt- 
cineva, 15  luni  temniţă  de  stat  în  Vaţ;  s'a  că- 
sătorit apoi  cu  o  fică  a  lui  Vine.  Babeş,  remftnend 
un  ficior  (Liviu)  de  dtnsul. 

2)  Liuba,  Sofronie,  înveţăţor  rom.  în  Uăidao, 
Bănat,  o.  3  Dec.  1850.  A  sciis  şi  a  publicat  mai 
multe  poveşti  şi  anecdote  !n  dialect  mnăţăneso; 
de  remarcat  sunt  articolii  «Fraţii  de  cnice<,  «Me- 
dicina poporală*  şi  cartea  «Topografia  satului 
Măidan*,  urmată  de  un  studia  despre  Oelţi  de 
Dr.  At  M.  Marienescu  (Caransebeş,  tipogr.  dieo.}. 
Unele  publicaţiuDi  poartă  signatura  lAuba-Iana 
CAurel  lana,  capelan  gr.-or.  în  Măidan,  cu  care 
colaborează,  este  ginerele  seu). 

Liuoha,  (pron.  L^n^J,  familie  de  origine  fran- 
ceză, stabilită  în  ţearâ  din  secolul  trecut.  Stră- 
moşii ei  trăiau  prin  seci.  XV  la  Florenţ^  de 
unde  s'au  dus  în  Coraioa  şi  sudai  Franciei.  Bar- 
ih&emy  de  Liuehe  (14B0)  e  trauchiul  geneal(^o. 
Mai  mulţi  armaşi  ai  sei  s'au  distins  in  istoria 
Franoiei,  având  şi  titlul  de  «Seigneurs  de  Uoissao*. 
In  Valachia:  Jean  Ztuehe,  era  la  1754  mare 
sluger  şi  muri  la  1780  în  Bucuresci.  Fiul  seu 
era  Fityţ  I^^,  marele  vistier,  n.  1799,  unul 
din  principalii  boieri  ai  ţerii  la  începutul  se- 
coluloi ;  fusese  propoa  printre  candidaţii  la  tron 
tu  1821,  c&nd  era  clucer  mare.  Se  însură  ca  o 
Cărpenişancă,  avSnd  mai  mulţi  copii,  din  cari  de* 
scind  actualii  membri  ai  familim.  [L.] 


8* 


Digitized  by 


Google 


Unde  —  Uvins  Androiuraia. 


116 

Uide,  T.  Lude. 

UiM|lt  80  D  om  esc  ÎD  BocMTina  nîace  colomi 
roseuci  aşezate  pe  lingfi  Romăni  pe  moşii  bo- 
ieresci  şi  inSnăstiresci.  Astfel  de  colonii  au  fost 
pe  moşiile :  Homorol,  de  Qode  Doinirea  unui  oStun 
Iău(}ii  Homorului  sau  Liudi-Homora;  Horecea, 
de  unde  Liudii  Horecii  sau  Uudi-Horeoeai  Sam- 
sonesci,  de  unde  Liu(}ii  lui  SaDison,  eto.  Dintre 
aceste  colonii  a  devenit  comună  rurală  numai 
lAwţii  Botnorului,  atenenţă  la  parocbia  Co- 
mănesci,  moşie  mănăstirească  în  căp.  şi  j.  Su- 
cevei în  Bucovina,  are  844  loc.  (768  ort-or., 
32  rom.-cat.  44  mos.).  o  şcoală  pnraară. 

Pr.  I.  G.  Sbiera.} 

Linkliit  (Siukiu,  Luciu),  grupă  de  iosole  ja- 
poneze ÎD  Oceanm  Pacific,  între  Einaa  şi  For- 
mosa,  3983  km*.,  ou  560,000  loc. 

UMnlţa,  oom.  în  Ylaoho-Meglen,  oa  3000  loc. 
in  apio[ţiâTB  de  Ohievgfaîeli  îd  Macedonia.  (V. 
Mefpeaiţi.) 

LIvade  şi  Uvede  (pL  livetji),  mnonim  cu  ţin<4- 
Id  Muntenia  se  mai  qioe  livade  şi  la  {dantapunile 
sau  grădinile  de  pomi  ou  iarbă,  b.  e.  lirade  de 
proni,  de  meri,  eto. 

Uvadhl,  oom.  arămănească  cu  2000  loc,  e  lo- 
cuită numai  vara,  situată  la  Paiio-Flanina  în 
Macedonia. 

Uvadhea,  corn.  arămănească,  v.  Ylaoholivadhon. 

Livadia,  1)  L,  (Lebadea),  oraş  în  nomarchia 
grec.  Attica-Beoţia,  la  poalele  muntelui  Helibon ; 
ca.  5000  loc.;  reşedinţă  episcop.  Mai  nainte  în- 
treagă Grecia  de  mijloc  (Hellas)  purta  numirea  L. 
2)  L.,  proprietate  a  împăratului  fiusîei  la  sudul 
Crimeei,  lângă  scalda  de  mare  lalta. 

Lhraa,  monte,  t.  Liban. 

Llvedeni,  (ung.  lAvazeny),  corn.  mica  în  Trs., 
cott  Hnoedoara,  3866  loc.  (1891)  Romfini  şi 
căţira  Magh.  şi  Gennaai ;  staţiune  de  cale  ferată. 

Livsrpoai,  unul  dio  cele  mai  maii  oraşe  ale 
Angliei  (550,0(X)  locnitori)  Şi  nnol  din  marile 
centre  comerciale  ale  lumii  maritime;  posedă 
docuri  q)leodide,  a  căror  constmcţiune  a  costat 
preste  o  jnmetate  de  miliard.  Importează  cu 
deosebire  grftoe  şi  bumbac;  bumbacul  e  trimis 
de  aci  în  Manchester,  unde  se  ţese  pentru  în- 
treaga Europa.  [B.] 

LMa,  Drmilla,  femeie  de  rară  frumseţă,  soţia 
împ.  August  şi  mama  împ.  Tiberiu,  n.  56  a,  Chr., 
t  28  Sept.  29  d.  Cbr.  Despărţit  de  soţia  sa  Scri- 
bonia  a.  Chr.),  August  silesce  pe  Tiberiu 
Claudiu  Nero  să  se  despartă  de  L.  spre  a  o  lua 
e!  de  soţie.  Femeie  superbă  şi  deşteaptă,  avea 
mare  influenţă  asupra  împeratul  ui ;  în  testamentul 
aeu  August  o  nomeace  erede  universal  imprennă 
ou  fiul  ei  Tiberiu,  dela  primul  bbbat  Cu  Ti- 
beriu DO  s'a  putut  înţelege  la  domnire,  dene- 
gfindu-i  acesta  înrîarîrea  ce  o  avea  pe  timpul 
lui  August 

LIvinjutone,  David,  călător  african  renumit, 
n.  13  Mart  1813  in  Blantyre  lângă  Gtasgov, 
din  părinţi  de  rfind.  La  etate  de  10  ani  lacră 
în  o  fabrică,  şi  din  câştig  cumperă  cărţi,  din 
cari  studiază,  şi  în  etate  de  16  ani  cetesce  clasicii 
Horaţia  şi  Vii:gil.  Mai  târijiu  studiază  medicina, 
teologia,  şi  în  cele  din  urmă  se  faoe  misionar 
şi  trece  în  Africa.  Din  1840 — 49  trăiesce  în 
staţiunea  misionară  Mabotsa,  dedicat  oficiuiai 
seu.  La  1849  face  prima  călătorie  îa  centrul 


Afrioei  şi  deaoopere  lacul  Ngami  şl  rîul  oe  is- 
Toresce  dtn  acesta,  S^ia.  Intre  1851— &3  des* 
00  pe  re  rîal  Liambey  (âmbed  sup.),  preste  Cas- 
sânge  trece  în  Loanda  (1854).  Intre  1854 — 56 
străbate  continentul  din  vest  sj^re  ost  şi  dă  de 
cataractele  Victoria.  Reîntors  id  Europa  scrie 
primul  raport  despre  descoperirile  sale  (Hissio- 
nary  travels  and  researches  in  South  Africa. 
Lond.,  1857).  Din  autorisarea  guvernului  englez 
străbate  din  nou  Africa,  însoţit  de  mu  mulţi 
bărbaţi  de  sciinţă.  In  1858  din  rîal  Zambesi 
trece  în  riui  Sohire  şi-I  urmăiresce  pfină  la  isvor 
lacul  Nvassa,  16  Sept  1869),  nu  departe  de  acest 
ao  dă  de  altul  Scbirva.  La  1864  se  nintoaise 
în  Europa  şi  publică  resnltatnl  descoperirilor 
(Narrative  of  an  expedition  to  the  Zambesi).  In 
1865  este  numit  de  oătră  Ao^ia  consul  pentru 
Africa  ^  ÎQ  această  calitate  sosesoe  în  toamna 
anolui  1865  îo  Zanabar.  Călătoria  o  începe  acum 
din  est  pe  rîul  Rovoma,  în  1866  ajunge  laNyassa. 
nu  depuie  spre  sud  trece  preste  rîul  Tscham beai 
(isvorul  riului  Congo),  atinge  sudul  lacului  Tan- 
ganyika,  în  Nov.  dă  pr«te  rîul  Lualaba  (Ckingo), 
ajuDge  ia  lacul  Moero,  de  unde  se  reîntoarce  în 
Casembes.  De  aici  pleacă  spre  nord,  spre  a  ajunge 
la  ndsobidschi  pe  coastele  lacului  Tangaoyika, 
însă  e  nevoit  din  causa  ploilor  să  se  reîntoarcă. 
C&lătoresce  deci  rore  vest  ţa  dă  presto  lacul 
Bangveolo.  In  1889  străbate  din  nou  spre  nord 
^  dăde  lacul  Tannnyika,  pe  care  meigSnd  ajunge 
Ia  Udschidschi  (13  Martie).  In  1870  străbate  prm 
Manjema  ajunge  până  Ia  localitatea  Nyangve 
lângă  rîul  CoagOf  insă  secat  de  toato  isvoarele 
şi  bolnavde  picioare,  se  reîntoarce  îo  Udschidschi 
(în  23  Oct  1871).  Preste  5  4ile  dă  preste  el  aici 
(28  Oct.)  călătorul  Stanley,  trimis  expres  peutra 
căutarea  lui  Liviogstone.  In  societatea  lui  Btanley 
călătoresce  pe  laoul  Taoganyika  spre  nord,  şi 
constată,  că  din  acest  lac  nu  se  varsă  spre  nord 
nici  nn  nu,  deci  Tanganyika  nu  se  ţine  de  si- 
stemul i4>elor  Nilului.  In  1873  pleacă  cu  Stanley 

Eftnă  în  Unyanyembe,  Stanley  vine  în  Europa, 
I.  dă  din  non  spre  sud,  în  Carembes,  iuuIq 
moare  în  1  Maia  1873  de  disenterie.  Osemintele 
i-s'ao  adus  în  Europa  şi  s'au  îngropat  în  1874 
în  mănăstirea  Westminster  din  Londra.  A  fost 
unul  dintre  cei  mai  distinşi  scrutători  u  Africei. 

Uvlstoaa  R.  Br.,  (botaa.)  gen  de  Palmieri, 
trib.  Sabalee,  ca  vi^o  17  specii;  tulpina  lur  rar 
e  înaltă:  frunzele  sunt  flabetiforme;  orosc  prin 
China  {L.  dtinenns  R.  Br.).  Australia  CL.  aw 
straîig  MaFt.),  Olanda  nouă  (L.  inermis  R.  Br. ; 
mugurii  ei  sânt  comestibili,  iar  din  frunzele  tj- 
nere  se  confecţionează  pălării  ş.  a.).  India,  Co- 
chincbina,  Archipelagul  mălaie.  [8.  Şt  R] 
Uvll,  Andreiu,  v.  Pop,  Livio. 
UvIm  ADdronieiia,  (260-209  a.  Chr.},  originar 
din  Tarent,  adus  ca  prisonier  în  Roma  de  cătră 
consulul  Papirius  Cursor,  el  este  vendut  lui  Li- 
vius  Salinator  şi  acesta  observând  intelieeuţa 
şi  cultura  ce  poseda  sclavul  seu,  îl  libera.  Câtva 
timp  L.  A.  se  îndeletnici  ou  profesoratul,  a|>oi 
începu  să  imiteze  pe  tragicii  greoi  Eschile,  So- 
phocle  şi  Earipide.  Tot  L.  A.  a  tradas  în  ver- 
sori satumine  Odiseia  lui  Homer.  In  a.  207 
L.  A.  este  însărcinat  să  compună  un  himn  de 
resboiu  pentru  înfrângerea  lui  Uasdrubal  la  flu- 
viul Metaur.  L.  A.  este  socotit  ca  părintele  tea- 
trului şi  literaturii  latine.  [Caion.] 


Digitized  by  Google 


Idvius  TitnB  —  Lobeliaoeae. 


117 


LiWn  TttH,  uqdI  din  cei  mai  însemnaţi  istorici 
ai  antichităţii,  n.  59  a.  Ohr.  la  Fadua,  veni  în 
Roma  sub  August,  care  se  făcu  patronul  şi  amicul 
seu.  Opera  sa  principală  e  Istoria  romană  (Hi- 
stonarum  ab  urbe  condita  libri  qui  supersant) 
dela  zidirea  Romei  pină  la  moartea  lui  Drasus, 

9  d.  Cbr.f  în  142  de  cărţi,  împărţite  de  copişti 
în  decade.  Adî  sânt  numai  35  de  cărţi,  primele 

10  p4Dă  la  anul  Biamei  460,  oartea  21—45  dela 
aoii  Komel  530—686,  «i  cartea  136  ^  137.  Din 
celelalte  n'an  remas  decit  fragtnente  şi  sumanul 
lor,  f&CQt  probabil  do  Florus,  după  cari  Freln- 
sheinias  a  încercat  să  reîntregească  istoria  lai 
L-  T.  prin  ale  sale  >8applementa<.  Pentru  bo- 
găţia şi  frumseţa  stilului,  plin  de  o  morala  să- 
nătoasă şi  de  OD  nobil  patriotism,  istoria  lui  T.  L. 
e  considerată  ca  o  o^ră  magistrală,  deşi  îd  ou- 
noscinţa  lucrurilor,  in  expunerea  fără  părtinire 
a  adeTeroIoi  istoric  şi  în  alegerea  isvoareloT  L. 
e  inferior  altor  istorici.  Ediţiuni:  Drakenborch, 
Amsterdam  1731,  Stnttgart  1820—28;  Madwig 
Ussine,  1873;  Weisaeiwom;  Lemaira;  Nisaid, 
text  Xitin  ^  francez.  Literatură:  Uachiavelli, 
«Diaconi  aopra  la  prima  decade  di  T.  L.<;  Lach- 
mann,  »De  footibas  historianun  Titi  Urii«;  H. 
Taine,  ■Gssai  sur  "nte  Live* ;  Uadwig,  »Emen- 
datîones  Livianae* ;  Wolflin,  'Livianische  Eritit 
uod  liviantscher  8pracbcebrauob> ;  Hommsen  und 
StDdemnnd,  «Analecta  liriana*,  ş.  a. 

[M.  Strajanu.] 

Uvlud  şi  iMonia,  (rus.  Lifljandskaja  ^ber- 
nija),  gnvemament  rusesc,  una  dintre  provinciile 
baltice  Ia  golfol  Riga,  47,030  km',  cu  numeroase 
insule  91  lacori.  Loc.  Germani,  Ruşi,  Israeliţi, 
Letţi  şi  Estoni.  Ocup.  principală  aghcuitura,  eco- 
nomia de  vite.  pescăritul,  veoatul. 

Uvanw,  pior.  ital.,  cupria(jând  şi  insula  Elba, 
»t3  km*,  on  120,798  loc.  (1890).  Capitala  L. 
(Ţechini  Portus  Libumas)  e  oraş  întărit  şi  cel 
mai  însemnat  port  comercial  al  Italiei  Ia  jf edi- 
terana,  ca  78,998  loc.  (mulţi  Ovrei);  episcop, 
catedrală:  port  şi  far  renumit;  fobrici  de  pă- 
lării de  paie,  lucrări  de  coral  şi  alabastru,  şan- 
tier; comerciu  însemnai. 

Uvrie,  (fraitc.)  costum  particular,  cu  care  se 
îmbracă  sorvitorii  caselor  mari. 

Uvre  «teriiao,  numită  şi  Punt  gterling  sau 
Sovereigitf  monetă  engl.  de  aur  20  de  shil- 
lings  (sh.),  â  12pence  (d),  fineta916Vi,  pondul 
7988  gr.  =  cor.  24.—. 

L|apkeva,  (infer.),  corn.  mică  în  Une.,  coti 
Canş-Severin,  1402  loc.  (1891)  Sdrbî  ţi  Romani. 

UMreats,  (pron.  liorente),  Don  Juan  AiOonio, 
istoiie  spaniol,  n.  30  Martie  1756  în  ^ncon  de 
Solo  (Aragonia),  f  5  Febr.  1823  ia  Itadrid,  fost 
secretar  general  ai  loqniaiţinnii  din  l£adrid.  Ser. 
principală:  «Istoria  critică  a  inqnisi^umi  în 
^lania*  (4  voi.). 

UăVâ,  a  fost  succesiv  şi  aproape  în  acelaşi  timp 
nomele  unui  bit^raf  englez  (David  lÂoyd,  1625 
până  1691),  al  unui  compilator,  asemenea  englez 
tNicaiae  Uoyd,  1633  -  1680),  al  unui  episcop 
d'Ereter  (WUliam  lAoyd,  1627—1717),  al  unui 
«jgiez  (Bobert  1733— 1763),  al  unui  tac- 

liciaa,  tot  englez,  (Senry  Uo^  1729—1783) 
ţi  al  nimi  neguţător  din  Londra,  care  fondă  nn 
Ui  de  olab  san  sucursală  a  bursei,  nnde  oca- 
I«tia  principali  eran  asigaririle  maritime.  Ăcest 
aome  a  fost  dat  apoi  la  diveise  stabilimente 


de  prin  alte  ţeri.  Astfel  ZIoy(2-ul 
austriac,  fondat  în  anul  1836  de  cătră  de  Bruok, 
care  este  o  companie  şi  care,  prin  vapoarele  sale, 
exploatează  comerciul  Mediteranei  orientale. 

LIoydia  Salisb.,  (botan.)  mic  gen  din  vasta  fa- 
milie a  LUiaceelor,  tribul  Tulipeae,  cuprinde 
plante  erbacee  şi  are  numai  2  specii,  dintre  cari 
una,  L.  terotina  Salisb.,  se  află  în  mon^i  Eu- 
ropei, Asiei  şi  Amerioei  boreale,  în  pSr^le  noastre 
oresce  prin  păşunile  stăncoase  din  regiunea  al- 
pină, iar  ceealaltă  se  află  numai  în  Himalaia. 

[Z.  C.  P.] 

Lea,  (^spanj  =  laudă,  cftntec  de  landă;  după 
formă:  monolog  ori  dialog,  din  care  s'a  desvoltat 
prologul  dramatic. 

Loaada,  capitala  posesiunilor  portugheze  în 
Africa  de  sud,  zidită  la  1575  prin  Paulo  Diaz 
de  Novaes  în  faţa  unei  insule  de  năsîp  cu  nu- 
mele  L.  Clima  e  nesănătoasă,  comerciul  în- 
semnat 

Leangs,  un  teritor  lung  de  520  km.  pe  coastele 
vestice  ale  Africeî  dela  Cap  Lopez  pană  la  Ho- 
lemba.  Rînrile  mai  principale  pe  aceste  coaste 
sânt :  Sette,  Knilln,  Lnemme  şi  Chiloango.  Cliina, 
ca  întreagă  clima  pe  coastele  Afrioei.  e  nesă- 
nătoasă. Locuitorii  vorbesc  directul  Congo.  La 
începat  Portugalia  a  ocupat  aceste  locuri,  an 
urmat  apoi  Olandezii.  După  descoperirile  mai 
none  şi  dapă  contractul  de  Berlin,  in  care  s'au 
regulat  graniţele  imperialai  Congo  (1885),  coa- 
stele L.  au  ajuns  în  posesiunea  Franciei. 

Loasaces,  (botan.)  familie  de  Dîcotiledonate; 
cuprinde  plante  ierboase  sau  lemnoase,  cu  tulpioi 
uneori  volubile,  provedute  cu  peri  ligii^i  saa 
orzioâtori;  frunzele  n'au  stipuli,  siÎDt  întreg 
sau  penatisecte,  ori  lobate ;  florile  s&nt  ermafro- 
dite,  cu  unele  din  atamine  transformate  în  ata^ 
minode;  fructnl  e  o  capsulă  dreaptă  ori  saoită 
spiral.  Această  familie  numeră  preste  200  specii 
grupate  in  vr'o  10  genuri,  toate  din  America 
Bubtropic^ă  şi  temperată  (Loaaa  Adans.,  Meu- 
tedia  L.,  Blumenbachia  Schrad.,  ş.  a.);  numai 
genul  Kiswnia  R.  Br.  cresce  în  Africa  ceatrală. 

[8.  Şt  R.] 

Lob,  parte  deosebită,  rotun<}ită  a  unui  oi^aa 
(s.  e.  creer,  plamftaă).  Lobul,  lob  mai  mic. 

Lobaaov-Restowsky,  Alexiu  Boriaornei,  prin- 
cipe, diplomat  rus,  n.  30  Dec.  1825,  dela  15  Mart 
1895  şef  al  ministeriutui  de  externe  io  Peteis- 
bu^.  Are  mare  parte  Ia  crearea  alianţei  franoo- 
rosesoi,  1896  a  însoţit  pe  ţarnt  Ni<x)Iae  II  Ia 
Paris:  f  30  Aug.  1896  10  calea  spre  casă  in 
tren  la  gara  din  Sepetowska,  aproape  de  Kiew. 
1882—95  ambasador  în  Yiena,  decorat  ou  ordul 
Sf.  Ştefan.  ft] 

Mat,  (botan.)  lobcAm,  organ  lat  (frunze)  la 
marţpii  cu  divisiani  largi,  rotunde,  mai  mari 
(lom)  sau  mai  mici  (lobidi)  şi  cari  nu  întreo 
1/4  din  lăţimea  oi*ganulm  (t.  şi  bilobat). 

Lobella  L.,  (bo^n.)  gen  de  plante  din  familia 
Lobeliaceelor  cu  ca.  200  specii ;  sunt  plaate  er- 
bacee, respândîte  în  regiunile  tropice  şi  mode- 
rate; au  nori  mari  i^i  viu  colorate.  Iarba  dela 
L.  infiata  L.  se  întrebuinţează  ca  me<Ucament 
contra  afecţiunilor  astmatice.  Mai  multe  specii 
sunt  plante  de  decoraţie  căutate. 

Lobeiiaeeao,  (botan.)  familie  do  plante  din  or- 
dinul Campanulinelor,  (v.  ac.)  caraoterisată  prin  o 
corolă  neregulată.  Silnt  conoscute  vr'o  480 specii; 


Digitized  by 


Google 


118 


Loblnmitx  —  Loo  oomon. 


sânt  pUote  erbacee  saa  fratesceate,  oa  flori  fira- 
moase,  oari  se  cnltiTă  ca  plante  de  decoraţie. 

LoMtOwItz,  familie  nobiliari  boemă,  originar 
DumitĂ  Ujezd,  luftod  oomirea  L.  h  1410  dela 
castelul  L.  1459  ridicaţi  la  rang  de  baroo.  Ramul 
HasseDSteÎD  s'a  sties  1789,  ramul  Popel  1722,  iar 
nunul  Chlumetz  a  fost  ridicat  de  maxim  ilian  II 
la  rang  de  dace  imperial.  Dela  1807  poartă  titlul 
>duce  de  Raudnitz*  şi  ipriuţ  de  L.«  Actual  <joDstă 
din  2  ramuri.  Membrii  mai  maroaiiti:  1) 
Augutt  Longin,  o.  1797,  f  1842  în  Yiena,  gu- 
vemator  în  Oah^a,  cancelar  anlio  (1834)  şi  în 
urmă  direotor  al  monetiriu  imperiale.  2)  L., 
lotM  ChritUan  Gtorg*f  ^eral,  n.  1686,  f  1755 
10  Tiena.  Guvernator  în  Sicilia,  apoi  oomaodaat 
de  corp  şi  dela  1739  guremator  suprem  al  Tran- 
ulvaniei.  10  Febr.  1738,  ca  comandantul  cor- 
pului de  armată  din  Transilvania,  la  ordin  împo- 
răteso  disoalvă  dieta  din  Sibiiu,  fiind  bănuită 
că  coospirează  cu  Hâkoczi.  3)  Vencialav 
Francisc  Eusebiu,  mareşal  de  câmp,  fostul  can- 
celar al  împ.  Leopold  I,  n.  1609,  f  lt*77.  Di- 
8tiD8  mult  in  resb.  de  30  ani.  1662  preaident 
al  consiliului  de  resboia,  avend  mare  influinţă 
asupra  conducerei  afacerilor  militare  şi  diplo- 
matice. Ferdinaod  III  îi  donează  ducatul  Sa^an 
(ffilesia).  Snb  Leopold  I  canoelarj  guvernând  în 
spirit  bi^t  catolic  şi  abwlntiatio.  Cruntele  per- 
secuţiuni  contra  protestanţilor  îq  mare  parte  lui 
i-se  atribae.  Decapitarea  conspiratorilor  ungari 
Nădasdi,  Zrinyi.  Frangepan  ^că  e  opera  lui,  neli- 
sftnd  să  ajiiof^  ia  împeratul  cererea  de  graţiare. 
Prim  sfetnic  al  împeratolui,  pe  sub  m&nă  servia  in- 
teresele regelui  francez  Ludovic  XIT.  Disgraţiat 
17  Oct.  1674  şi  exilat  la  Kaudnitz  (Cf.  $i  Bariţ, 
Istor.  Trana„  voi.  I.).  4)  L.,  George,  mareşalul 
Boemiei,  n.  1835.  Unul  dintre  conducătorii  politici 
U  Cehilor.  !S)  L.,  Budolf  Ferdinand,  general 
(Feldzeugmeister),  comandantul  corpului  de  ar- 
mată IV  în  Budapesta.  A  luat  parte  la  resb. 
ÎD  1859,  66,  78  (Bosnia).  Distins  cu  numeroase 
decoraţinni. 

Ltb^toTt  lac  mare  în  Aua  centrală,  Turke- 
stanul  resăritean,  în  el  se  varsă  Tarim. 

Ltkoda,  (botaD.)tennin  poporal  pentru  Atriplex 
hortensis  (v.  ac).  L.  puturoasă,  termin  poporal 
pentru  Cbenopodium  vulvaria  L. 

LobODţ,  (labanţi),  numele  de  ba^ocură  al  impe- 
rialiştilor pe  timpul  resbouelor  lui  Bethlen,  Bă- 
koczi,  Bocskay,  Tdkoli  contra  casei  de  Habsburg. 
Unii  derivă  cuventul  din  >lauf  Haos*,  alţii  din 
magh.  >Iafancz<  =  negrijit,  sdrenţos,  laş,  fricos. 
Fruicisc  F6ris  în  >OrigineB  hungaricae*  (1693^ 
II,  156)  îl  consideră  nu  ca  nume  de  ocwi,  a 
oa  pronunţare  defectuoasă  a  cuvSntuloi  maglL 
>lom)anc8<  (înflăcărat,  iute  la  fire). 

Lsbaiinerleiil,  monerieoî  (v.  ac.)  ale  căror 
pseudopode  sunt  lobate,  neanastomosate,  ca  să 
88  distingă  de  Shuomotîerieni,  cu  pseudopode 
filamentoase,  adeseori  anastomosate. 

LcbOM,  sinonim  cu  amoeMoa,  amoebieni,  ami- 
bieni,  din  cari  face  parte  genul  Amoeba  (v.  ac.) 

Leo,  spaţiul  ce  ocupă  un  corp,  spaţiu  în  general. 

Jjoecdf  ce  e  mărginit  la  un  anumit  loc. 

JjOcatiVf  cas  particular  în  unele  limbi,  ce  ex- 
primă locul. 

LootMlo,  Jacob,  aveoturier-neguţător  italian, 
pretins  fiu  al  lui  Aron-Vodft  al  Moldovei  (v.  ac) 
ţfl  pretendent  la  tronul  «părintelui  8eu<  pe  vremea 


domniei  a  doua  a  lui  Ştefan  Tomşa  (1622 — 33). 
Acestui  >Ioan  lacob  Voivoda»  inspirase  gind  de 
domnie  datornica  sa  sultană  vatidea,  care  voia  sA 
scape  de  el  prin  fagădueli  de  sprijin.  L.  umbla 
Bă  doboare  pe  Tomşa.  £  combătut  însă  de  Ve- 
neţia, care  era  bine  cu  Turcii,  şi  cade  sub  greu- 
tatea datoriilor,  fiind  închis  pentru  acestea.  Hai 
tfinjia  se  trezesce  din  acest  vis  de  domnie  şi 
ajunge  n^ţâtor  de  cai  pentru  armatele  vene- 
ţiane,  în  Muntenia  (1630). 

Lecallsart,  în  genere  înseamnă  a  face  loc, 
a  fixa  un  loc.  In  alt  înţeles  L.  înseunoă  şi  a 
mă^nî  locul  de  aflare,  s.  e.  a  localisa  un  res- 
boiu,  un  incendiu.  Figurat  L.  este  oAnd  unei 
lucrări,  unei  opere,  unei  scrieri  se  dă  un  ca- 
racter local,  s.  e.  naraţiune,  poveste,  comedie 
tocalisată. 

L.,Locali»aţiunâ,(l(a.Jln  psichologie  acel 
moment  în  procesul  de  ezteriorare  al  stărilor 
sufletesci,  în  vîrtutea  cimia  ele  par  că  sSnt 
simţite  la  un  anumit  ioc  pe  suprafa^  trupului 
sau  în  un  medular  al  acestuia.  In  virtutea  lo- 
calisării,  stările  sufletesci  localisate  se  recunosc 
ca  oisce  fenomene  născute  din  contactul  ce  s'a 
întemeiat  la  acel  loc  între  stimulul  extern  si 
nervul  sensitiv.  In  vîrtutea  L.-i  (}icem,  s.  e.  că 
ne  dor  dinţii,  ne  dor  pidoarsie,  capul;  că  me 
doare  un  deget  fiiodoă  mi -a  intrat  un  spin  sub 
unghie,  deşi  sensaţiunea  de  durere  nu  s'a  produs 
în  deget  ci  in  suflet  Se  localisează  mai  cu  samă 
stările  elementare  de  consoiinţă:  sensaţinnile  91 
sentimentele.  Cf.  Pletosu,  pnchol.,  p.  49.  [Pl.J 

LooaţiHne  sau  incMriare,  este  uu  contract  prin 
care  te  obligi  a  pune  la  disposlţiuuea  unei  per- 
soane un  lucru  Sfui  o  lucrare.  Când  e  vorba  de 
păment,  L.  se  numesce  arendare.  Proprietarul 
trebue  să  predea  lucrul  şi  să  facă  ca  chiriaşul, 
locatarul,  si  se  poată  folosi,  neîmpiedecat,  în 
tot  timpul  locaţiunii.  Locatarul,  în  schimb,  da- 
toresce  pr^,  chiria.  Partea  oare  se  ţine  de  con  - 
tract,  are  dreptul  să  ceară  stricarea,  resiliarea, 
looa^unii.  Loeafiumk  ereditare  cunoscute  sub 
numele  de  emfiteuse,  besman,  embatic,  nu  se 
mai  pot  înfiinţa,  dar  cele  existente  se  păstrează. 
(A.  1415,  cod.  oiv.  Rom.) 

Lm  MHHI,  terminii  cu  cari  îu  retorică  se 
designează  un  isvor  sau  punct  de  vedere  din  care 
un  orator  poate  scoate  argumente  pentru  ori  ce 
fel  de  caufii  ar  susţine.  L.  comune  sunt  intrin- 
teci,  când  punctele  de  vedere  se  găsesc  in  însăşi 
constituţia  subiectului.  Astfel  definiţiunea 
ne  dă  mijlocul  de  a  scoate  armamente  pentru 
o  causă,  ezpUcftnd  înţelesul  unui  lucru^  în  con- 
formitate cu  aoea  .cauBă,  enumeraţiunea 
ne  ajută  la  argumentare,^  desoompundna  o  idee 
în  alte  idei,  oari  sfint  mai  notrivite  pentru  sus- 
ţinerea  unei  cause;  genul  şi  specia  ne  dă 
mijlocul  să  caracterisăm  o  idee  prin  altele  ca 
sfere  mai  întinse  pentru  trebuinţa  caosei,  eto. 
Toate  aceste  punote  de  vedete,  împreună  ou 
altele:  comparaţiunea,  contrariile,  re- 
pugnantele, împrejurările,  antece- 
dentele şi  coosecuentele,  sânt  L  co- 
mune intrinseci:  ele  sunt  scoase  din  aualisa 
subiectului,  h.  comune  extrimeci  sunt  isvoarele 
ce  ne  pot  servi  de  argumente,  dar  cari  nu  sunt 
scoase  din  obiectul  însuşi.  Astfel  se  poate  proba 
adeverul  unei  cause  prin:  legi,  svon  (faimă), 
jurământ,  martori,  torturi,  eto.  [D.J 


Digitized  by  Google 


Looh- 

iMsk,  (marinÂ),  iDBtnunent  care  iodică  vitesa 
bastimeotuloi  îd  maro.  Gradaţia  este  în  unit&ti 
Domite  nodurif  ţl4-62  m.,  adeci  Vim  "liU 
marini);  Dodorile  sânt  impftrtite  în  <}wîniL  Pe 
vasele  de  coineroiu  ş  chiar  de  resboia  sânt  aoani 
L.  mecanice,  cari  înregistreaxi  aatomatio  na- 
menil  de  ÎDvîrtitari  ce  faoe  o  elice  ataşaţi  de 
o  saalA  lisată  îd  coatinan  în  mare  la  pupa  va- 
snJai ;  din  numerul  ÎDvîrtitarilor  elicei  se  deduce 
ntesa  vasului.  Id  fine  pe  vasele  de  resboiu  sunt  şi 
L.  electrice,  cari  prtntr'mi  telefon,  dau  iarăşi  nu- 
meral îavîrtiturilor  elicei.         [Constant  B.] 

Lwilwi,  (grec)  diviaiune  militară  la  Hparta; 
annata  sparta  era  împărţită  ta  secL  V  a.  Ghr. 
ÎD  12  lochii,  oomandate  fiecare  de  căte  un  lo- 
chogos.  Efectivul  nominal  era  de  500  bărbaţi 
pentru  fiecare  L.  [Caion.] 

LMka,  iofciL  renumit  filosof  englez,  n.  1632 
în  Wringttm  unţă  Bristol;  şi-a  ttout  stadiile 
în  "Westminster  şi  Oxford  în  sciinţele  naturale 
şi  în  medicină,  t  la  Oates  în  1704.  8crieille 
lui  an  fost  publicate  într'o  ediţie  completă  în 
9  tom.  la  Londra  în  1835,  iar  sorierile  filosofice 
ale  Ini  la  1^4  în  2  tom.  Intre  aceste  oea  mai 
iasemoată  este  £BSay  coDceraiug  baman  uoder- 
litanding  (Încercare  asupra  ra^unii  omenesci), 
ÎD  4  cărţi.  In  ea  se  cuprind  vederile  lui  filosofice, 
cari  pe  scurt  se  pot  formula  în  următoarele: 
Na  sunt  idei  înăscute ;  sufietiil  la  început  este 
tabttla  rasa.  Toate  conoecinţele  aoastre  îşi  au 
originea  ia  experienţă  şi  le  cişttgibn  parte  prin 
seiwaţiani  sau  percepţiunea  externă,  parte  prin 
reflexiane  san  porcepţiuDea  intomi.  Idule  oe 
Ie  avem  sânt  sau  simple  (elementare)  sau  Oom- 
posa  (complexe).  Pe  aceste  le  formează  inte- 
lectal  prin  combinare  din  cele  simple.  (Dele 
compuse  se  ivferă  ia  însuşiri  (modi),  la  sub- 
stanţe şi  la  relaţioni  (cele  trei  categorif  ate  Iui  L.). 
Ideile  simple  sâat  reale  şi  complete,  cele  com- 
puse neoomplete.  Existenţa  lui  D^en  o  susţine 
L.  prin  arţumeutul  cosmologic:  Principiul  seu 
moral  este  fericirea.  Prin  Essay,  L.  a  devenit 
iotraieietorul  empirismului  psichologic  şi  îmunta- 
merg^ml  lui  Kant  In  afară  de  fllosofia  propriu 
disă,  L.  prin  tratatele  sale  as(q)ra  regimolui  civil 
vaafdi  să  întemeieze  în  mod  teoretic  liberaliwnul 
pf^tio;  prin  scrierea  sa  despre  raţionalitatea 
creştinismului  se  face  aperătonU  toleranţei  reli- 
gioase, iar  prin  scrierea  a&upia  educaţi  unei  deveni 
părintele  vederilor  pedagogice  ale  lui  Bousseau 
(pron.  Russo)  şi  astfel  al  pedagctfiei  moderne. 
(Ct  Uiberweg,  Gesoh,  der  Phil.  111,  106;  Thilo, 
Gesch.  der  Pliilos.  II,  78.1  [PI.] 

Lsoli-OMt,  (englj  contra-grevă  a  patronilor  faţă 
de  aceea  a  uvrierilor.  Se  încuie  uşile,  se  închid 
atelierele,  iar  luciătorii  grevişti  siîat  daţi  afară 
cu  grămada.  [Nig.] 

LwMWbil,  o  maşină  transportabilă  eu  vapori. 

LaoMMtiva,  o  maşini  cu  vapori  oe  se  mişcă 
prin  paterea  vaporilor  sei  pe  o  cale  făcntidin 
raliuri  (^e).  v.  art  Maşine  ea  vapori. 

taettMWrt,  al  doilea  grad  ofioereso,  oare  ur- 
mează du^  subloooteneat.  L.  ^ne  locnil  coman- 
dantului seu  (c^Htan),  (And  aOBSta  lipsesoe. 

LiCMt,  V.  Leutschau. 

Leetlittr,  san  locotenent,  oel  oare  iniocniesce 
pe  un  ^tul  îiitr*o  demoitate  sau  funcţiune  oare- 
care. LoefUior  de  Domn  e  acel  oai'e  înlocuiesce 
pe  principe  sao  rege,  oănd  an  resboia,  saa  ori  oe 


Loess.  119 

altă  cansă  împiedecă  pe  acesta  de  a^şi  exercita 
autoritatea,  sau  oflnd  lipsesce  un  titular.  In 
Franda  în  diferite  timpuri  au  existat  titlurile 
de:  lieatenant  du  roi,  lieat.  general;  lient  civil, 
lieut  criminel,  lient.  general  de  police.  (v.  şi 
art  Locotenent.)  [L.] 

LoMlnţa,  V.  Casa. 

Loouleţe,  sat  în  Rom.,  v.  Olodeoi. 

LocHlIOid,  (botan.)  se  numesce  debisceoţa  unui 
fruct  matur  plurilooular,  când  fiecare  loje  a  lui 
se  creapă  pe  la  mijlocul  ei  şi  în  Iviog,  ca  să  iasă 
semeoţa;  s,  e.  fructele  de  Bame,  Bumbac,  ş.  a. 

Leoiiliis,  (botan.)  hje,  cavităţi  umple  ori  mul- 
tiple, oe  se  găsesc  în  ioteriorul  ovarului,  anterei, 
fructului,  ş.  a.  (v.  şi  bilocnlar). 

LMUtteana,  familie  boierească,  originară  din 
părţile  Olteniei,  unde  în  vechime  era  printre 
boierii  mai  însemnaţi,  dar  mu  pe  urmi  deveni 
de  importanţă  secundari.  [L.] 

LooastMi,  ooro.  mr.  în  Rom.,  j.  Dolj,  com- 
pusă din  4  cit.  cu  2655  loa  (Dioţ.  geogr.  189ti); 
are  5  biserici  şi  2  şooiUe. 

LttDwti^M,  (zool.)  familie  de  insecte,  din  or- 
dinal Ortopteritor,  cuprinde  Lâctuta,  (Locutta 
viridiseimaj.  (v.  art.  Căluţ  de  iarbă.) 

LooutiiiM,  vorbire,  modul  de  a  vorbi. 

Lodl,  oiaş  în  prov.  ital.  Milano,  lângă  Adda, 
18,tiU9  loc.;  veohiu  castel  (acum  casaraiă);  re- 
şedinţă episoopească;  fabricaţiune  de  maiolioa, 
comerciu  mai  ales  cu  brânză  parmezan;  aci  a 
biUut  Boniq>arte  pe  A.ustriaoi  Ea  10  Hain  1796. 

Lodiovta,  (botan.)  paleola,  v.  Olamelula. 

LsteiOM,  LMU^  gen  de  plante  din  familia 
Palminilor  ou  o  singură  specie  în  insulele  Sev- 
chelles  (Oceanul  Indic).  L.  Seycheltarum  LabiUy 
ale  cărei  fructe  în  comerciu  sunt  cunoscute  sub 
Dumirea  de  nuci  de  Seyohelles  sau  cocos  de  mare. 
Fructele  acestea  ajung  până  la  o  greutate  de 
15  kgr.  şi  sunt  oele  mai  mari  dm  câte  se  cunosc. 
Albumeuul  seminţelor  aoeatuî  fruct  este  come- 
stibil, adstringent  şi  se  ^tce  că  ar  ave  şi  pro- 
prietăţi afrodisiace.  Din  fibrele  acestui  rar  pal- 
mier se  ţes  o  mulţime  de  obiecte  de  lux  foarte 
delicate. 

Lodonerla.  odinioară,  sub  duoele  Lodomer, 
provinde  p(uonesă  (slavă),  parte  mve  situată 
unde  eeto  Toihinia  de  astătji,  Ifin^  rîul  Bng, 
ctt  reşedinţa  în  oraşul  de  astăiji  Vladimir  sau 
Volinslcij.  De  present,  după  împărţirea  Poloniei 
în  1772,  îinpreană  cu  Oalitia  90.)  a  ajuns 
în  posesiunea  Aostriei. 

Lodz,  (LodsiJ,  oraş  in  guvernam.  ruso-poloD 
Fetrokov,  cu  314,780  loc.  (1B97);  L.  e  numit  şi 
■Hanchester  polon*;  industrie  de  lânării  şi  bumbac. 

Loeu,  rocă,  formată  de  o  margă  foarte  fină, 
poroasă,  compusă  de  grăunţe  foarte  mici  col- 
ţuroase, de  quartz,  aigilă  şî  carbonat  de  calciu. 
C>aracteristic  pentru  L.  sunt  concreţiuni  calea* 
roase,  păpoşe  de  L.  L.  e  o  fonnatiune  eoliana 
(praf  adus  de  vSntori),  iar  materialul  in  cea  nuu 
mare  parte  e  nămol  de  ^eţari  Fauna  găsită  îa 
L.  e  oea  caraoteristică  pentru  stepe.  L.  ocupă  în 
Bomănia  o  mare  parte  din  Moldova,  toată  partea 
estica  şi  în  speoiu  snd-estică  a  cfimpiei  române, 
Ddbrog^  şi  se  întinde  înspre  est  în  Basarabia. 
Oraţie  separaţiuuii  sale  verticale,  L.  formează 
păreţi  înalţi,  ca  la  Brăila,  Oalaţ,  Fetesci,  etc.  L.  e 
unui  din  cele  mai  fertile  pămenturi,  presintă  însă 
inconvenientul  de  o  peimeabilitate  prea  mare. 


Digitized  by  Google 


120 


Lo(6  —  LogojaWL 


LefS,  itiBolă  în  lacul  Mălar  îa  provincia  Stock- 
bolnij  cu  castelul  regal  Drottningbolm,  clădit  de 
JBcateriua  Jagelloaioa,  so^a  regelui  loan  UI 
la  înoepatnl  seci.  XIII,  v  încunginrat  de  parc 
frumos. 

iJSMtf  grupă  de  insule  Ifingă  cOBstele  Nor- 
yegieij  lipsite  de  arbori,  cu  ţermuri  fitSncoşî, 
aelbatici;  sunt  cercetate  mult  de  pescari. 

LO0a,  Constantin,  v.  Diacooovici. 

LtQaDltoeae  Endl.,  (botan.)  familie  de  plante 
dicotyledonate-gamopetale,  cuprinde  vr'o  30  de 
genuri  cu  vr'o  350  de  specii,  răspândite  prin 
regiunile  tropicale,  puţine  cresc  şi  !q  regiuoile 
temperate,  lipsesc  însă  cu  total  în  Europa  şi 
in  Asia  rusească.  L.  sânt  plante  erbacee,  fru> 
tescente  sau  arbori  şi  se  divid  în  următoarele 
2  triburi:  I  tribul  Oelsemuae,  din  care  men- 
ţionăin  genul  CMimitm  Joss.,  şi  II  tribul  Eu- 
toganieae,  din  oare  menţionăm  genurile:  8pi- 
găia  L.,  LomuMa  R.  Br.  şi  StrytAnoa  L. 

[Z.  C.  P.] 

Logirlthml  (^rec.)  unui  numer  este  oxpo- 
nentu  potenţei  (pătrat,  cub,  etc.),  Ia  care  trebue 
ridicat  alt  numer  ţbasa),  ca  să  obţinem  DUraerul 
cel  diotâiu.  Prin  urmare  dacă  a  =  a,  atuuci  n 
este  logaritmul  Iui  a  cu  privire  la  basa  a.  To- 
talitatea tuturor  logaritmilor  pentru  aceeaşi  basă 
formează  o  sistemă  de  logaritmi.  Cea  mai  usi- 
tată  sistemă  de  L.  este  cea  calculată  de  Bri^ 
(l<j24),  a  cărei  basă  este  nnmerul  10  şi  ai  cărei 
logaritmi  se  cuprind  în  tablele  Ini  Vega  (t.  ac.) 
pentru  numerii  1—10,000.  Aici  I<^.  10  m  1, 
pentru  oi  10=10S  log.  100  2,  pentru  oă 
100=10*,  etc.  Conoeptul  L.-lui  se  basează  pe 
al  potenţei  (v.  ac.).  Ciat  pentru  întrebuinţarea 
L.-ior  T.  ari  Tabie  de  logaritmi. 

Ltigla,  (ital.,  pron  loja),  coridor  deschis  pe 
de  una,  done,  ori  trei  laturi,  al  cimi  plafon  e 
sus^nut  de  pilaştri.  Renumite:  L.  de%  Lansi, 
din  secL  XIV.,  L.  deU  BigaUo  în  Florenţa,  şi 
L.-le  lui  Rafael  în  Vatican. 

Logiard,  district  protopopesc  în  diecesa  rom. 
gr.-cat  a  Gherlei  (cott  Bomoc-Dobâca),  compus 
din  12  parochii  şi  7  filii  cu  9232  suflete. 

Logica,  sciioţa  care  constată  şi  sistematisează 
legile  pe  cari  trebue  ^  le  păşească  gândirea 
noastră  peatni  stabilirea  adeveratelor  raporturi 
dintre  luoruri.  Cum  aceste  raporturi  se  urmăresc 
de  deosebite  sdinţe,  L.  s'ar  mai  pute  <}ice  că  e 
în  acest  sens  sciioţa  scitnţelor.  Logica  e  induC' 
tivă  şi  deductivă.  L.  inductivă  cuprinde  studiul 
le^or  după  cari  trebue  să  ne  conducem,  pentru 
ca  din  observarea  faptelor  de  experienţă  să  for- 
mulăm adevărul  în  privinţa  realităţii  lor.  Cea 
deductivă  cuprinde  studiul  legilor  pe  cari  trebue 
să  le  păzească  găndirea  noastră,  pentru  ca  din 
adevemri  odată  admise  să  stabilească  noui  ade- 
veruri.  Logica  deductivă  a  constituit  până  în 
ultimul  timp  toată  L.,  şi  se  mai  poate  deSni: 
sciinţa  care  stabilesoe  r^:ulele  formale  pentru 
argumentare  (cf.  Haioresou,  hapoA},  sau  sciinţa 
aoordniui  gindirii  on  ea  însăşi. 

In  acest  înţeles  L.  cuprinde  doue  cercetări 
(aceleaşi  cercetări  s'ar  pute  deosebi  şi  la  cea 
inductivă):  >una  desface  elementele  din  cari  se 
compune  argumentarea,  analisează  pe  fiecare 
în  parte  şi  le  arată  raporturile  lor  paiţiale  între 
olaltădupăcum  resultădin  analisa  făcută.  Aceasta 
se  numesce  L.  elementară  sau  anaUOcă.  Cea- 


laltă studiază  împreonarea  acestor  elemente  în 
actul  cugetării  şi  arată  deosebitele  căi  pe  cari 
apucă  inteligenţa,  pentru  a  nsMoge  convingerea 
dobftndită  despre  unele  idm  asupra  altora  şi  se 
nnmesce  metodologie  Ia  L.  jwitottetf»,  (Logica, 
Maioreson,  p.  14). 

Logie,  oeea  ce  decurge  son  pare  ci  decurge 
în  mod  necesar  dintr'o  afinnaţie  sau  tituafie 
dată;  ceea  ce  corespnnde  cn  cerinţele  Logicei. 

[Dragomirescu.] 

Lofţtdna,  funcţiune  sacră  bisericească,  pre- 
mergetoare  actului  de  căsătorie,  sau  de  cununie, 
în  care  cei  ce  doresc  a  se  căsători  fao  promi- 
siune de  căsătorie  în  viitor.  La  L.  ca  o  intro- 
ducere la  căsătorie,  în  semnul  logodirei  sau  în- 
credioţărei  se  schimbă  inelele,  şi  din  tîmpni 
încheierei  logodnei,  cei  logodiţi  se  numesc :  mire 
şi  mireasă. 

L.  la  poporal  rom.  de  regulă  se  face  în  pre- 

senţa  mai  multor  oameni,  în  casa  miresei.  După 
ce  mirii  s'au  declarat  în  presenţa  părinţilor  şi 
a  oelor  de  faţă,  că  sunt  învoiţi  a  se  oAsfttori, 
tatăl  mirelui  dă  miresei  o  sumă  de  bani  ca  că- 
pară  (arvună),  precum  şi  alte  damri,  mai  vîrtos 
o  zgudă  de  taleri  ori  de  galbiui,  cari  primin- 
do-ie  mireasa,  se  oonsideră(mirii)  de  încredinţaţi. 
Dacă  după  aceea  mirele  n'ar  voi  să  îa  în  că- 
sătorie pe  încredinţata  sa,  pierde  căpara  şi  da- 
rurile, iar  dacă  mireasa  ar  strica  încredinţarea, 
părintele  fetei  trimite  îndoită  suma  primită  ca 
cipari  şi  darurile,  prin  un  încrezut  al  seu,  pă- 
rinţilor mirelui.  L.  se  face  prin  preot  sau  Ia 
înoredinţare  în  casa  miresiî,  san  in  tnserioi 
după  tipicul  bis. 

Logofit,  (Mare  L.J,  demnitate  boierească  a 
ţerilor  romfine,  e^uivalâod  cu  cancelaml  din 
occident  Titlul  e  împrumutat  dela  Byzantini: 
'  Ao^oM^,'  demnitate  care  remase  chiar  după 
căderea  imperiului,  pe  lângă  patriarohie.  In  Mol- 
dova, L.  era  ântfiiul  boier,  president  al  divanului. 
El  făcea  şi  încheia  documentele  princiare,  în- 
tărite cu  ţidula  domnească,  pe  oare  o  purta  tot- 
deuna  cu  dineul.  In  urmă  era  un  fel  de  mare 
judecător  în  Valachia,  iar  în  Moldova  avea  afa- 
cerile dinlăuntru,  întocmai  ca  Ies  grauds  ohan- 
oeliers  din  apus.  Nu  trebue  a  se  confunda  ma- 
rele logofel  cu  simplul  logofit,  care  endemai 
multe  categorii ;  astfel :  L.  ai  doilea  şi  al  treilea, 
apoi  L.  de  divan  sau  scriitor  de  documente ;  în 
fine  L.  simplu,  titlul  onorific  oe  se  da  boierilor 
ce  stau  la  ţeară,  şi  oare,  lucru  demn  de  notat, 
era  un  titlu  încâtva  ereditar.         [O.  O.L.] 

Logograf,  nome  dat  celor  dintâiu  prosatori 
greci  în  oposiţie  cu  poeţii.  Basmele  şi  naraţiu- 
nile culese  şi  păstrate  de  aceşti  scriitori  vechi 
au  format  basa  epopeei  istorice  la  Qred  (Cf. 
MiiUer,  Fragmenta  Historicomm  Graeoonun  I, 
1841  şi  1847.) 

Loţogrif,  enigmă  sau  i^toare,  compusă  din 
difente  Utere  san  silabe,  cari  prin  variată  adau- 
gere  sau  emitere  dau  şi  înţeles  variat. 

Logojana,  dans  pop.  rom.,  se  joaoi  în  oero 
de  mai  mulţi  jucători.  Fiecare  ficior  joaoi  cu 
doue  fete,  una  la  dreapta  şi  alta  la  stânga,  pă- 
şind doi  paşi  Înainte  ou  piciorul  drept,  şi  doi 
paşi  îcderet  cu  picioml  cel  sting;  la  început 
rar,  iar  mai  apoi  des,  tot  în  modul  aretat  Săl- 
tările sunt  cam  tot  oa  şi  la  Ardeleana,  dar  se 
fac  tot  înainte  şi  unii  după  alţii. 


Digitized  by  Google 


Logomaohia  —  Lombard. 


121 


LtgaWMhla,  (ţet^')  disput»  saa  cearta  diatre 
doae  persoane  despre  an  locru^  asupra  căraia 
in  fond  sânt  de  aceleaşi  vederi,  dar  na  se  uneso 
din  prităna  deosebirii  tominilor  oe  întrebain' 
;eaai.  Ceaiti  de  vorbe. 

tUftlilo,  (9r*c)  ori  oe  deleot  ia  voibire, 
cua  80  dMoopere  cftnd  cdaers  este  silit  să  îq- 
trebniaţen  îa  mod  socdt  ^  întortodiiat  gin- 
dîiile  8cde,  dealtoiiaterl  oareot  formate.  [FL] 

LtfM,  (grw.)  origÎDal:  onvent,  dii^ţiane.  apoi 
cogetere,  noţimie,  raţiune.  Na  mai  paţin  Be  în- 
trebuinţează acest  termin  pentru  manifestaţia- 
nile  raţiaaii  şi  ca  numire  ponton  personificarea 
înţelepcionii  divine.  Ia  Big-Veda  Logos  este 
aianlfestarea  dumneijeini,  înţelepoianea  tui  Dtjeu. 
Id  Zendavesta  eete  puterea  creatoare  a  fiinţei  bu- 
preme  necreate.  Tot  aceste  însemnări  le  are  L. 
şi  în  filosofia  grecească.  In  filosofia  neoplatonică, 
mai  cu  samă  la  Hulo,  L.  este  identificat  cu 
MeesÎA  cel  promis  şi  aşteptat,  puterea  Ini  D^eu, 
mijlocitonil  între  D^en  şi  lume,  fial  nani  BăBcut 
^  etern  al  lui  D^eo,  strălodrea  perfecţiaaii  dum- 
nwjeeeci.  Pentm  ereştioism,  pe  basa  cuvintelor 
din  evangelia  lui  loan  o.  I,  v.  1,  L.  este  cq- 
rentnl  lui  D<)eu.  Messia  cel  promis,  care  «întru 
ÎDcepnt  era  la  D(}eu  şi  D4ea  era  ouveatul;  prin 
care  toate  a'aa  făcatşi  fără  de  dînBul  nimic  ou 
a'a  făcut,  ce  s'a  ficutj  este  Caventul,  care  trup 
s'a  fiicnt  şi  s'a  sălăşlait  între  noi.<  Pe  temeiul 
acestor  cavioţe  sfinţi  părinţi  u  biaerioei,  vor- 
bind de  L.,  înţeleg  totdeuoa  a  doua  persoană 
din  Trinitate,  pe  Fiul  lai  pdou,  pe  laus  Christos. 
Cf.  Heinze  die  Lehre  von  Logos,  1872;  Hamack 
Dogmengesch.  I.  [PI.] 

Ltheurli,  1d  mitoL  celtică  fiul  lai  Parsival, 
caltivAtoral  sttntului  blid,  numit  Oraai  (v.  ac.). 
Era  un  erou  trimis  de  regele  Artus,  călătoria 
prin  aer  pe  o  luntri^,  Ia  care  era  prinsă  o  le- 
bedâ,  grăbesoe  is  ajutorul  Elsei,  fetei  princi- 
pelui din  Brabant,  omoară  pe  inimici  şi  o  ia  de 
soţie,  dar  fiînd-că  aceasta  1-a  întrebat,  de  ce 
origine  e,  o  părăsesce  şi  se  reîntoarce  la  Graal. 
OennaDii  mai  amplificând  mitul,  din  materia  lui 
ao  compas  epopeiă  şi  operă.  [Atm.] 

Ltiaiftate,  (franc.)  şi  mu  bine  LeaHiaie,  sin- 
ceritate, bunăcrediaţă,  cinste. 

LoimIittţiI,  ImiiIo,  r-^^a%Jţgtupă  de  insule  în 
Oceania,  spre  est  dela  Galedoma  nonă,  274S  km*, 
cn  13,174  loc.;  descoperite  Ia  1795;  în  pose- 
Bianea  Francim. 

Lair,  rîa  în  Franofa,  310  km.,  lung,  se  varsă 
ÎD  Sartiie.  D^arUaneniid  L.-nt'Cker,  6420  bn*. 
ca  -280358  loc.  (1891);  în  partea  sudică  a  lui 
w  află  ţinutol  neroditor  nomit  8ol<^e ;  3  aron- 
dism.,  capitala  Blois. 

Laln,  cel  mai  maro  rîu  al  Fraudei,  isvoresce 
in  Cevenni,  curge  spre  nord  până  la  Orieans, 
apoi  o  ia  spte  vest  şi  se  varsă  în  Oceanul  At- 
lantic Ia  St-Naaaire;  1002  km.  lung.  (760  km. 
navigabil);  bttinnl  115,146  km*.  E  legat  prin 
canale  ca  Sadne  şi  Seine.  Afluenţi:  Mayenne, 
AlUer,  Gber,  VisoDe,  Sevre,  eto.  Departamen- 
tde:  4798  km«.  oa  616,237  loc.  (1891), 
3  artoidisni.,  oq^tala  8t-£tienne;  L.  auperior, 
5000  km*,  cu  316,735  loc.,  3  anmdism.,  ouiitala 
Le  Paj ;  X.  inferior,  6979  km>.  on  «45,!!63  Ioc., 
5  arondism-  oiqiitala  Kantas. 

lairttf  afluent  pe  sttoga  al  rîului  Loire  în 
Francia.  Bapft  aoest  rîa  s'a  munit  d^artO' 


metUul  L.,  6812  km*,  ou  377,716  loo.,  4  aron- 
dismente,  capitala  Orieans. 

Leteeleuria  Desv.,  (botan.)  gen  de  plante  din 
fam.  £ricaceelor,  trib.  Rbodoreae.  Cuprinde  o 
nngară  specie:  L.  (Au^)  procwmhena  Desv., 
ao  arbust  pitio,  ce  oreme  ia  Alpii  £aropei  şi  Ame- 
ricei  şi  în  regionea  boreal-arotioft.      [A.  Pr.j 

Ltjăt  locuri  în  teatru,  în  formă  de  cabme 
aşezate  in  jurai  sălei  de  spectacol,  separate  una  de 
aUa,  ^  aşeute  pe  un  tănd  sau  pe  mai  multe  rftndari 
suprapuse.  O  L  conţine  deia  patra  p&nă  la  opt 
scaune  şi  mai  multe.  L.  de  lângă  cortină  ee 
numesc  avanscetu.  In  unele  teatre  sunt  aşezate 
şi  L.  pe  scenă,  în  dosul  cortinei  principale,  cari 
se  numesc  L.  pentru  artişti. 

V.  şi  Art.  Fiâncma^on. 

Loki,  în  mitol.  nordgermană  unul  din  cei 
12  4ci  de  frunte,  causa  tuturor  relelor  din  lume, 
şi  anume  ^^a  al  focului  mistuitor.  Cu  muierea 
Signy  a  avut  fii  pe  Widi  şi  Narwi,  dar  cu  uriaşa 
Angurboda  a  avat  trei  urmaşi  grozavi  pe  Fen- 
riswolf,  lormiuigaodr  şi  Hei.  L.  oa  Odin  şi  Aegir 
formează  trinitatea  mitologică  şi  aonme  Odin  e 
aerul  (Zeus,  lapiter),  A^r  e  apa  (Poseidon, 
Neptan),  iar  L.  e  focul  (Hephestos,  Vulcan). 

[Atm.] 

Lokrii,  fgro.  Xoxpot),  locuitorii  provimuei  eline 
antice  Loh^  (noţiune  geografică,  căreia  un  i-se 
pot  fixa  sigur  graniţele).  L.  aparţineau  familiei 
mari  eline,  descendenţi  ai  iui  lÂikroa,  nepotal 
lui  Amphiktyoa.  Nn  au  avat  nici  an  rol  iu  istoria 
elină. 

UMIgS,  (zoolog.)  V,  Calmar. 
Lsllin  L.,  (botan.)  gen  de  plante  din  fiuniUa 
Oramineelor  (v.  ao.),  sânt  ierburi  anuale  saa 

SBrene,  ce  se  găsesc  în  Europa,  Africa  şi  Asia. 
[ai  cunoscute  sunt:  Raygratul  engle*  (L.  pe- 
rsane L.),  iarbă  de  mare  valoare  nutritivă,  nu- 
mită de  popor  Zizanie  şi  Osigă;  şi  Baygraeul 
itatian  (L.  italicum  A.  Br.),  cresoe  mai  inalt 
decfit  R.  englez  şi  are  spic  mai  rar,  durează 
numai  un  an,  pe  când  cei  dintfiiu  4—6  ani. 

LoIiardI,  sectă  eretică  lăţită  în  Anglia  în 
seci.  XIV,  care  urma  inventările  Ini  ^^olef 
(V.  WioleBţi). 

lj$m,  doi  afiueoţi  pe  dreapta  Dunării  în  Bul- 
garia; cel  mai  mare  e  în  Buiţaria  estică  şi 
se  compune  din  BjeJij-  şi  Cernij-L.,  cari  iavo- 
reso  îa  Balcani;  se  vană  în  Dnaâre  la  Busoiua. 
Celalalt  cui^  piin  Bulgaria  nordiott  şi  se  vană 
la  Lom-Palanca. 

Lom-PtUanca,  capitiJa  districtului  L.  în  Bul- 
garia, pe  malul  Dunării,  8564  loc.  (1888),  cu 
port  fluvial  şi  fortăreaţă;  emporiu  comercial  al 
Bulgariei  vestice. 

Lonuni,  rin  laterd  al  Congolui,  se  varsă  în 
acesta  in  partea  stângă.  La  Livingstone  ocură 
sub  numirea  Toung.  Pe  ţermurii  lui  locuiesc 
popoarele  Vatva,  Vannga  şi  unele  seminţii  de 
pitici.  (Cf.  Stanley,  Durch  den  dunklen  Welt- 
teii.  Leipztg,  Brockhaus,  1891.) 

Loman,  (ung.  LomdnyJ,  corn.  mică  în  Trans,, 
coti.  Sibiiului,  ou  1143  W  (1801)  Bomănt. 

Lonatogsilia  A.  Br.,  (twtan.)  sinonim  cu 
Heurogyue  Eechach.  (v.  ac). 

Lmbanl,  în  veacul  de  mijloc  era  un  stabi- 
lîment  autorisat  prin  unele  oraşe,  mai  ales  prin 
cele  italiene,  de  a  acorda  împrumutări  pe  amanet. 
in  timpurile  de  ff^ă,  prin  occadentul  Europei, 


Digitized  by  Google 


122  Lomlnrdia 

Mm^ii  de  pietaU^  au  înlocuit  statrilimentele  de 
Mol  acesta.  Tot  în  evol  medio  era  nsitat  cu- 
veDtul  lom&ar^t,  ca  nume  generic  sub  care  se 
designau  toţi  Italieaii  stabiliţi  în  Franda  şi  în 
Gennaoia,  pe  nnde  aceştia  fftceau  aproape  ez- 
clusiv  comercia  şi  în  special  comerciul  cu  me- 
talele preţioase  şi  ca  produsele  Blimentare  de 
prin  lodia.  Lombardii  fură  cei  dintâia,  cari  in- 
troduseră comerciul  de  bancă  în  Francia.  Io 
curând  numele  lor  deveni  sinonim  cu  cel  de  Ovreu 
şi  de  cămătar,  şi  nu  odată  fură  persecutaţi  ca 
şi  Ovreii.  O  stradă  a  Parisului  primi  numele  de 
rue  de»  Ijombardg,  stradă,  care  multă  vreme  a 
fost  centrul  financiar  al  capitalei  franceze.  Prin 
seol.  XVI  bancheni  lombanji  dispăiiiră  din  acea 
atradft  şi  fură  înlocuiţi  prin  meşteşugari  de  di- 
ferite bresle. 

Snb  Lombard  astăiji  se  înţelege  de  comun  un 
fmpriMMuf  pe  amanet  de  efecte  (împrumut  sau 
avans  pe  efecte)  sau  de  mărfuri  (împrumut  pe 
producte). 

LORibardia,  provincie  în  regatul  Italiei  la  nord. 
Numită  aşa  după  Longobar^i,  cari  568  aa  în- 
temeiat regatul  L.  Cucerită  de  Carol  c.  H ,  a 
fost  încorporată  la  regatul  franc,  Q61  ajunse 
sub  dominaţia  imperiului  german.  Trecend  dela 
un  stăpân  la  altui,  1797  Napoleon  face  diu  ea 
r^ubitea  ciealpină,  iar  1805  e  încorporată  re- 

Clui  italic.  Prin  paoea  dela  Paris  (1814)  şi 
la  (IBlfS)  o  parte  mare  a  ei  revine  iarăşi 
Austriei  împreună  cu  republica  veneţiană  sub 
numele:  regatul  lotnbard-veneţian.  Pacea  dela 
Zuricb  (1859)  o  restitue  definitiv  reratului  Italiei. 
£  hotărnicită  de  Elveţia,  Tirol  şi  Piemont;  te- 
ritoriu 24,205  km',  cu  ca.  3.957,261  loo.  £  îm- 
părţită în  districtele  administrative:  Bei*gamo, 
Brescia,  &)mo,  Cremona,  Milano,  Uaotova,  Pavia 
şi  Sondrio.  Sub  Romani  era  >Gallia  Transpadanac 
Lonbok,  una  din  insulele  Bundele  mici  (Asia), 
5435  km*,  cu  300,C0U  ioc.  Vulcanul  Rengiani  e 
de  3542  m.  înalt.  Capitala  Matu-am;  e  în  po- 
sesiunea Olandei. 

Lmkrou»  Ceaare,  a.  1836  în  Veneţia,  pro- 
fesor de  boalele  mintale  la  Pavia,  în  nnnă  di- 
rector al  unui  asii  de  nebuni  din  Pesaro,  etc. 
profesează  actualmente  la  Turin,  bucurându-se  dn 
o  reputaţie  aniversalăj  deşi  discutată  în  toate  col- 
ţurile lumii.  Agitator  îndrăzneţ,  muncitor  bamic, 
L.  a  atacat  problemele  cele  mai  capitale  ale  Bio- 
logiei, Antropologiei,  Psicholugiei,  Bociologiei,  Ju- 
risprudenţei,  Hedicinei,  etc,  lăsând  în  toate  do- 
meniile urme  netăgăduibile  şi  fulucend  în  toate 
contribuţiuDi  importante.  Printre  iucrârile  cele 
mai  importante  ale  lui  L.  merită  o  menţiuue 
specială  Omul  criminal  (1875)  şi  Omul  de  geniu. 
Pentru  prima  oară  asemenea  chestinoi  biologice 
au  fost  agitate  cu  o  argumentaţie  solidă,  şi  dacă 
vremelnica  şi  şubreda  florie  a  oelor  omenesd 
va  face  să  se  lase  uităiii  numele  lui  L.,  aceste 
Incrari  îl  vor  supravieţui  totdeuna.  Nu  ca  food, 
ca  documentaţie  sciinţifică,  dar  ca  unui  ce  a  sciut 
pune  bine  problema,  ce  a  soiut  să  o  facă  discu- 
tată. La  activul  Iui  L.  merită  a  fi  citat  şi  direcţia 
dată  de  el  studiilor  antropometrice  şi  mai  ales 
mişcarea  colosală  provocată  de  el  în  lumea  sciin- 
ţifîcă  prin  cercetările  sale  antropometrice.  Prin 
revistele  şi  bibliotecile  ce  inspiră  sau  conduce  ( Ar- 
chivio  di  Scienza  Penali;  Bibi.  di  AuUii'up.,  etc), 
prin  numeroşii  elevi  ce  a  format  h.  va  lăsa  im  loc 


—  Londra. 

in  Rounţa  uaaaltA  on  toată  superficialitatea  mul- 
tora din  nmerile  lui.  Oe  bine  ar  fi  fofit  ca  L.  să. 
no  părăsească  spiritul  sciinţiflc,  ce  il  arătă  Ia 
începutul  carierei  sale,  cănd  atrăsese,  deşi  tiner, 
chiar  atenţia  lui  Virchow.  Ceea  oe  lipsrace  lui 
L.  e  de  multe  oh  absenţa  aceetui  spirit  sciin^fic, 
pe  care  adeseori  îl  neglijează  pentru  a  căde  Ia 
nivelul  unui  gazetar  ordinar.  Psichologia  are 
dela  el  contribnţiuni  serioase  asupra  durerii  la 
omul  normal  şi  nebun,  în  cele  doue  sexe,  studii 
începute  ftncă  din  1875.  Printre  elevii  lui,  oei 
mai  de  samă  diiitre  Italieni,  e  de  citat:  Ferrero, 
Ottolenghi,  Roncoroni,  etc.  Loorările  lui  sunt 
traduse  in  toate  limbile  şi  numele  lui  e  conoscat 
poate  jirea  nialt  şi  mal  ales  prin  laorftrile  loi  seonn- 
dare  şi  dapft  citaţii  de  a  treia  saa  a  utra  mAnft. 

[Vasobide.] 

I  IMşIfT.  piso  în  munţii  Xatră  la  nord-vestal 
Ungariei  în  cott.  Scepuş,  3264  m.  înalt  (al  dulea 
după  înălţime).  Urcarea  lui  reoere  timp  de  5  ore. 

Lonoaotsow,  Mihaii  Vasilieoici,  poet  liric, 
n.  1711  in  satul  Denijoskva,  f  4  Apr.  1765  în 
tetersbuig.  Fm  de  p^oar  sărac.  A  studiat  în 
Petersburg,  Marburg  şi  Freibei^.  1745  prof.  de 
chimie,  1764  consiber  de  stat.  £1  a  scria  prima 
gramatică  rusească  sistematica,  prin  care  a  scos 
Umba  vie  msească  de  sub  tatela  limbei  bisericesci 
slavone.  Op.  compl.  i-le-a  publicat  Acad.  ras.  din 
Petersburg  (1803)  în  6  voi.  [t] 

Lom  Palanca,  v.  Lom. 

LoDwha,  (Lomîa),  guvern,  rusesc  în  partea 
nordică  a  Poloniei  nisesci,  măi^ginaş  cu  Prusia 
estică.  12,087  km*,  ou  613,792  loc.  agricultori 
şi  economi  do  vite ;  industria  e  representată  prin 
160  fabrici.  Solul  în  mare  parte  e  mlăştinos. 

L6na,  comuna  în  Tra.,  t.  Luna 

Lanohidit,  v.  Marcasit 

Lsnohltlt  L.,  (botan.)  gen  din  familia  Poly- 
podiaceelor,  semănând  mult  cu  Pleris,  cu  vr'o 
5  specii  din  regiunile  tropicale  şi  subtropicale; 
L.pubescens  Wild.,  originar  din  Africa  tropicală, 
se  cultivă  in  âorâiii;  alte  specii  L.  hirsuta  Lt. 
din  Brasilia,  L.  oceidetUaiia  Bak.  din  Africa  tro- 
picală şi  Madagascar,  etc.  [8.  Şt.  R.] 

Lendonderry,  portal  Irlandei,  oraş  cu  29, 1 1>5  loc, 
face  un  comerciu  important  mai  ales  caliverpool. 

Londra,  (LondonJ,  capitala  imperiului  britanic, 
şi  cel  mai  important  emporiu  comercial  al  lumii, 
situată  pe  ambele  mtduri  ale  rîuiui  Tbemse,  ocu- 
pând un  teritoriu  de  305  km*,  cu  4.433,018  loc. 
(1896),  dintre  cari  vr'o  100,000  străini:  Germani, 
Poloni,  Unşi,  Francezi,  etc.  Socotind  şi  suburbiile 
»Marea-L.<  cuprinde  un  areal  de  1792  km',  ca 
6.291,677  loc  (1697).  Părţile  principale  ale  ora- 
şului sunt:  1)  Oity,  simburele  L.-ei,  sediul  co- 
merdului  universal,  cu  37,705  loo.  2)  Wetlendf 
ou  strade  largi,  regulate,  reşedinţa  oficiilor  mai 
înalte  şi  a  lumei  elegante;  ambe  aceste  părţi 
sunt  dela  Themse  spre  nord.  3)  Părţile  situate 
în  sudul  Theinsei  (Bouthwark,  Lambeth,  etc.) 
siint  central  industnei  de  fabrici  şi  manufac- 
tură. 4)  Ostend,  de-a  lungul  portului  pe  ţermul 
nordic  al  riului,  e  centrul  oomeroiului  maritim. 
5)  Nordend,  format  în  deceniile  din  urmă  prin 
anexarea  mai  multor  comune.  L.  e  împărţită  ia 
28  cercuri  electorale  şi  trimite  în  parliament 
59  deputaţi.  Stradele  principale  (în  total  11,000) 
pornesc  dela  bancă  spre  Westminster,  deia  Xbemsa 


Digitized  by  Google 


Londres  —  Loiigobar4i- 


123 


şi  dela  biserica  Sf.  J^aul.  L.  are  48  parcuri  şi 
grădini  pablice,  între  cari  flydepark,  James-, 
Green-,  uegentspark  ou  grădină  botanică  şi  zoo- 
k^ca;  34  pieţe,  80  Squarea,  19  podari  preste 
Themse  (podul  Tower  806  m.,  podol  L.  oo  5  ar- 
euri,  eto.),  tanelari  de  tren  ordinar  şi  electric 
pe  sub  Ihemsa.  Zidiri  principale:  reddenţa  re- 
gală (mai  uainte  BucbinghamhouBe) ;  palatul  8t- 
James,  reeideoţa  de  mai  oainte,  cu  pinacotecă 
preţioasă;  'Whitetudl;  palatul  Eensington  (co- 
lecte de  picturi  din  şc»ala  bizantină,  italiană, 
germană  şi  olandexă  a  seci.  XIV— XVI) ;  Apsiey 
House  (Dumeroase  opere  de  artă);  Bridgewater 
Hoose  (pinacotecă  renumită);  palatul  Westminater 
(casa  parlamentului,  zidit  1837  in  stil  gotio ;  bogat 

10  opere  de  artă)  şi  Weetroiaster  Haal,  o  uriaşă 
adă  in  stil  gotic;  în  Whitehall  sdnt  mari  edifloii 
publice  teaTemol,  tesaniol,  adminditatea);  Bur- 
lington Honse  (leşedinţa  nnoiaiulor  sciinţifioe); 
Tower  (veche  fortăreaţa  Itogă  Dhemse,  ou  ar- 
senal, camera  clenodiilor,  eto.) ;  palatul  de  cristal 
san  al  industriei  (zidit  1851,  au  obiecte  de  artă, 
parc,  artificii  de  apă,  eto.);  ioRtitutul  imperial 
(mosen  indic,  exposiţle  colonială);  bnrsa;  55  teatre, 
3  mari  sale  pentru  raosică;  8  închisori.  Bise- 
ricile nu  an  însemnătate  architeotonică,  mai  im- 
portantă e  catedrala  Sf.  Paul,  zidită  14175—1710 
in  formă  de  cruce,  apoi  abaţia  Westminster  (locul 
de  încoronare  şi  îmnormentare  al  regilor;  nu- 
meroase monumente  ale  bărbaţilor  renumiţi). 
MummmU  sânt  86,  între  oari :  Prinţul  Albert 
(53  m.  înalt),  Waterioo,  Wellington,  Tork,  Nelson 
(59  0lX  aonl  CUeopatra,  eto.  Itutitute  teHntiflee 
fi  de  «uiă:  UnlvetBitr  College  şi  Sing's  (Tollege 
pentru  cnaUficaţia  aoDdemioă;  10  şcoale  teo- 
Joştce,  academie  militară,  şooalăde  marină,  colegiu 
oriental,  institut  poUtechnic,  11  şooale  de  me- 
dicină în  legătură  ou  spitale,  2  şooale  de  medici 
veterinari,  11  aemînarii  de  înveţători,  institut 
technîc;  musenl  britanic  (zidit  1823—57,  cea 
mai  boţată  coleoţiuDe  din  lume:  bibliotecă  de 
1-6  milioane  tomuri.  40,000  manuscripte,  opere 
de  artă,  pinacotecă,  antichităţi  estindice,  chineze, 
assiriene,  ef^ptene,  otc.) ;  societăţi  savante  (Boyal 
Socictjj  societăţi  de  astronomi,  gec^ţrafi,  zoologi) ; 
aoadmid  de  arte,  numeroase  musee,  3  şcoale  de 
mosică,  numeroase  şcoale  medii  şi  poporale  (parte 
confesionale,  parte  aec<»ife8ionalâ);  in  L.  apar 
786  4iare  ^  reviste.  InatituU  de  binefacere:  so- 
cietatea biblici,  92  Bo<netăţi  de  misiuni,  asile  de 
copii  gisitiţ  147  sfntale,  12  sanatorii,  38  asile 
pentru  săraci,  24  asile  pentru  cei  fără  locuinţă, 

1 1  ţţxiale  pentru  săraci.  In  L.  sunt  180  oluburi. 
Poliţia  nnmeră  15,000  oameni.  Industria  e  în- 
floritoare: 110  mari  stabilimente  de  berărie,  fa- 
brici de  zahăr,  şantier,  tipografii,  fabrici  pentru 
mărfori  de  mătasă,  aur,  oţel,  arnnt,  Ifină,  bumbac, 
instrumente,  şelarii,  sticlă.  Comeroiul  L.-ei  e 
Deaseneoat  mai  mare  fiind  *A  din  întreg  co- 
meFoiid  britanio;  el  e  ajutat  de:  Banoa  Angliei 
(fondată  1694,  oi^ital  14,563,000  Uvre  Bterl.,  di- 
vidanda  9%))  ^kh  324  binrâ  şi  oase  de  banoăţ 
aearing  Hoase,  bursa  r^^ă,  bursa  pe  acţii  şi 
alte  burse  spedale,  14  bazaruri,  8  doouri  (cele 
mai  mari  din  Inme,  toate  proprietate  privată), 
societăţi  de  oavi^^one,  de  comerciu  şi  asigu- 
rare. Importul  la  1897  a  fost  în  valoare  de 
15I.209,£U3  Uvre  steri.,  exportul  mărfurilor  bri- 
tanice a  foat  în  valoare  de  ^.^1,261  livre  steri. 


Flotila  comercială  a  L.-ei  în  1897  a  numerat 
2735  vase  de  1.622,720  tone  reg.  In  port  au 
întrat  în  aoelaş  an  10,939  vase  de  comunicaţia 
internaţioDală,  au  ieşit  Hl&i,  în  oomuoioaţia  li- 
toralft  au  întrat  44,197  vase.  Gomumieafiiaua 
!n  oraş  se  mijlooeaoe  prin  o  mare  reţea  de  căi 
ferate  (unele  snteraue,  altele  pe  deasupra  ca- 
selor, 15  ^Sii  principide),  tren  electric  soteran, 
tramvaiun,  vaporaşe  pe  Themse,  2400  omnibuse, 
11,000  birji  (•/,  Hackneys  cu  2  roate);  lumină 
de  gaz  şi  electrică,  apaducte,  oanahsaţie  (făcută 
1859—75,  costând  4Vt  milioane  livra  steri.,  Inn- 
gimea  canalelor  4000  km.). 

L.  (Londinium),  deja  pe  timpul  Romanilor 
era  oraş  însemnat.  Constantin  cel  Mare  îl  pro- 
vedu  cu  ziduri,  ti04  deveni  reşeditiţă  episco- 
pească,  88t)  fu  întărit  de  Alfred  cel  Uare,  1210 
primi  dela  regele  loan  basele  constituţiei  sale 
de  a<}i.  Pe  timpul  Elisavetei  lua  mare  avânt. 
1665  fu  bântuit  de  ciumă,  care  seceră  vr'o 
70,000  oameni,  1 666  arseră  32,200  case.  Ou  toate 
acestea  populaţia  L-ei  crescu  mereu;  ia  1660 
avea  500,000  Ioc.,  la  1861  insă  2,803,989  loo. 

LondrM,  (franc.  pron.  longdr),  specie  de  ţigări 
mici  havanna. 

UiBfellaw,  ifwry,  (1807—1882)  poet  ame- 
rican, n.  la  Portland,  în  statul  Haine.  Publica 
unele  poeaii  ca  student.  In  1835,  după  o  călă- 
torie de  3  ani  în  Europa,  se  făcu  renumit  prin 
romanul  «Outre  mer«.  Fu  profesor  de  literatură 
pftnă  la  1854  în  Cambridge,  unde  muri  în  1882. 
Opere:  ProsăS  voL  Foesii  4  voi.  Boutoii,  1867. 
8e  distinge  mai  mmt  prin  înăE^meaşi  origina- 
litatea cugetărilor. 

LongtMtrla,  aceea  parte  a  geometria,  oare 
se  ocupă  cu  sisteme  de  ponote  aşezate  în  linie 
dreaptă. 

Longlnis,  general  roman  din  a  doua  expedi- 
tiune  contra  lui  Decebal  şi  prieten  intim  al  lui 
Traian,  atras  de  cStră  Decebal  în  cursă,  regele 
Dacilor  se  gândesce  a  se  folosi  de  prisonierul 
seu,  trimiţeud  împeratului  roman  respuns,  că 
dacă  nu  se  va  retrage  împreună  ou  oastea  sa 
din  Dacia,  ucide  pe  Longinus.  Generalul  roman 
cruţă  însă  pe  Traian,  sinacigândn-se  şi  astfel 
dejucind  planurile  lui  Decebal.  [Gaion.) 

Loaf  toland,  (pron.  -aîleud),  1)  L.  v.  TumOf 
una  dintre  insulele  Bahama  2)  L.,  (iod.  Pau- 
manock)  insulă  la  litoralul  statelor  New-York 
şi  Connecticut,  în  formă  de  pesce;  3780  km'., 
cu  1.029,097  loo.  (1890).  Are  nnmermse  stabi- 
limente balneare,  între  cari  cel  mai  de  frunte 
e  Coney  Island.  Capitala  Brocklin.  3)  L.'City 
(pron.  sitti),  suburbiu  al  oraşului  New-Yoric, 
30,506  loo. 

Longitudine,  depărtarea  unui  loc  dela  primul 
meridian;  se  numeră  dela  primul  meridian  spre 
est  (L.  estică)  până  la  180*>  şi  spre  vest  (L. 
vettkă)  iarăşi  pină  la  180«, 

In  (UtroMOfHM  se  nnmesoe  L.  arcul  eclipticei 
cngrina  între  oeroul  de  latitudine  al  nnei  Stele 
şi  intre  punotiU  eqninooţial  de  primăvaift;  un- 
ghiul, ce-1  formează  aecuatorul  cti  orizontul,  se 
numesce  înălţime  aequatoriată. 

Lengebardl,  mai  bine  Lar^obard  (sau  dela 
barbă  sau  ^a  un  fel  de  secure  pentru  reaboiu), 
populaţie  mică  din  neamul  Suevilor,  caie  trăia 
în  Moravia  pa  la  455.  493  bat  pe  Henili  şi  ocupă 
local  lor  la  Dunăre.  Itutiuian  îi  asmute  asupra 


Digitized  by  Google 


124 


Longos  —  Loranthacee. 


Gepiijilor,  568  trec  Alpii,  aliaţi  cu  20,000  de  Sa- 
xoni conduşi  de  Alboin  (561 — 573)  şi  în  câţiva 
ani  snpon  Itdia  nordică  şi  centrală.  Milanul 
aingoT  resistft  3  ani  şi  Alboin  îl  făcu  capitala 
regatoltii.  El  fn  omorit  de  soţia  sa  Rosamnoda, 
po  care  o  constrinsese  să  bea  din  craniul  tatăltu 
ei,  Canigiuid,  regele  Oepitţilor.  Kfeph,  cel  ales 
după  Alboin  iar  rfi  acis  şi  pe  timpul  minorităţii 
de  10  ani  a  Suini  seu  Aitlhari  i[574--590),  36  de 
daci  avură  puterea,  fiind  mai  însemnaţi  cei  din 
Friaul,  Spoleto  şi  Benevent  Autbari  a  dat  legi, 
a  regulat  drepturile  ducilor  şi  a  înlesnit  ame- 
stecul L.-lor  cu  Romanii  Veduva  sa  Teodolioda 
luK  bărbat  pe  Agiiulf  (590—615),  care  susţinu 
catolicismul  ca  şi  predecesorul  seu.  L.  erau  mai 
înainte  anani  Adelvdid  (615—24),  Sol  lui  Au- 
tbari inebnm  şi-i  nrmâ  cumnatul  seu  AriovaM 
(624—36),  apcH  AriAan  (636-52),  ridicat  de 
vedova  lai  Ariovald,  care  a  fost  bun  rege.  Fiul 
seu  Bodoald  (652—53)  fu  omorît,  şi  reni  ca 
rege  Aribert  I  (653 — 61),  nepotul  Teodolindei 
şi  al  Iui  Agiiulf.  Fiii  lui  certiUndn-se  după  moartea 
tatălui  lor  an  fost  chiemaţi  de  Orimoud,  ducele 
Beneventnlui,  ca  să-i  ajute,  unul  a  fost  insă 
ucis,  altul  alungat  şi  Ghimoald  ales  rege  (662 
până  672),  sub  care  catolicismul  ajunse  religinoea 
doninitoare.  Fiul  seu  minor  păstră  numai  Be- 
neventul,  pe  când  L.  aleseră  pe  Berthari  (672 
până  690),  fiul  lui  Aribert.  După  acesta  urmă  fiul 
seu  Kumbet-t  (690—703),  care  a  puriat  lapte 
civile,  a  lăsat  un  fin  minor,  lÂulbert  (703 — 704), 
înl&ttuat  de  Bagiubert  şi  de  fini  acestuia  Aribert 
(704—712).  Protectorul  lui  lÂntbert,  Augprand 
(712—13),  Tine  ou  ajutor  din  Bavaria  şi  se  face 
rege,  dar  după  trei  luni  moare  şi  Iasă  pe  fiul 
său  Liutprand  (713—44),  ale  cărui  aspiraţiuni 
se  întindeau  a  unî  întreaga  Italia  într  uo  stat 
Papa  Grigore  II  i-se  opunea,  şi  el  se  aliă  cu 
exarchul  grecesc,  pe  cSnd  papa  chiemă  in  ajutor 
pe  CarolMartel,  a  cărui  moarte  întârzia  planul 
papei.  Bachis  (744 — 49),  se  arătă  fără  energie, 
de  aceea  L.  îl  depuseră  şi  aleseră  pe  fratele  seu 
Aittulf  (749 — 66),  ale  cărui  atacuri  contra  Bornei 
siliră  pe  papa  Ştefan  II  să  ceară  ajutorul  lui 
Pipin.  Acesta  făcu  2  expediţii  în  Italia  şi  sili 
pe  L.  a-i  recunoasce  supremaţia.  După  Aistulf 
armă  SMideriua  (756—774),  care  iritat  cft  fata 
Iui  fusese  alungată  de  soţul  ei,  Carol  cel  Mare, 
primi  pe  veduva  lui  Carloman,  Gilberga,  cu  copii 
ei  şi  impunea  papei  să-i  uogă  ca  regi  franci. 
CeâoX  veni  cu  o  armată  şi  asediâ  Pavia,  pe  care 
o  sili  să-i  deschidă  porţile  după  7  luni ;  ^i 
luă  pentru  el  coroana  regilor  longobanji,  şi  în 
arma  rescoalelor  desfiinţă  constituţituiea  longo- 
bardă  şi  îotroduse  pe  cea  francă.  L.  dispărură 
în  poporul  italic. 

Longot,  scriitor  grec  din  seci.  V,  autorul  bas- 
mului idilic  Poimenica  (lat.  Fastoralia).  în  care 
descrie  foarte  frumos  amorul  lui  Daphnis  şi  Chloe. 
(Hercher,  Scriptores  erotici  graeci.  Lipsea,  1858.) 

LongtM,  oraş  în  cott.  Stafiord  din  Anglia. 
Acest  oraş  este  însemnat  prin  fabricile  oe  are. 
Iu  1891  avea  34,327  loc. 

LoiQWOOd,  măierişte  pe  insula  SL  Helena;  aci 
a  trăit  Napoleon  I  1815—  21. 

Lonloera  L.,  (botan.)  gen  de  pla&te  lignoase 
din  fam.  Caprifoliaceelor,  trib.  Lonicereae,  cu 
Sori  monosimetrice  şi  bace  solitare  sau  gemene. 
Cuprinde  pătiă  Ia  80  specii  boreal-temperate. 


Îm^ne  tropicale.  Diutre  speciele  mai  frequente 
a  noi  remarcăm:  X.  Xylosteumh.  şiL.ni^a  L., 
ambele  plante  montane,  aceste  precum  şt  altele 
asemenătoare  s.  e.  Z.  folanea  L.  ete.,  dar  mai 
ales  L.  Oaprifolwm  L.,  o  speme  căţărătoare,  se 
otUtiTă  adese  ca  plante  decorative  rustice,  cu- 
uoscnte  sub  numirea  Ksaprafoiu*.    [A.  Pt.j 

LAnyay  de  Nagylânya  ţi  Vdeâroe  Namhvy, 
familie  nobiliară  maghiaiă.  Regele  Bela  I  1061 
re^ză  pe  Gurg  (George)  de  Looa  în  toate  po- 
sesiQoile  sale.  Bela  IV  1245  confirmă  lui  La- 
dislau  L.  toate  posesiunile  donate  familiei  de 
Bela  I.  Nanes  de  Berencze  şi  lacob  oomes  de 
Loinia  se  coDâideră  de  întemeietori  ai  familiei. 

Lânyay  Menyhhi,  om  de  stat  ma^.,  n.  6  lao. 
1822,  t  3  Nov.  1884.  1839  ia  doctoratul  în  filo- 
sofîe.  Comit  Bereg  il  ale^  deputat  la  dietele 
din  1843,  1847,  2848.  După  reroluţie  se  refu- 
giază la  Paris ;  ae  reîntoarce  1850  şi  deavoaltă 
activitate  rodnică  pe  terenul  economic.  E  unul 
dintre  întemeietorii  societăţii  >Els5  hacai  biz- 
tosito  tărsasăg',  al  societăţii  de  asigurare  mu- 
tuală sPanooniac,  al  institutului  de  credit  agricol 
•Magyar  f5ldhitelintezet>  ş.  a.  Scrie  în  Peşti 
Naplo  şi  în  Budapesti  Szemle.  1858  membru  al 
academiei  magh.;  1865—67  alăturea  cu  contele 
luliu  Ândrâssy  lucră  pentru  încheierea  pactului. 
Id  cabinetul,  a  adrăssy  e  ministru  de  finanţe  pâaă 
în  1870,  câod  fu  numit  ministru  comun  de  fi- 
nanţe; 1871  primesce  rangul  de  conte;  Dec. 
1871  e  numit  ministru-president  al  Ungariei, 
dar  în  Deo.  1872  abdice.  La  îndanuml  Ini  L. 
s'a  ţinut  în  Blaj,  1872  (17  Iunie  şl  3  Iulie)  o 
conferenţă,  convocată  de  mitropotital  Yanceaj 
Ia  care  a  participat  G.  Bariţiu,  £.  Măceltariu  91 
Dr.  loBu  Haţiu;  in  această  conf.  s'a  compus  un 
scurt  memoriu,  care  cuprindea  oondiţiunite,  sub 
can  credeau  membrii  acelei  oonf.,  că  s'ar  pute 
Satisface  dorinţele  justo  ale  naţiunii  române.  DeLa 
1877  L.  se  retrage  la  domeniul  din  Szt.  Lorinoz 
şi  se  ocupă  mai  mult  de  economie.  A  scris  ope- 
rele: A  Bflnkiigyr61;  Az  Adoreformrâl;  a  Regale- 
megvăltăsrâl.  Augustin  Treforti-a  ţinut  vorbirea 
comemoratiTă  îu  academia  ma^.  31  Maia  1885. 
Lopata,  (marina)  ramă. 
LoiĂtarl,  com.  rur.  în  Bom.,  j.  Bnsen,  mtoată 
pe  ambele  maluri  rîutui  Slinio,  pe  un  teren 
foarte  muntos  şi  bogat  în  minerale,  precum :  sare, 
gips,  fier  şi  ape  sulfuroase ;  corn.  e  formată  din 
mu  multe  căt.  cu  12S0  loo.  (Dicţ.  peogr.  1892), 
cari  se  ocupă  mai  mult  cu  lemn&na;  are  1  bis. 
şi  1  şcoală 

Lopătea,  numele  vulgar  al  plantei  Luaaria  re- 

diviva  L.  {v.  ac). 

Lape  de  Ruede,  v.  Rueda. 

Lope  de  Vepa,  v.  Vega  Carpio. 

Lophtodonţi,  fosile  de  nisce  mamifere,  ase- 
menea cu  tapirii. 

Lophodemiun  Cbev.,  (botan.)  gen  de  Ciuperci 
Ascomycete,  familia  Hypodannatacee,  cu  preste 
30  specii  cari  trăiesc  pe  frunze  uscate  Bau  vii 
de  Stejar,  Păducel,  Conifere,  pe  tulpini  de  Ora- 
minee;  0^  Q  L.  Pinastri  (;hev.,  de  pe  frun- 
zele Coniferelor,  L.  arundinacCMin  Cnev.,  pe 
fruuze  şi  tulpini  de  Festuca,  Poa,  Secate,  Tri- 
ticum,  9.  a.  [S.  Şt  R] 

Loranthaoee,  (botan.)  familie  de  Diootiledonate, 
cupiinijerd  plante  lemnoase,  rar  ierboase,  în 
majoritatea  lor  părăsite  sau  semi-paraute  pe 


Digitized  by  Google 


LoranthnB  —  Lot 


125 


arbori,  în  interionil  cărora  întrodnc  haustori 
(v.  ac.).  Cele  preste  500  specii  din  această  fa- 
nuKe  sânt  mai  ales  trowoale.  Familia  L.  se  di- 
vide în  2  subtilii :  iMTontkoidee,  dio  care 
cităm  ca  gen  ari  Nttyttia  R  Br.,  din  Australia 
cu  o  8ingQT&  specie  N.  flor^nda  B.  fir.,  nu 
e  parasit;  LoraHUnu  (t.  ac.);  a  dona  subfamilie 
FMOHde^  genoriJreeuAoMitmH.Bieb.,  Viscum 
Tonm^  Phoradeitdron  Nutt.9.  a.       [S.  Şt.  E.] 

Larmatkm  L.,  (botan.)  din  familia  Ijoran- 
thacee,  cu  tt'o  200  specii  prin  refduniLe  tro- 
picale  ale  vechiului  continent,  paţine  extra- 
tropicale,  toate  ţţarasite  pe  arbori,  dar  şi  cu  tnod 
de  Dutri^e  propriu  prin  unnzele  lor  ver^i ;  florile 
sânt  gilbii,  portocalii  zoQii  sau  venji ;  fructul  e 
baodfonn  saa  drnpaceo.  Pe  la  noi  oresce  pe 
stejar  L.  CHrmoeiu  L.,  numit  popnlar  Yisc 
de  atejar,  lUrg&ritar.  L8.Şt.B.] 

Laroa,  oraş  în  pror.  span.  Mnrda  ca  08,327  loc. ; 
mine  de  argint,  fabrici  de  salpetru  şi  praf. 

Lard,  C^gl.)  titlu  de  nobleţă  englez.  în- 
seamnă senior,  stăpăo,  domn,  seiguenr.  Derivat 
dela  an^o-saxonnl  >hlaford<.  Se  dă  ca  titia  pai- 
rilor şi  în  special  baronilor,  şi  prin  extensiune 
fiilor  nobili  cu  alte  titluri.  Câteva  înalte  dem- 
nităţi poartă  de  asemenea  titlul  de  lord:  al 
admiratităţii,  al  finanţelor.  Primarul  Londrei,  Uu- 
blinolai  ^  Edinburg  poartă  titlul  de  »lord- 
■Mvorc,  eto.  Uarele  cancelar  enel,  poartă  nu- 
mele de  The  lord  Sigk  OhaMellor.  fO.L.] 

Lirtwla,  (med.)  înoovoiarea  înainte  a  columnei 
vertebiale.  L  este  nomai  arareori  morb  piimar, 
mai  des  se  asociază  altor  înoovoi&ri  de  sjdnirii, 
cercând  a  le  compensa.  Adese  e  şi  un  fniomen 
al  betiâueţei.  Cf.  şi  art  Kypboais. 

Lsrelei,  Lurlei,  e  numele  unei  stânci,  între 
St.  Ooar  şi  Oberwesel  pe  malnl  Rinnlui,  de  o 
înălţime  perpendiculară  de  132  m.,  periculoasă 
corăbierilor  şi  renumită  pentru  ecoul  ce  pro- 
duce. Dela  1861  trece  prin  ea  un  tunel  lung  de 
367  m.  După  tradiţiune  e  locuinţa  unei  nimfe 
sau  ^ae  de  1^  care  prin  farmecul  cflntecului 
seo  atrage  pe  oor&bieri  şi  îi  îneacă.  Numele  ei 
se  află  şi  în  TOohile  legende  germuie.  In  seol.  XIII 
se  credea,  că  ana.  s'a  oofandat  comoara  Nibe- 
longilor.  Iu  sec).  XVI  şi  XVII  se  credea  locuită 
de  sţHrite.  In  literatura  mai  nouă  e  snbieotal 
mai  mnltor  poesii,  din  cari  cea  mai  frumoasă 
e  a  lai  Heine,  care  pusă  în  mnsică  deveni  un 
plăcut  cântec  popular.  Seamenă  cu  vechia  le- 
gradă  a  sirenelor.  Un  studiu  despre  L.  a  pu- 
blicat >FamiUa<  18d9,  nr.  17  şi  18,  p.  193  şi  210. 

Lareaa,  Lotaringia,  v.  Alsaţia-Lorena. 

Lareua,  rîn,  v.  Sao-Loreuzo. 

LaretlB,  sulfatul  de  iodoxichinolina  Cg  IN 
jOH)  SO3  H.  Un  desinfectant  puternic,  putend